Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A ora ia au i te pure tuiroo—Tuhaa 2

A ora ia au i te pure tuiroo—Tuhaa 2

‘Ua ite hoi to outou Metua i te mau mea o ta outou e hinaaro mau ra.’—MAT. 6:8.

1-3. Eaha ta te hoê tuahine i haapapu e ua ite Iehova i ta ˈna e hinaaro mau ra?

 AITA roa ˈtu o Lana, e pionie tamau, e haamoe i tei tupu i to ˈna haereraa e mataitai i te fenua Heremani i 2012. No ˈna, ua pahono Iehova i ta ˈna na pure e piti. A haere ai oia i te tauraa manureva na nia i te pereoo auahi, ua ani oia ia Iehova ia tauturu ia ˈna ia imi i te hoê taata no te poro atu. I to ˈna taeraa ˈtu i te tauraa manureva, ua ite o ˈna e e faareva noa te manureva i te mahana i muri aˈe. Ua ani Lana ia Iehova ia tauturu ia ˈna, no te mea ua faaohipa o ˈna i te taatoaraa o ta ˈna moni e ua hinaaro o ˈna i te hoê vahi nohoraa no tera po.

2 Ia oti te pure a Lana, ua faaroo oia i te hoê taata i te parauraa: “Iaorana Lana, eaha ta oe ohipa i ô nei?” O te hoê ïa taurearea o tei haere i te hoê â haapiiraa e o ˈna. Te reira oia, no te mea te reva ra oia i Afirika Apatoa, e ua haere mai to ˈna mama e mama ruau e aroha ia ˈna. I to Lana faaiteraa ˈtu i to ˈna tupuraa, ua titau manihini te mama e te mama ruau ia Lana ia faaea i to raua fare. E rave rahi uiraa ta raua no nia i ta ˈna tiaturiraa e ta ˈna ohipa ei pionie.

3 I te mahana i muri aˈe, ia oti te tamaaraa i te poipoi, ua pahono Lana e rave rahi o ta raua uiraa no nia i te Bibilia. Ua ani Lana i ta raua numera niuniu e te vahi nohoraa ia nehenehe te tahi atu taata e haere mai e pahono i ta raua mau uiraa. Ua hoˈi iho â Lana i to ˈna fare ma te hau e e pionie tamau noa â oia. No ˈna, ua faaroo iho â Iehova i ta ˈna mau pure, ua ite i ta ˈna e hinaaro mau ra e ua tauturu ia ˈna.—Sal. 65:2.

Aita e faufaa ia haapeapea tatou no nia i ta tatou e hinaaro mau ra no a muri aˈe

4. I nia i teihea mau hinaaro ta tatou e hiˈopoa mai?

4 Ia farerei tatou i te hoê fifi, mea ohie ia ani i ta Iehova tauturu e e oaoa oia i te faaroo mai i ta tatou mau pure. (Sal. 34:15; Mas. 15:8) Tera râ, te haapii mai ra te pure tuiroo a Iesu e te vai ra te mau hinaaro faufaa roa ˈˈe te titauhia ia tatou ia pure. I roto i teie tumu parau, e hiˈopoa mai tatou e nafea na aniraa hopea e maha e tauturu mai ai ia vai taiva ore ia Iehova.—A taio i te Mataio 6:11-13.

‘HO MAI I TE MAA E AU IA MATOU I TEIE NEI MAHANA’

5, 6. No te aha Iesu i haapii mai ai ia ani ia horoa mai i ‘ta matou maa’ noa ˈtu e mea navai tatou i te maa?

5 Ua haapii mai Iesu ia ani ia horoa mai i ‘ta matou maa,’ eiaha noa i ‘ta ˈu maa.’ Te faataa ra Victor, te hoê tiaau haaati: “E pinepine au i te haamauruuru ia Iehova ma te aau tae, no te mea aita mâua ta ˈu vahine e haapeapea ra no nia i te ravea e fanaˈo ai mâua i to muri iho maa e e haapeapea atoa no nia i te tarahu o te fare. Ma te hamani maitai, ua haapao to tatou mau taeae ia mâua pauroa i te mahana. Tera râ, ua pure mâua no te feia o te tauturu mai ia nehenehe ratou e haapao maitai i te mau faateimaharaa i te pae faanavairaa faufaa o ta ratou e faaruru ra.”

6 Peneiaˈe mea navai tatou i te maa, no to tatou râ mau taeae e rave rahi, mea veve aore ra tei roto ratou i te ati. Eita noa tatou e pure no ratou, e nehenehe atoa râ tatou e rave i te tahi mea no te tauturu ia ratou. Ei hiˈoraa, e nehenehe tatou e horoa ˈtu na ratou i te tahi mea te vai ra ia tatou. E nehenehe atoa tatou e horoa tamau i te ô horoa noa no te ohipa na te ao a te nunaa a Iehova. Ua ite tatou e e faufaahia te reira no te tauturu i to tatou mau taeae.—Ioa. 1, 3:17.

7. I to Iesu parauraa “eiaha e tapitapi i to ananahi ra,” eaha ta ˈna i hinaaro e haapii mai?

7 I muri aˈe i to Iesu haapiiraa i te pure tuiroo, ua haapii mai oia ia ore e tiatonu i nia i te taoˈa materia. Ua parau oia e i te mea e ua haapao Iehova i te mau tiare, eita anei outou e ahu atoa ia outou, “o outou i te faaroo tapetepete e! E teie nei, eiaha outou e tapitapi noa, a na ô ai ra, . . . Eaha to matou ahu ia ahu?” Ua parau faahou oia: “Eiaha e tapitapi i to ananahi ra.” (Mat. 6:30-34) Aita e faufaa ia haapeapea tatou no nia i ta tatou e hinaaro mau ra no to tatou a muri aˈe. Mea titauhia râ ia mauruuru noa tatou i ta tatou e fanaˈo ra i te mau mahana atoa. Ei hiˈoraa, e nehenehe tatou e pure no te hoê vahi nohoraa, no te hoê ohipa no te aupuru i te utuafare, no te fanaˈo i te paari no te rave i te mau faaotiraa maitai no nia i te pae ea. Tera râ, te vai ra te tahi mea faufaa roa ˈˈe te titauhia ia tatou ia pure.

8. Eaha ta te mau parau a Iesu no ta tatou maa no te mau mahana atoa e haamanaˈo mai ra?

8 Na roto i te mau parau a Iesu no nia i ta tatou maa no te mau mahana atoa, te haamanaˈo mai ra te reira i te tahi atu mea, a na ô ai oia: “E ore te taata e ora i te maa anaˈe ra, i te mau mea atoa râ [aore ra i te mau parau atoa] i haapaohia e te Atua.” (Mat. 4:4) E mea titauhia ïa ia pure tatou ia Iehova ia haapii mai e ia horoa mai i te titauhia ia tatou no te vai piri noa ia ˈna.

‘A FAAORE MAI I TA MATOU TARAHU’

9. No te aha e au ta tatou mau hara i te mau tarahu?

9 Ua parau Iesu: “E faaore mai i ta matou hara [aore ra tarahu.]” I te tahi atu taime, ua parau oia: “E faaore mai i ta matou hara.” (Mat. 6:12; Luka 11:4) Ua na ô oia i te parau, no te mea e au ta tatou mau hara i te mau tarahu. I 1951, ua faataa Te Pare Tiairaa e ia hara tatou, mai te mea ra e e tarahu ta tatou ia Iehova ra. E mea titauhia ia faaite i to tatou here e auraro ia Iehova. No reira, ia hara tatou i te Atua, aita tatou i rave maite i te hopoia ta ˈna i titau mai. Te parau ra Te Pare Tiairaa e ia hinaaro Iehova, e nehenehe to tatou auhoaraa e o ˈna e mutu. Ua na ô â te reira: “Te hara, o te aroha ore ïa i te Atua.”—Ioa. 1, 5:3.

A haamauruuru noa ia Iehova no te ô faufaa mau o te hoo

10. No te aha Iehova e faaore ai i ta tatou mau hara, e eaha ra to tatou huru aau no nia i te reira?

10 Auê ïa tatou i te mauruuru ia Iehova i te horoaraa mai i te tusia taraehara o Iesu no te faaore i ta tatou mau hara! Mea titauhia ia faaore Iehova i ta tatou hara i te mau mahana atoa. Ua pohe Iesu a 2 000 matahiti i teie nei, tera râ, te fanaˈo noa nei tatou i te haamaitairaa o te hoo. Mea titauhia ia haamauruuru tatou ia Iehova no teie ô faufaa mau. Eita ta tatou taitahi e aufau i te hoo i titauhia no te faatiamâ ia tatou i te hara e te pohe. (A taio i te Salamo 49:7-9; Petero 1, 1:18, 19.) Te haamanaˈo mai ra te mau parau o te pure tuiroo “e faaore mai i ta matou hara,” e mea faufaa te hoo no tatou e no to tatou mau taeae e tuahine. Te hinaaro atoa ra Iehova ia manaˈo tatou ia ratou e to ratou taairaa e o ˈna. Te auraa ïa e e faaore oioi i te hara ta ratou i rave i nia ia tatou. Mai ta tatou i ite, mea iti roa teie mau hapa. Ia faaore râ tatou i te hapa a to tatou mau taeae, te haapapu ra tatou i to tatou here ia ratou. Oia atoa, i to tatou mauruuru ia Iehova i faaore i ta tatou.—Eph. 4:32.

11. No te aha mea faufaa ia faaore i te hapa a te tahi atu?

11 No te mea e taata tia ore tatou, e ere i te mea ohie i te tahi taime ia faaore i te hapa a te tahi atu o te haafifi mai. (Lev. 19:18) Ia haamata tatou i te paraparau i ta ratou i rave i nia ia tatou, e nehenehe vetahi o te amuiraa e apiti atoa mai a fifi roa ˈtu ai te hau o te amuiraa. Ia na reira noa tatou, aita ïa tatou e haafaufaa ra i te ô o te hoo ta te Atua i horoa mai e eita atoa tatou e fanaˈo i teie mau haamaitairaa. (Mat. 18:35) Ia ore tatou e faaore i te hapa a te tahi atu, eita Iehova e faaore i ta tatou hapa. (A taio i te Mataio 6:14, 15.) Oia atoa, ia hinaaro tatou e faaore Iehova i ta tatou hapa, eiaha e tamau i te rave i te mau mea atoa ta ˈna e au ore.—Ioa. 1, 3:4, 6.

Ia hinaaro oe e faaore te Atua i ta oe mau hapa, mea titauhia ia faaore i ta te tahi atu mau hapa (A hiˈo i te paratarafa 11)

‘EIAHA E FAARUE IA MATOU IA ROOHIA E TE FAAHEMARAA’

12, 13. (a) Eaha tei tupu i muri noa ˈˈe i to Iesu bapetizoraahia? (b) No te aha eita e tia ia tatou ia pari i te tahi atu ia hema i mua i te tamataraa? (c) Eaha ta Iesu i haapapu a vai taiva ore ai oia e tae roa ˈtu i te pohe?

12 Te haamanaˈo mai ra te mau parau o te pure tuiroo ‘eiaha e faarue ia matou ia roohia e te faahemaraa’ i tei tupu i muri noa ˈˈe i to Iesu bapetizoraahia. Ua aratai te varua o te Atua ia ˈna i roto i te medebara “ia faahemahia oia e te diabolo.” (Mat. 4:1; 6:13) No te aha Iehova i vaiiho ai ia tupu te reira? Ua tono mai Iehova ia Iesu i te fenua nei no te faatitiaifaro i tei tupu a patoi ai Adamu raua Eva i ta Iehova faatereraa. E titauhia te taime no te pahono i ta ratou aaraa. Ei hiˈoraa, te vai ra anei te tahi ohipa tano ore i nia i ta Iehova huru poieteraa i te taata? E nehenehe anei te hoê taata tia roa e vai taiva ore ia Iehova i mua i te tamataraa o te ino? E mea maitai aˈe anei no te mau taata ia faatere ia ratou iho? (Gen. 3:4, 5) I a muri aˈe, ei pahonoraa i ta Satani aaraa e ia au i to Iehova hinaaro, i reira ïa te feia atoa e ora i te raˈi e i te fenua e ite ai e mea maitai aˈe ta Iehova huru faatereraa.

E nehenehe tatou e vai taiva ore ia Iehova noa ˈtu te mau tupuraa fifi rahi mau

13 Mea moˈa Iehova, e eita roa ˈtu oia e tamata i te mau taata atoa no te faatupu i te ino. O Satani ra “taua faahema ra.” (Mat. 4:3) E tamata Satani i te faahema ia tatou ma te mau ravea e rave rau. E tiamâ râ to tatou ia maiti. E nehenehe tatou taitahi e maiti i te patoi i te tamataraa aore ra aita. (A taio i te Iakobo 1:13-15.) A tamatahia ˈi oia e Satani, ua patoi oioi atu Iesu ia ˈna ma te faahiti i te Parau a te Atua. Mea taiva ore Iesu ia Iehova. Tera râ, aita Satani i faarue ia Iesu. Ua tiai oia i te tahi atu taime tano no te faahema ia Iesu. (Luka 4:13) Noa ˈtu râ te raveraa a Satani, ua auraro noa Iesu i te Atua mai to ˈna Faatere. Ua haapapu oia e e nehenehe te hoê taata tia roa e vai taiva ore ia Iehova noa ˈtu te mau tupuraa fifi rahi mau. Mai i te mau pǐpǐ a Iesu, te tamata râ Satani i te faahema ia oe atoa ia faaroo ore ia Iehova.

Te tiaturi ra Iehova e e nehenehe tatou e vai taiva ore ia ˈna e te hinaaro ra oia e tauturu ia tatou

14. Eaha te mea titauhia ia rave tatou no te patoi i te faahemaraa?

14 I mua i ta Satani aaraa no nia i ta Iehova faatereraa, mea titauhia te hoê pahonoraa. I teie taime, e vaiiho Iehova ia Satani ia faahema ia tatou. Eita râ Iehova e faahema ia tatou. Oia mau, te tiaturi ra oia e e nehenehe tatou e vai taiva ore ia ˈna e te hinaaro ra oia e tauturu ia tatou. Eita râ oia e faahepo ia tatou ia rave i te mea tano. E faatura oia i to tatou tiamâraa e maiti. E vaiiho oia ia tatou ia maiti no tatou iho ia vai taiva ore ia ˈna aore ra aita. No te ape i te faahemaraa, mea titauhia ia rave tatou e piti ohipa: ia vai piri noa ia Iehova e ia tamau i te pure no te ani i ta ˈna tauturu. E nafea Iehova e pahono ai i ta tatou mau pure no te patoi i te faahemaraa?

A vai piri ia Iehova e a faaitoito i roto i te taviniraa (A hiˈo i te paratarafa 15)

15, 16. (a) Eaha te tahi mau faahemaraa te titauhia ia patoi? (b) O vai te parihia ia topa tatou i roto i te faahemaraa?

15 E horoa mai Iehova i to ˈna varua moˈa puai no te tauturu ia tatou ia aro i te mau faahemaraa a Satani. Ua horoa mai Iehova i te Bibilia e te amuiraa no te faaara ia tatou i te mau fifi. Ei hiˈoraa, ua faaara oia ia tatou e eiaha e faaohipa i te rahiraa o to tatou taime, ta tatou moni e to tatou puai no te mau mea aita tatou e hinaaro mau ra. Te ora ra o Espen raua Janne i roto i te hoê oire moni i Europa. Ua tavini raua e rave rahi matahiti ei pionie tamau i roto i te hoê tuhaa fenua e hinaarohia ra te feia poro. I te fanauraa mai ta raua aiû, ua faaea raua i ta raua taviniraa pionie. I teie nei, e piti tamarii ta raua. Te parau ra Espen: “E pinepine mâua i te pure ia Iehova ia ore mâua e topa i roto i te tamataraa i teie taime aita ta mâua e nehenehe e horoa rahi i te taime mai na mua ˈˈe i roto i te taviniraa Kerisetiano. E ani mâua i ta Iehova tauturu ia vai puai noa mâua i te pae varua e ia itoito i roto i te taviniraa.”

16 Te tahi atu tamataraa te titauhia ia patoi, o te mataitairaa ïa i te hohoˈa faufau. Ia topa tatou i roto i teie faahemaraa, eiaha e pari ia Satani. No te aha? No te mea eita Satani e ta ˈna ao e faahepo ia tatou ia rave i te tahi ohipa tano ore. Te mataitai ra vetahi i te hohoˈa faufau no te mea aita ratou e patoi i te mau manaˈo ino. E rave rahi râ o to tatou mau taeae e tuahine i pato i teie faahemaraa, e nehenehe atoa ïa oe e na reira.—Kor. 1, 10:12, 13.

‘E FAAORA IA MATOU I TE INO’

17. (a) E nafea tatou e faaite ai e te hinaaro ra tatou ia ‘faaora Iehova ia tatou i te ino’? (b) Eaha te tamǎrûraa ta tatou e ite i a muri aˈe?

17 E nafea e faaite ai e te hinaaro ra tatou ia ‘faaora Iehova ia tatou i te ino’? Ma te faaite iho â râ e ere tatou no teie nei ao e eiaha e ‘hinaaro i teie nei ao, e te mau mea atoa o teie nei ao.’ (Ioa. 15:19; Ioa. 1, 2:15-17) Auê ïa tamǎrûraa ia faaore Iehova ia Satani e ia haamou i ta ˈna ao ino! A tiai noa ˈi râ, mea titauhia ia haamanaˈo e “e riri rahi hoi to ˈna [aore ra to Satani], no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.” E tutava ïa oia ia faaea tatou i te tavini ia Iehova. No reira, mea tia ia tamau tatou i te pure ia paruru mai Iehova ia tatou ia Satani.—Apo. 12:12, 17.

18. Ia hinaaro tatou ia ora i te hopea o te ao a Satani, eaha te tia ia tatou ia rave?

18 E hinaaro anei oe e ora i roto i te hoê ao aita Satani? A tamau ïa i te pure no te Basileia o te Atua e fatata maira, no te haamoˈa i to Iehova iˈoa e no te faatupu i to ˈna hinaaro i te fenua nei. E tiaturi noa ia Iehova o te haapao ra ia oe e o te horoa i te mau mea atoa ta oe e hinaaro ra ia vai taiva ore ia ˈna. A tutava ïa i te ora ia au i te pure tuiroo.