Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A ora ia au i te pure tuiroo—Tuhaa 1

A ora ia au i te pure tuiroo—Tuhaa 1

‘Ia moˈa to oe iˈoa.’—MAT. 6:9.

1. I roto i te pororaa, e nafea tatou e faaohipa ˈi i ta Iesu pure e itehia ra i roto i te Mataio 6:9-13?

 E RAVE rahi taata o tei matau i te mau parau o teie pure e itehia ra i roto i te Mataio 6:9-13. I roto i te pororaa, e faaohipa tatou i te mau parau o teie pure no te haapii i te taata e e faatereraa papu te Basileia o te Atua o te faariro i te fenua ei paradaiso. E faaohipa atoa tatou i te mau parau ‘ia moˈa to oe iˈoa’ no te faaite e e iˈoa to te Atua e mea tia ia rave tatou i te reira ei mea moˈa.—Mat. 6:9.

2. E nafea tatou e ite ai e aita Iesu i hinaaro ia tahana tatou i te mau parau i te mau taime a pure ai?

2 Ua hinaaro anei Iesu ia tahana tatou i te mau parau ta ˈna i faaohipa i te mau taime e pure ai tatou, mai ta e rave rahi e na reira ra? Aita. Ua parau Iesu: “Ia pure outou ra, eiaha ia rahi te parau rii faufaa ore [aore ra tahana noa].” (Mat. 6:7) I te tahi taime, a haapii ai i ta ˈna mau pǐpǐ e nafea ia pure, ua faahiti pinepine Iesu i teie pure e aita râ oia i faaohipa i te hoê â mau taˈo. (Luka 11:1-4) No reira, ua horoa mai Iesu i te hoê pure tuiroo no te haapii ia tatou i nia i teihea mau mea te titauhia ia pure tatou.

3. Eaha te mau uiraa e hiti mai a hiˈopoa ˈi oe i te pure tuiroo?

3 I roto i teie tumu parau e i to muri mai, e hiˈopoa maite tatou i te pure tuiroo. A na reira ˈi, a uiui, ‘E nafea teie pure e tauturu mai ai ia ˈu ia haamaitai atu â i ta ˈu mau pure? Te tuea mau râ anei to ˈu oraraa i te pure tuiroo?’

‘E TO MATOU METUA I TE RAˈI’

4. (a) Te haamanaˈo mai ra te mau parau ra “to matou Metua” i te aha? (b) Mea nafea Iehova e riro ai ei Metua no tatou?

4 Ua haamata Iesu i te pure ma te parau, “To matou Metua.” Te haamanaˈo mai ra te reira e e Metua o Iehova no te taatoaraa o to tatou mau taeae e tuahine na te ao. (Pet. 1, 2:17) Ua riro te feia ta Iehova i maiti no te ora i te raˈi ei mau tamaiti na ˈna e ua riro ïa oia ei Metua no ratou. (Roma 8:15-17) E nehenehe atoa te feia o te ora i te fenua nei e pii ia ˈna “Metua.” Na Iehova i horoa i te ora no ratou e oia atoa i ta ratou e hinaaro mau ra ma te here. I muri aˈe i to ratou riroraa ei taata tia roa e i to ratou tapearaa i te taiva ore ia Iehova i te tamataraa hopea, e piihia ïa ratou te “tamarii a te Atua.”—Roma 8:21; Apo. 20:7, 8.

5, 6. Eaha te ô maitai roa ˈˈe ta te mau metua e nehenehe e horoa na ta ratou mau tamarii, e e nafea te tamarii taitahi i teie ô? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

5 Te horoa ra te mau metua i ta ratou mau tamarii i te hoê ô a tauturu ai ia ratou ia taa e o Iehova to ratou Metua i te raˈi e a haapii ai ia ratou ia pure ia ˈna. Te parau ra te hoê tiaau haaati i Afirika Apatoa: “I te taime a fanauhia mai ai ta mâua na tamahine, ua pure au e o raua i te mau po atoa. Eita râ ta ˈu e nehenehe e na reira i te taime aita vau i te fare. E pinepine ta ˈu mau tamahine i te parau e aita raua i haamanaˈo i te mau taˈo tano o ta ˈu mau pure i te mau po atoa. Te haamanaˈo râ raua e e taime taa ê e te faufaa ia aparau e to tatou Metua o Iehova na roto i te hoê huru aau mǎrû e te hau. I te taime i nehenehe ai raua e pure, ua faaitoito vau ia raua ia na reira ma te reo puai ia nehenehe au e faaroo ia raua e faaite i to raua manaˈo e huru aau ia Iehova. E taime faahiahia mau teie no te ite eaha mau to roto i to raua aau. Ma te mǎrû, e nehenehe ïa vau e haapii ia raua ia faaô atu i te mau tuhaa faufaa o te pure tuiroo ia riro ta raua mau pure ei auraa faufaa mau.”

6 Ua tamau ta ˈna na tamahine i te haafatata ˈtu â ia Iehova a paari mai ai raua. Ua faaipoipo raua i teie nei e te tavini ra raua e ta raua tane ia Iehova ma te taime taatoa. Te ô maitai roa ˈˈe ta te mau metua e nehenehe e horoa na ta ratou mau tamarii, o te haapiiraa ïa ia ratou e te vai mau ra Iehova e e nehenehe ratou e riro ei hoa piri no ˈna. No te tamarii taitahi, mea titauhia ïa ia vai piri noa teie auhoaraa e o Iehova.—Sal. 5:11, 12; 91:14.

‘IA MOˈA TO OE RA IˈOA’

7. Eaha ta tatou fanaˈoraa taa ê, e eaha te titauhia râ ia tatou ia rave?

7 E fanaˈoraa taa ê ta tatou ia ite i to te Atua iˈoa e ia riro ei nunaa no ˈna no te amo i to ˈna iˈoa. (Ohi. 15:14; Isa. 43:10) E pure tatou ‘Ia moˈa to oe ra iˈoa,’ te auraa ïa e, ia riro te reira ei mea moˈa. E ani atoa tatou ia Iehova ia tauturu mai ia ore tatou e rave i te hoê ohipa aore ra e faahiti i te hoê parau o te faaino ia ˈna. Eiaha râ tatou e riro mai mai vetahi o te senekele matamua o te ore i rave i ta ratou i haapii atu ia vetahi ê. Ua papai Paulo ia ratou: “Ua faainohia hoi te iˈoa o te Atua i ǒ te Etene ia outou.”—Roma 2:21-24.

8, 9. Mea nafea Iehova i te tautururaa i te feia o te hinaaro ra i te faahanahana i to ˈNa iˈoa? A faataa.

8 E rave tatou i te mau mea atoa no te faahanahana i to Iehova iˈoa. Te parau ra te hoê tuahine i Norevetia o te ora ra o ˈna anaˈe e ta ˈna tamaiti e piti matahiti, i muri aˈe i te poheraa ta ˈna tane: “E taime fifi mau teie no ˈu i roto i to ˈu oraraa. E pure au i te mau mahana atoa, e au ra e i te mau taime atoa, no te faaitoito ia maitai noa vau. Ma te na reira, eita vau e vaiiho ia Satani ia tâhitohito ia Iehova no te mau faaotiraa tano ore ta ˈu e nehenehe e rave aore ra no to ˈu taivaraa. Ua hinaaro vau e faahanahana i to Iehova iˈoa, oia atoa e ite faahou ta ˈu tamaiti i to ˈna papa i roto i te paradaiso.”—Mas. 27:11.

9 Ua pahono anei Iehova i te mau pure a teie tuahine? E. Ua itoitohia oia a apiti tamau ai e te mau taeae e tuahine. E pae matahiti i muri aˈe, ua faaipoipo o ˈna e te hoê taeae e matahiapo oia. E 20 matahiti to ta ˈna tamaiti i teie nei e e taeae bapetizohia oia. Te na ô ra te tuahine: “Ua oaoa roa vau i te tautururaa ta ˈu tane ia ˈu i te haapao ia ˈna.”

10. E nafea Iehova e haamoˈa roa ˈi i to ˈna iˈoa?

10 E haamoˈa roa Iehova i to ˈna iˈoa a faaore ai oia i te feia atoa o te faaino ia ˈna e o te patoi ia ˈna ei Faatere no ratou. (A taio i te Ezekiela 38:22, 23.) I tera taime, e riro te huitaata atoa ei taata tia roa e e haamori te feia atoa e ora i te raˈi e i te fenua nei ia Iehova, e e faahanahana ratou i to ˈna te iˈoa moˈa. E nehenehe ïa to matou Metua î i te here e riro ei Atua no te taata atoa.—Kor. 1, 15:28.

‘IA TAE TO OE RA BASILEIA’

11, 12. I 1876, ua tauturu Iehova i to ˈna nunaa ia ite i teihea tupuraa?

11 Hou Iesu a hoˈi ai i te raˈi, ua ani atu ta ˈna mau pǐpǐ: “E te Fatu, ei teie nei anei oe e faahoˈi [aore ra e haamau faahou] mai ai i te hau ia Iseraela?” Ua pahono atu Iesu e aita â tera taime i tae atura no ratou no te ite afea te Basileia o te Atua e haamata ˈi i te faatere. Ua parau oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia haapao na mua roa i te faufaaraa o te ohipa pororaa. (A taio i te Ohipa 1:6-8.) Ua haapii atoa râ oia ia ratou ia pure no te taeraa mai te Basileia o te Atua e ia tiai ru i tera taime. No reira tatou e pure tamau ai ia tae mai te Basileia.

12 A fatata ˈi te taime no Iesu no te haamata i te faatere i te raˈi, ua tauturu Iehova i to ˈna nunaa ia ite i teihea matahiti e tupu ai te reira. I 1876, ua papai Charles Russell i te hoê tumu parau: “Te mau tau o te mau Etene: Afea râ te reira e hope ai?” Ua faataa oia i te parau tohu a Daniela i nia i na ‘hitu matahiti’ tei tuea i te parau tohu a Iesu e “hope noa ˈtu to te Etene anotau.” Ua faataa teie tumu parau e e hope teie taime i 1914. *Dan. 4:16; Luka 21:24.

13. Eaha tei tupu i 1914, e eaha ta te mau tupuraa na te ao mai 1914 mai â e haapapu ra?

13 I 1914, ua haamata te tamaˈi i Europa e fatata roa te reira i te parare oioi na te ao atoa. No te tamaˈi, te itehia ra te oˈe riaria mau. E tae atu i te pae hopea o te tamaˈi, i 1918, ua rahi aˈe te pohe o te taata na te ao atoa no te fiva ino mau i te tamaˈi iho. Tei roto pauroa teie mau mea atoa i te “tapao” o ta Iesu i horoa. Ua haapapu te tapao e ua riro Iesu ei Arii i te raˈi i 1914. (Mat. 24:3-8; Luka 21:10, 11) I tera matahiti, “haere atura oia ma te upootia ia upootiaˈtu â.” (Apo. 6:2, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S., 1976) Ua huri Iesu ia Satani e ta ˈna mau demoni mai te raˈi mai i te fenua. I muri aˈe i te reira, i haamata ˈi te parau tohu i te tupu: “E ati ra hoi to te fenua e to te tai, tei raro atu na hoi te diabolo ia outou na; e riri rahi hoi to ˈna, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.”—Apo. 12:7-12.

14. (a) No te aha e tamau ai tatou i te pure ia tae mai te Basileia o te Atua? (b) Eaha te ohipa faufaa roa ˈˈe te titauhia ia tatou ia rave i teie nei â?

14 E tauturu mai teie parau tohu i roto i te Apokalupo pene 12 ia taa no te aha te mau mea riaria mau i haamata ˈi i te tupu i te fenua nei, i te taime a riro mai ai Iesu ei Arii o te Basileia o te Atua. Noa ˈtu o Iesu te faatere ra i te fenua, o Satani noa â te faatere ra i te fenua. Fatata râ Iesu i te upootia ma te faaore i te ino atoa i te fenua nei. A tiai noa ˈtu ai, e tamau tatou i te pure ia tae mai te Basileia o te Atua e ia haa rahi tatou no te poro no nia i tera Basileia. A na reira ˈi, e faatupu roa ïa tatou i te parau tohu a Iesu: “E e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.”—Mat. 24:14.

‘IA TUPU TO OE HINAARO I TE FENUA NEI’

15, 16. E nehenehe noa anei e pure ia tupu to te Atua hinaaro i te fenua nei? A faataa.

15 Fatata 6 000 matahiti i teie nei, ua tupu to te Atua hinaaro i te fenua nei. No reira Iehova i parau ai “e mea maitai roa” te mau mea atoa. (Gen. 1:31) Haamata ˈtura Satani i te orure hau, e mai taua taime râ, e rave rahi taata aita e rave i to te Atua hinaaro. I teie râ mahana, fatata e vau mirioni taata e tavini ra ia Iehova. Te pure nei ratou ia tupu to te Atua hinaaro i te fenua nei e te rave atoa nei ratou i to te Atua hinaaro. Te ora nei ratou a rave ai i ta Iehova e au e a haapii atu ai i te taata no nia i to ˈna Basileia ma te itoito rahi.

Te haapii ra anei outou i ta outou mau tamarii ia rave i to te Atua hinaaro? (A hiˈo i te paratarafa 16)

16 Ei hiˈoraa, te faataa ra te hoê tuahine mitionare e 80 matahiti to ˈna o te ora ra i Afirika e o tei bapetizohia i 1948: “E pinepine vau i te pure ia farerei au i te taata atoa e au i te mamoe e ia tauturu ia ratou ia ite o vai Iehova hou a maoro roa ˈi. Oia atoa, a haamata ˈi au i te poro i te hoê taata, e ani au i te paari no te haaputapû i te aau o te taata. No nia i te feia e au i te mamoe o tei itehia aˈena, e pure au ia haamaitai Iehova i ta matou mau tutavaraa no te haapao ia ratou. Ua tauturu teie tuahine ruhiruhia e rave rahi taata ia haapii no nia ia Iehova. Te manaˈo ra anei oe i te tahi atu feia ruhiruhia o tei rave i to Iehova hinaaro ma te itoito rahi?”—A taio i te Philipi 2:17.

17. Eaha to tatou huru aau no nia i ta Iehova e rave no a muri aˈe no te huitaata e no te fenua?

17 Ia tae roa i te taime e faaore ai Iehova i to ˈna mau enemi i te fenua nei, e tamau tatou i te pure ia tupu to ˈna hinaaro. E faarirohia te fenua ei paradaiso e e miria taata e faatia-faahou-hia mai. Ua parau Iesu e “te fatata mai nei hoi te hora e faaroo ai te feia atoa i roto i te apoo ra i tana reo, e e haere mai i rapae.” (Ioa. 5:28, 29) A feruri na i to tatou oaoa ia farii popou faahou i te feia ta tatou i here! E ‘horoi te Atua i to tatou roimata atoa.’ (Apo. 21:4) E “feia parau-tia ore” te rahiraa o te feia o te faatiahia mai e o te ore roa ˈtu i ite i te parau mau no nia ia Iehova e no nia ia Iesu. E oaoa tatou i te haapii ia ratou no nia i to te Atua hinaaro ia nehenehe atoa ratou e fanaˈo i te “ora mure ore.”—Ohi. 24:15; Ioa. 17:3.

18. Eaha ta te huitaata e hinaaro rahi ra?

18 Ia tae mai to te Atua Basileia, e haamoˈahia to ˈna iˈoa e e tahoê te mau taata atoa na te ao no te haamori ia Iehova. E horoa iho â te Atua na te huitaata i te mau mea atoa e hinaaro-rahi-hia ra e ratou ia pahono oia i na aniraa matamua e toru o te pure tuiroo. I roto i to muri mai tumu parau, e hiˈopoa mai tatou eaha te tahi atu mau hinaaro faufaa ta Iesu i haapii mai ia pure no te reira.

^ No te ite atu â mea nafea teie parau tohu i te tupuraa i 1914, a hiˈo i te api 215-218 o te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?