Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“Te fatata maira hoi to outou ora”!

“Te fatata maira hoi to outou ora”!

“E nânâ i to outou mata i nia, e faateitei i to outou upoo, te fatata maira hoi to outou ora.”—LUKA 21:28.

HIMENE: 133, 43

1. Eaha te mau tupuraa o tei itehia i te matahiti 66? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

 A FERURI na e e Kerisetiano oe o te ora ra i Ierusalema i te matahiti 66. E rave rahi tupuraa tei itehia. Te vai ra te hoê taata toroa Roma, o Florus te iˈoa, o tei eiâ 17 taleni i te vairaa taoˈa o te hiero. Ua riri roa te mau ati Iuda. Ua taparahi haapohe ratou e rave rahi faehau Roma e ua faataa ê mai ratou i to Roma. Ua haa oioi râ to Roma. E toru noa avaˈe i muri iho, ua haaati 30 000 faehau o tei arataihia e Cestus Gallus ia Ierusalema. Ua tapuni te feia orure hau ati Iuda i roto i te pare o te hiero. Tera râ, ua tae roa mai te mau faehau Roma i te patu o te hiero e ua tamata ratou i te vavahi i te reira. Ua haamata te feia o te oire i te mǎtaˈu. Eaha to oe huru ia ite oe i teie mau tupuraa atoa?

2. Eaha tei titauhia i te mau Kerisetiano ia rave a ite ai ratou i te nuu Roma e haaati i to ratou oire, e e nafea te reira i tupu ai?

2 Te mau matahiti i na mua ˈtu, ua faaara Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ no nia i teie tupuraa e ua faaue oia ia ratou: “Ia hiˈo . . . outou ia Ierusalema i te haaatiraahia e te nuu, ua fatata ïa to ˈna pau ia ite mai outou. Te feia i parahi i Iudea ra, a maue i nia i te mouˈa i reira, e to roto i te oire ra, a haere i rapae, e eiaha to te mau vahi atoa ra e tomo i roto i te oire.” (Luka 21:20, 21) I te mea hoi e ua haaati te mau faehau i te oire, e nafea ratou e auraro ai i ta Iesu mau faaueraa ia faarue ia Ierusalema? E ohipa maere mau tei tupu. Ua faarue taue mai te nuu Roma ia Ierusalema! Mai ta Iesu i parau, ua “haapotohia” te aroraa. (Mat. 24:22) I muri iho a faarue ai te nuu i reira, tera te taime no te mau Kerisetiano taiva ore no te auraro ia Iesu ma te faarue oioi no te haere i roto i te mouˈa. * I muri iho, i te matahiti 70, ua hoˈi mai te hoê nuu apî i Ierusalema. I tera taime, ua haamou ratou i te oire. No te feia râ o te auraro i te mau faaueraa a Iesu, ua ora mai ïa.

3. Eaha te hoê â tupuraa ta te mau Kerisetiano e fatata i te ite, e eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie tumu parau?

3 E au atoa te faaararaa a Iesu e te mau faaueraa i to tatou tau. Fatata roa, e ite tatou i te hoê â tupuraa. Ua faaohipa Iesu i te mau tupuraa i te senekele matamua no te faataa eaha te tupu mai ia haamata oioi te “ati rahi.” (Mat. 24:3, 21, 29) Mai te mau Kerisetiano taiva ore o tei ora mai i te haamouraa o Ierusalema, e “feia rahi roa” te ora mai i te ati na te ao atoa e fatata mai ra. (A taio i te Apokalupo 7:9, 13, 14.) Mea faufaa roa ia taa ia tatou eaha ta te Bibilia e parau mai ra no nia i teie mau tupuraa i mua nei. No te aha? No te mea, ua taaihia to tatou ora i te reira. E hiˈopoa mai tatou e nafea teie mau tupuraa e ohipa ˈi i nia ia tatou.

TE HAAMATARAA O TE ATI RAHI

4. E nafea te ati rahi i te haamata?

4 E nafea te ati rahi i te haamata? Ma te haamouraa i te mau haapaoraa hape atoa. Ia au te Bibilia, o “Babulonia rahi, o te metua vahine o te mau faaturi” te haapaoraa hape. (Apo. 17:5-7) No te aha te haapaoraa hape i faarirohia ˈi ei vahine faaturi? No te mea aita ta ˈna mau pǔpǔ ekalesiatiko i faaite i te taiva ore i te Atua. Aita ratou i turu ma te taiva ore ia Iesu e to ˈna Basileia, ua turu ratou i te mau faatereraa taata e ua haafaufaa ore i te mau haapiiraa Bibilia ia rahi atu â to ratou mana. E ere ta ratou haamoriraa mai te hoê haamoriraa mâ a te feia faatavaihia. (Kor. 2, 11:2; Iak. 1:27; Apo. 14:4) Na vai râ e haamou ia Babulonia rahi? Na Iehova, e faatupu oia i “na tara hoê ahuru” o te hoê ‘puaa taehae uteute’ no te ‘rave i to ˈna hinaaro.’ Ua faaauhia te ‘puaa taehae uteute’ i te Nunaa amui e “na tara hoê ahuru,” o te mau mana poritita atoa ïa o te turu ra i te reira.—A taio i te Apokalupo 17:3, 16-18.

5, 6. No te aha tatou e parau ai e e ere te haamouraa o Babulonia rahi i te pohe o te mau melo atoa o te haapaoraa hape?

5 E haapohehia anei te mau melo atoa o te haapaoraa hape ia haamouhia Babulonia rahi? Eita. Ua faaurua Iehova i te peropheta Zekaria ia papai i te tupu mai i muri aˈe. I tera taime, e parau paha te hoê taata e melo oia o te haapaoraa hape i na mua aˈe: “‘E ere au i te peropheta. E taata faaapu vau, e ua riro vau ei tavini na te hoê taata mai to ˈu apîraa mai â.’ Ia ani te hoê taata ia ˈna, ‘Eaha teie pepe i roto i to rima?’ E pahono oia, ‘Te pepe ïa i papaihia ˈi au i te fare o tau mau hoa.’” (Zek. 13:4-6) No reira, e faahua parau noa te mau tia haapaoraa e ere ratou i te feia faaroo e e patoi ratou e ere ratou i te melo o te mau haapaoraa hape.

6 I te roaraa o tera taime, eaha te tupu no te nunaa o te Atua? Te faataa ra Iesu: “Ahiri hoi e haamaorohia taua tau ra, aore roa ïa e taata e ora; e haapotohia ra taua tau ra, no te feia maitihia ra.” (Mat. 24:22) I te senekele matamua, ua “haapotohia” te ati i Ierusalema. I nehenehe ai te “feia maitihia,” oia hoi te mau Kerisetiano faatavaihia e horo ê. Hoê â huru, e “haapotohia” te tuhaa matamua o te ati rahi no te “feia maitihia.” Eita ta te mau puai poritita, oia hoi “na tara hoê ahuru” e faatiahia ia haamou i to te Atua nunaa. E itehia ïa te hau no te hoê taime poto noa, ia oti te aroraa matamua.

E TAIME TAMATARAA E HAAVARAA

7, 8. (a) I muri aˈe i te haamouraa o te haapaoraa hape, e taime teie no te aha? (b) No te aha te nunaa o te Atua i taa ê ai i te taata atoa i tera taime?

7 Eaha te tupu i muri aˈe i te haamouraa o te haapaoraa hape? Teie te taime no te faaite eaha mau na to roto i to tatou aau. I tera taime, e tamata te taata e rave rahi i te ani i te paruru e te tauturu a te mau faanahonahoraa, oia hoi te “mau mato o te mouˈa.” (Apo. 6:15-17) E imi ïa te nunaa o Iehova i ta ˈna paruru. A ‘haapotohia ˈi’ te aroraa i te senekele matamua, e ere ïa te taime no te mau ati Iuda no te farii i te Kerisetianoraa. Tera râ te taime no te feia o te riro aˈena mai ei Kerisetiano i te faarue ia Ierusalema mai ta Iesu i faaue. No to tatou atoa a muri aˈe, ia “haapotohia” te aroraa i nia ia Babulonia rahi, eiaha tatou e tiai ia farii taue mai te taata e rave rahi i te Kerisetianoraa. Tera ïa te taime no te feia haamori mau no te haapapu i to ratou here no Iehova e no te turu i te feia faatavaihia.—Mat. 25:34-40.

Teie te taime no te haapapu i to tatou here ia Iehova e no te turu i te feia faatavaihia

8 Aita tatou i papu maitai eaha te tupu i te roaraa o tera taime tamataraa. Tera râ, ua ite tatou e e ere te oraraa i te mea ohie e e mea titauhia ia tatou ia rave i te mau haapaeraa. I te senekele matamua, ua faarue te mau Kerisetiano i to ratou fare e ua faaruru i te mau fifi no te ora mai. (Mar. 13:15-18) Mea titauhia ia uiui: ‘Ua ineine anei au i te vaiiho i te mau taoˈa materia? Ua ineine anei au i te rave i tei maraa ia ˈu no te vai taiva ore ia Iehova?’ A feruri na! I tera taime, o tatou anaˈe te feia e haamori ra i to tatou Atua noa ˈtu eaha te tupu mai, mai ta te peropheta Daniela i rave.—Dan. 6:10, 11.

Ua tae mai te taime “hopea”!

9, 10. (a) Eaha te poroi ta te nunaa o te Atua e faaite i te roaraa o te ati rahi? (b) Eaha te huru o te mau enemi o te Atua?

9 I te ati rahi, e ere te taime no te poro i te “evanelia o te basileia.” Ua mairi te taime no te faaite i tera poroi. Ua tae mai râ te taime “hopea!” (Mat. 24:14) Te faaite ra te nunaa o te Atua ma te mǎtaˈu ore i te poroi puai mau o te haavaraa o te ohipa i nia i te taata atoa. Teie poroi, o te ao ino ïa a Satani o te fatata ra i te haamou-roa-hia. Ua faaau te Bibilia i teie poroi i te mau pape paari a na ô ai: “Ua mairi maira te ûa paari rahi no nia mai i te raˈi i nia iho i te taata nei, e au te topata hoê i te taleni i te teiaha; e ua faaino atura te taata i te Atua, i taua pohe i te ûa paari ra, e pohe rahi roa hoi taua pohe ra.”—Apo. 16:21.

10 E faaroo to tatou mau enemi i teie poroi puai mau. Ua faaurua Iehova i te peropheta Ezekiela no te faataa eaha te huru o te hoê pǔpǔ o te nunaa, tei piihia Goga no Magoga, i roto i te Bibilia: “Te na ô maira te Fatu ra o Iehova; E riro hoê â tupuraa te mau parau i roto i to aau, e riro hoi oe i te manaˈo i te mea ino: e na oe e parau e, E haere au i te fenua oire rii aua-ore-hia ra; e haere au i te feia parahi hau noa ra, o tei parahi ma te ora, o tei parahi ma te patu ore, aore e teˈa e aore e opani, ia noaa te taoˈa pau, ia tufa i te taoˈa; e ia fariu i to rima i te mau vahi ano ia taatahia ra, e te mau taata i haaputuhia mai mai roto i te mau fenua ra, ma te puaa e te taoˈa atoa i te noaaraa, e te parahiraa i ropu i te fenua ra.” (Ezk. 38:10-12) Mea taa ê te nunaa o te Atua i te taata atoa, mai te mea ra e ‘te parahi ra ratou i ropu i te fenua.’ Eita te mau nunaa e nehenehe faahou e haavî ia ratou iho. Te hinaaro ru nei ratou e aro i te feia faatavaihia a Iehova e te feia e turu ra ia ratou.

11. (a) Eaha te titauhia ia tatou ia haamanaˈo no nia i te anairaa o te mau tupuraa i te roaraa o te ati rahi? (b) Eaha te huru o te taata ia ite ratou i te mau tapao?

11 Eaha te tupu i muri iho? Aita te Bibilia e parau mai ra eaha te anairaa o te mau tupuraa, e itehia râ te tahi mau tupuraa i te hoê â taime. I roto i ta ˈna parau tohu no nia i te anotau hopea o teie nei faanahoraa o te mau mea, ua parau Iesu: “E e piri to roto i te mahana i reira, e to roto i te marama, e to roto i te mau fetia; e e ati rahi to te mau fenua i te ao nei, e te ahoaho; e te miti e te are i te harururaa; e te tarapaperaa o te aau taata i te mǎtaˈu, e te manaˈoraa i taua mau mea e fatata i te tupu i te ao nei; e pau hoi te mau mea o te raˈi ra i te ueuehia. Ei reira ratou e ite ai i te Tamaiti a te taata i te haerea mai na nia i te ata ma te mana e te hanahana rahi.” (Luka 21:25-27; a taio i te Mareko 13:24-26.) I roto i te tupuraa o teie parau tohu, te vai ra anei te mau tapao e te mau tupuraa riaria mau i nia i te raˈi? Mea titauhia ia tatou ia tiai no te ite. Tera râ, ua taa ia tatou e e ia ite te mau enemi o te Atua i te mau tapao, e riaria roa ratou.

E nehenehe tatou e faaite i te tiaturiraa, no te mea ua ite tatou e e faaorahia tatou! (A hiˈo i te paratarafa 12, 13)

12, 13. (a) Eaha te tupu ia tae mai Iesu “ma te mana rahi e te hanahana”? (b) Eaha te huru o te mau tavini a te Atua i tera taime?

12 Eaha te tupu ia tae mai Iesu “ma te mana rahi e te hanahana”? E haamaitai oia i te feia taiva ore e e haava oia i te feia taiva. (Mat. 24:46, 47, 50, 51; 25:19, 28-30) Ua faaohipa Iesu i te hoê faahohoˈaraa no te faataa ˈtu â i te reira. Ua parau oia: “Ia tae maira te Tamaiti a te taata ma ta ˈna hanahana, e te mau melahi moˈa atoa ra, ei reira oia e parahi ai i nia iho i to ˈna terono hanahana; e e haaputuhia to te mau fenua atoa i mua i to ˈna aro: e na ˈna e faataa ia ratou mai te tiai mamoe e faataa i te mamoe i te puaaniho ra: e e tuu oia i te mamoe i tana rima atau, e te puaaniho i te rima aui.” (Mat. 25:31-33) Eaha te tupu mai no te mau mamoe e no te mau puaaniho? E haavahia ratou. No te mau puaaniho, aore ra te feia taiva, e “haere ê ïa e rave i te pohe mure ore.” Area te mamoe, aore ra te feia taiva ore, e fanaˈo ïa i te ora mure ore.—Mat. 25:46.

13 Eaha te tupu ia taa i te mau puaaniho e e haamouhia ratou? E oto ïa te itehia. (Mat. 24:30) Eaha ïa te huru o te feia faatavaihia e te feia e turu ra ia ratou? E rave ratou mai ta Iesu i parau: “E ua tupu anaˈe teie nei mau mea, e nânâ i to outou mata i nia, e faateitei i to outou upoo, te fatata maira hoi to outou ora.”—Luka 21:28.

E ANAANA TE MAHANA I ROTO I TE BASILEIA

14, 15. Eaha te ohipa haaputuraa te itehia i muri aˈe a haamata ˈi te aroraa a Goga no Magoga i nia i to te Atua nunaa, e e nafea te reira e tupu ai?

14 Eaha te tupu i muri aˈe a haamata ˈi Goga no Magoga i te aro i to te Atua nunaa? Te parau ra te Bibilia e e tono te Tamaiti a te taata i “tana ra mau melahi, e haaputu mai i to ˈna ra feia i maitihia, no na apoo mataˈi e maha ra, no te hopea mai o te raˈi e te fenua ra.” (Mar. 13:27; Mat. 24:31) Aita teie ohipa haaputuraa i taaihia i te taime a maitihia ˈi i te taime matamua te mau Kerisetiano faatavaihia. E aita te reira i taaihia i te tapaoraa hopea o te feia faatavaihia e ora noa â i te fenua nei. (Mat. 13:37, 38) E tupu te tapaoraa hou te ati rahi e haamata ˈi. (Apo. 7:1-4) Eaha ïa teie ohipa haaputuraa? Tera ïa te taime e fanaˈo ai te feia faatavaihia e ora noa â i te fenua i ta ratou haamaitairaa e e haere ai i te raˈi. (Tes. 1, 4:15-17; Apo. 14:1) E tupu teie tupuraa i muri aˈe a haamata ˈi te aroraa a Goga no Magoga. (Ezk. 38:11) Mai ta Iesu i parau, i reira te “feia parau-tia e anaana mai ai i te basileia o to ratou ra Metua mai te anaana o te mahana ra.”—Mat. 13:43. *

15 Te auraa anei ïa e e itehia te “afai-ê-raa” o te feia faatavaihia? Te tiaturi ra te taata e rave rahi o te Amuiraa faaroo Kerisetiano e e ravehia teie mau Kerisetiano no te haere i te raˈi i roto i te hoê tino taata. Te manaˈo atoa ra ratou e e ite roa ratou ia Iesu ia hoˈi atu no te faatere i te fenua. Tera râ, te faaite ra te Bibilia ma te papu e eita te hoˈiraa o Iesu e itehia. Te na ô ra te Bibilia: “E itea mai ai te tapao no te Tamaiti a te taata i nia i te raˈi ra.” (Mat. 24:30) Te parau atoa ra te Bibilia, “e ore te tino iˈo nei e te toto e parahi i te basileia o te Atua.” No reira, te feia o te ravehia no te haere i te raˈi, e “faahuru-ê-hia, eita e mahia, mai te amoraa mata nei, ia tae i te pu hopea ra.” * (A taio i te Korinetia 1, 15:50-53.) Aita tatou e faaohipa ra i ô nei i te parau “afai-ê-raa” no te faataa i teie tupuraa no te mea ua taaihia te reira i te mau haapiiraa hape a te Amuiraa faaroo Kerisetiano. Tera râ, e haaputu-oioi-hia te feia faatavaihia taiva ore e ora noa â i te fenua.

16, 17. Eaha te tupu hou te faaipoiporaa o te Arenio?

16 Tei te raˈi anaˈe na 144 000 atoa, e reira te faaineineraa hopea no te faaipoiporaa o te Arenio e haamata ˈi. (Apo. 19:9) E tupu râ te tahi ohipa hou teie tupuraa faahiahia mau. A haamanaˈo, e aro Goga i to te Atua nunaa a ora noa ˈi te feia faatavaihia i te fenua nei. (Ezk. 38:16) E nafea ïa te nunaa o te Atua? E faaroo ratou i te mau faaueraa: “E ore outou e aro i tena na, e haamau outou, e tia noa mai, e hiˈo i te ora na Iehova e horoa mai na outou. . . . Eiaha e mǎtaˈu, eiaha e taiâ.” (Par. 2, 20:17) I muri noa ˈˈe te aroraa a Goga e haamata ˈi, e ravehia te feia faatavaihia atoa e toe ra i te fenua nei no te haere i te raˈi. Te faataa ra te Apokalupo 17:14 i te ohipa e tupu i nia i te raˈi i te aroraa a Goga. “E e tamaˈi mai [te mau enemi o te nunaa o te Atua] i te Arenio ra, e e pau ratou i te Arenio: o te Fatu hoi oia o te mau fatu atoa ra, e te Arii o te mau arii atoa ra: e to ˈna atoa ra paeau, e feia parauhia ïa, e te maitihia, e te haapao mau.” E faaora Iesu, amuihia e ta ˈna na 144 000 arii faatavaihia i te raˈi, i te nunaa o te Atua e ora ra i te fenua nei.

17 E tupu teie faaoraraa i te tamaˈi o Aramagedo, e faahanahana te reira i te iˈoa moˈa o Iehova. (Apo. 16:16) Te feia atoa o tei haavahia ei puaaniho aore ra te feia taiva, e haamouhia ïa ratou. Aita faahou e ino i nia i te fenua e e ora mai te “feia rahi roa” i Aramagedo. I reira ïa te hopea faahiahia mau o te buka o te Apokalupo e tupu ai, oia hoi te faaipoiporaa o te Arenio! (Apo. 21:1-4) * Te feia atoa o te ora ra i te fenua nei, e fanaˈo ïa ratou i te farii maitai a te Atua e e ite ai i to ˈna here rahi e te faaite i te aau horoa noa. Te tiai ru nei tatou i tera taime. Auê ïa oroa faaipoiporaa faahiahia mau te itehia!

18. Eaha te mau tupuraa faahiahia mau o te faatata i te tae mai o tei tohuhia, e eaha ta tatou e faaoti papu i te rave?

18 Fatata roa teie tupuraa faahiahia mau i te tae mai, eaha ta tatou taitahi e rave? Ua faaurua Iehova i te aposetolo Petero ia papai: “E teie nei, e mou anaˈe taua mau mea atoa nei, mai te aha to outou huru e tia ˈi i te haapao maitai e te paieti; i te tiairaa e te ruraa ˈtu ia tae mai taua mahana o te Atua ra, te mahana e mou ai te raˈi i te tutuihia i te auahi, e e tarapape te mau mea rii tumu i te veavea rahi? . . . E teie nei, e au mau here e, o te reira mau mea ta outou e tiai na, e faaitoito, e haapapu hua ia roohia mai outou e ana ma te hau, ma te porao ore e te hapa ore.” (Pet. 2, 3:11, 12, 14) E faaoti papu anaˈe ïa i te tapea i ta tatou haamoriraa mâ ma te ore e taai atu i te haapaoraa hape e oia atoa i te turu i te Arii o te hau, Iesu Mesia.

^ Eita te tino taata o te feia faatavaihia e ora noa â i te fenua i tera taime, e ravehia no te haere i te raˈi. (Kor. 1, 15:48, 49) E hopoi-ê-hia paha to ratou tino mai tei na reirahia i nia i to Iesu tino.

^ Te horoa atoa mai ra te Salamo 45 i te tahi tuhaa rii o te anairaa o te mau tupuraa. E faatupu na mua te Arii i te tamaˈi, e i reira te faaipoiporaa e tupu ai.