Eaha to roto?

Tapura tumu parau

AAMU

E haamanaˈo vau i to ˈu here matamua no Iehova o te tauturu ia ˈu ia faaoromai

E haamanaˈo vau i to ˈu here matamua no Iehova o te tauturu ia ˈu ia faaoromai

I TIUNU 1970, ua tarava vau i nia i te hoê roˈi i te fare maˈi i Pennsylvania, i Marite. E 20 matahiti to ˈu, e e faehau vau o te mauiui ra i te hoê maˈi ino mau. Ua rave te hoê utuutu maˈi i to ˈu neˈiraa toto i te mau afa hora atoa. Mea huru paari aˈe oia ia ˈu, e ua haapeapea roa oia no ˈu. I te mea hoi e ua tamau to ˈu neˈiraa toto i te topa, parau atura vau ia ˈna: “Ua ite aˈena oe i te hoê taata pohe i na mua ˈˈe?” Ua huru ê roa to ˈna hohoˈa mata e ua na ô mai: “Aita vau i ite aˈenei.” E au ra e eita vau e ora mai. Tera râ, ua ora mai au. E faaite atu vau ia outou i te tahi tuhaa o to ˈu oraraa.

TO ˈU AAMU MATAMUA I TE TAMAˈI

Ua maˈihia vau a rave noa ˈi au i te ohipa ei taata aravihi i roto i te piha tâpûraa i te roaraa o te tamaˈi i Vietnam. Ua oaoa ra vau i te tauturu i te feia maˈi e i te feia tei pepe. Ta ˈu fa, o te riroraa ïa ei taote tâpû. Ua tae atu vau i Vietnam i Tiurai 1969. Mai te mau faehau apî, ua vaiihohia ia ˈu ia haamatau i te taa-ê-raa o te hora i Vietnam e te veavea atoa.

Ua tonohia vau no te ohipa i roto i te hoê fare maˈi faehau i Delta du Mékong. E rave rahi manureva tautau o te afai mai i te mau faehau tei pepe i te fare maˈi. No to ˈu here i to ˈu fenua e i ta ˈu ohipa, i hinaaro ai au e tauturu i tera taime i to ˈu mau hoa o to ˈu fenua. Ua faaineinehia te mau faehau tei pepe no te hoê tâpûraa, ia oti, e afai-oioi-hia ratou i roto i te hoê piha metara te vai ra te hoê faatoetoeraa mataˈi e o te faaohipahia ei piha tâpûraa. Ua rave te hoê taote tâpû, te hoê taote faataoto e te hoê utuutu maˈi i tei maraa ia ratou ia ora mai te feia pepe. Ua tapao vau i te mau pute ereere aita i tatarahia ˈtura mai roto mai i te mau manureva tautau. Ua parauhia mai ia ˈu e i roto i tera mau pute te vai ra te tahi vaehaa o te tino o te mau faehau tei pohe i te tamaˈi. Teie hoê o to ˈu aamu matamua i te tamaˈi.

UA IMI AU I TE ATUA

Mea apî roa vau a faaroo ai au i te parau mau e te mau Ite no Iehova

Mea apî roa vau a faaroo ai au i te parau mau e te mau Ite no Iehova. Ua haapii to ˈu mama i te Bibilia e te mau Ite no Iehova, aita roa ˈtu râ oia i bapetizo ia ˈna. Tera râ, ua oaoa roa vau i te apiti atu i teie mau haapiiraa. I te hoê mahana, ua haere mâua to ˈu metua tane hoovai na mua i te Piha a te Basileia. Ua ani atu vau ia ˈna, “Eaha tera?” Ua pahono mai oia, “Eiaha oe e tapiri atu i teie mau taata!” No to ˈu here e no to ˈu tiaturi i to ˈu metua tane hoovai, ua faaroo vau ia ˈna e aita roa ˈtu vau i farerei faahou i te mau Ite no Iehova.

I to ˈu hoˈiraa i Vietnam, ua ite au e rave rahi haamanaˈoraa mauiui mau. No te mau mea ta ˈu i ite i te roaraa o te tamaˈi, aita vau i faaite hoê noa ˈˈe huru aau. E au ra e aita e taata i taa eaha mau na tei tupu i Vietnam. Te haamanaˈo ra vau e no te feia orure hau, e haapohe tamarii te mau faehau Marite. No te mea ia au i te mau faahitiraa, ua haapohe ratou i te mau tamarii hapa ore. Ua feruri au i teie mau mea atoa, e mea faufaa no ˈu te hoê taairaa e te Atua.

A imi ai au i te Atua, ua haamata vau i te haere i roto i te mau haapaoraa taa ê. Ua here noa vau i te Atua, aita râ vau i au i ta ˈu i ite i roto i teie mau haapaoraa. I te pae hopea, ua haere au i te hoê Piha a te Basileia i Delray Beach, i Floride. Te putuputuraa matamua ta ˈu i haere, i te hoê ïa Tapati no Fepuare 1971.

A tomo ai au i roto i te Piha a te Basileia, ua oti te oreroraa parau, ua faaea râ vau no te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa. Aita vau i haamanaˈo eaha te tumu parau, ua haamanaˈo râ vau i te mau tamarii e imi ra i te mau irava i roto i ta ratou Bibilia. Ua faahiahia roa vau! Ua faaroo e ua hiˈo noa ïa vau. A haere ai au i rapae, ua haere mai te hoê taeae paari e 80 matahiti to ˈna e farerei ia ˈu. O Jim Gardner to ˈna iˈoa. Ua toro mai oia i te buka Te parau mau e aratai i te ora mure ore ra e ua ani mai, “E farii anei oe i te reira?” Ua parau atu vau ia ˈna e e, ua faaoti atura mâua i te farerei faahou no te haapiiraa Bibilia matamua i te mahana maha poipoi.

I muri aˈe i te putuputuraa i te Tapati, ua haere au i te ohipa. Tei te hoê fare maˈi i Boca Raton, i Floride ta ˈu ohipa. E haamata vau i ta ˈu ohipa mai te hora 11 i te po e tae atu i te hora 7 i te poipoi. Aita i rahi te feia maˈi i tera po, e taime ïa to ˈu no te taio i te buka te Parau mau. Ua haru te hoê vahine utuutu maˈi i ta ˈu buka, ua hiˈo oia i te api matamua e ua onoono o ˈna no te ite e e riro anei au ei Ite no Iehova. Ua haru mai au i ta ˈu buka, e ua parau atu vau ia ˈna e noa ˈtu ua taio vau i te tahi noa tuhaa o te buka, ua faaoti papu vau e riro mai ei Ite no Iehova. Ua vaiiho mai oia ia ˈu, e ua faaoti vau i te taio i te buka i tera po.

Ta ˈu taata haapii, o Jim Gardner, e taeae faatavaihia teie o tei matau ia Charles Russell

Ua haamata vau i ta ˈu haapiiraa Bibilia matamua e te taeae Gardner ma te ani atu, “Eaha ta taua e haapii?” Ua pahono mai oia, “Te buka ta ˈu i horoa ˈtu ia oe.” Ua na ô atu vau, “Ua oti te reira i te taiohia e au.” Ma te hamani maitai, ua parau te taeae Gardner, “E hiˈopoa ïa taua i teie pene hoê.” Ua maere roa vau i te mau tuhaa iti rahi ta ˈu i ore i ite. Ua ani mai oia ia ˈu ia hiˈo i te mau irava i roto i ta ˈu Bibilia te King James. Ua ite atura vau no nia i te Atua mau ra o Iehova. E toru pene o te buka te Parau mau ta mâua Jim i haapii mai i tera poipoi. I muri aˈe i te reira, ua haapii mâua e toru pene i te mau mahana maha atoa. Ua oaoa roa vau i teie mau haapiiraa. E haamaitairaa teie no ˈu i te haapiiraahia e teie taeae faatavaihia o tei matau ia Charles Russell!

Tau hebedoma i muri iho i te haapiiraa, ua fariihia vau ia poro i te parau apî maitai. E ere i te mea ohie no ˈu i te poro i tera e tera fare, ua tauturu mai râ o Jim ia ˈu ia ore e ahoaho. (Ohi. 20:20) Maoti ta ˈna tauturu, ua au roa vau i te taviniraa. No ˈu, o te taviniraa te fanaˈoraa taa ê rahi mau ta ˈu i fanaˈo. Ua oaoa roa vau i to ˈu riroraa ei rave ohipa a te Atua.—Kor. 1, 3:9.

TO ˈU HERE MATAMUA NO IEHOVA

I teie nei, e faatia ˈtu vau ia outou i te tahi ohipa taa ê roa no ˈu, o to ˈu ïa here matamua no Iehova. (Apo. 2:4) Ua tauturu mai to ˈu here no Iehova ia faaoromai i te haamanaˈoraa mauiui mau o te tamaˈi e te tahi atu fifi e rave rahi.—Isa. 65:17.

Ua tauturu mai to ˈu here no Iehova ia faaoromai i te mau haamanaˈoraa mauiui mau o te tamaˈi e te tahi atu mau fifi e rave rahi

Ua bapetizohia i Tiurai 1971 i te tairururaa mataeinaa “Te iˈoa o te Atua” i te Yankee Stadium

I 1971, ua anihia vau ia faarue i te piha o ta to ˈu na metua i vaiiho mai ia faaea vau i roto. No te aha? Aita to ˈu metua tane hoovai i hinaaro i te hoê Ite no Iehova e ora i reira! I tera tau, aita i rahi ta ˈu moni. E aufau mai te fare maˈi ia ˈu i te piti noa o te hebedoma, e ua haamâuˈa vau i te rahiraa o ta ˈu moni no te hoo mai i te mau ahu no te taviniraa, no te mea ua hinaaro vau e faahanahana ia Iehova. E moni â ta ˈu i te fare vairaa moni, tei Michigan râ, to ˈu iho oire. Ua titauhia ia ˈu ia ora i roto i to ˈu pereoo no te hoê tau mahana noa. Ua hopu vau i te pape e ua hahu vau i to ˈu taa i te vahi haumitiraa o te vahi titoraa mori.

I te hoê mahana a ora noa ˈi au i roto i to ˈu pereoo, ua faaoti au i ta ˈu ohipa i te fare maˈi e ua haere au i te Piha a te Basileia tau hora na mua ˈˈe i te putuputuraa o te taviniraa. I te mea hoi e te parahi ra vau i muri i te Piha a te Basileia, i te hoê vahi aita te taata e ite mai ia ˈu, ua hoˈi faahou mai te mau mea i tupu i Vietnam i roto i to ˈna feruriraa. E au ra e te hauˈa ra vau i te iri taata tei paapaa e te ite ra vau i te toto. Ua haamata vau i te ahoaho. Mai te mea ra e te faaroo e te ite ra vau i te taurearea apî i te taparuraa ia ˈu: ‘E ora mai anei au? E ora mai anei au?’ Ua ite au e e pohe iho â ratou, ua tamata râ vau i te tamahanahana ia ratou ma te faatiaturi e e maitai mai ratou. A parahi noa ˈi au i reira, ua oti roa vau.

Noa ˈtu te mau taime a farerei ai au i te fifi i roto i to ˈu oraraa, e tutava vau i te haamanaˈo i to ˈu here matamua no Iehova

A pure noa ˈi au ia Iehova, ua tamau noa ta ˈu taˈi. (Sal. 56:8) I reira ïa vau i te haamataraa i te feruri maite i nia te tia-faahou-raa. Ua taa ˈtura ia ˈu e e tiaturiraa faahiahia mau teie! E faahoˈi mai Iehova i teie feia apî i te ora, e fanaˈoraa taa ê ta ratou i te iteraa i te parau mau no nia ia ˈna. E faaore roa te tia-faahou-raa i te oto, te mauiui ta tatou e ite ra. (Ohi. 24:15) I to ˈu taaraa i te reira, ua rahi faahou mai to ˈu here no Iehova mai na mua ˈtu. Ua riro tera mahana ei mahana taa ê mau no ˈu. Mai reira mai, noa ˈtu te mau taime a farerei ai au i te fifi i roto i to ˈu oraraa, e tutava vau i te haamanaˈo i to ˈu here matamua no Iehova.

MEA MAITAI IEHOVA I NIA IA ˈU

Ua rave te taata i te ohipa ino i te roaraa o te tamaˈi, e o ta ˈu atoa ïa i rave. Ua tamahanahanahia râ vau maoti te feruri-maite-raa i na irava Bibilia e piti o ta ˈu i au roa. Te irava matamua, tei roto ïa i te Apokalupo 12:10, 11 e o te parau ra e e maoti râ ta tatou ohipa pororaa e maoti atoa te toto o Iesu, e upootia ˈi te reira i nia i te Diabolo. Te piti o te irava, tei roto ïa i te Galatia 2:20, o te haamanaˈo ra ia ˈu e ua pohe iho â Iesu no ˈu. Maoti te tusia o te Mesia, ua faaore Iehova i ta ˈu mau hapa. I teie râ mahana, e manaˈo haava mâ to ˈu. No reira ïa vau e hinaaro rahi ai ia faaite atu ia vetahi ê no nia i to tatou Atua aroha ra o Iehova!—Heb. 9:14.

Ia feruri au i nia i te mau mea ta ˈu i ite i roto i to ˈu oraraa, mea papu no ˈu e ua aupuru noa Iehova ia ˈu. Ei hiˈoraa, i te mahana a ite ai Jim e te ora nei au i roto i to ˈu pereoo, ua haafarerei oia ia ˈu i te hoê tuahine e piha tarahu ta ˈna i roto i to ˈna fare. Ua papu ia ˈu e ua faaohipa Iehova ia Jim e i teie tuahine ia fanaˈo vau i te hoê fare maitai no ˈu. E Atua maitai mau o Iehova! Te aupuru ra oia i to ˈna feia haamori taiva ore.

E HAAPII IA FAAITE I TE ITOITO RAHI E OIA ATOA I TE MǍRÛ

I Me 1971, ua hinaaro vau e haere i Michigan. Hou a faarue ai i Floride, ua faaî vau i roto i te muriraa o to ˈu pereoo e rave rahi papai, e haere atura vau i Apatoerau. Hou a faarue ai i to muri iho oire, ia Géorgie, ua opere vau i te mau papai atoa. Ua poro vau ma te itoito rahi i te parau apî oaoa o te Basileia i te mau vahi i haere ai au. Ua poro vau i te mau fare tapearaa, e tae roa ˈtu i te horoaraa ˈtu i te mau api parau na te mau tane i roto i te vahi haumitiraa i te vahi faafaaearaa. Te feruri noa nei au aita anei te feia ta ˈu i paraparau atu i ite i te parau mau.—Kor. 1, 3:6, 7.

Te faˈi nei au e i te taime a ite ai au i te parau mau, e ere noa vau i te mea mǎrû, i nia iho â râ i to ˈu utuafare. I te tahi mau taime, aita vau e tapea i te parau. Mea here roa na ˈu i to ˈu iho na mau taeae, o John raua Ron. Ia poro vau ia raua, e tamata vau i te faahepo ia raua ia farii i ta ˈu mau tiaturiraa apî. I muri iho râ, ua tatarahapa ˈtu vau ia raua. Ua tamau noa râ vau i te pure ia farii raua i te parau mau. Mai reira mai, ua tauturu mai Iehova ia ˈu ia faaite atu â i te mǎrû ia poro e ia haapii atu vau i te taata.—Kol. 4:6.

VETAHI O TA ˈU I HERE

O to ˈu taairaa e o Iehova te tuhaa matamua i roto i to ˈu oraraa. Te vai atoa râ te tahi atu taata mea here roa na ˈu, o ta ˈu iho â vahine herehia, o Susan. I hinaaro noa na vau i te hoê vahine o te tauturu ia ˈu ia tavini ia Iehova. E ua riro Susan ei vahine o te faaoti papu i te here rahi ia Iehova. I te hoê mahana a haamatau ai mâua, ua haere au e farerei ia ˈna i te fare o to ˈna na metua i Rhode Island. E tei reira oia, te parahi noa ra i nia i te taupee e taio ra i Te Pare Tiairaa e ta ˈna Bibilia. Ua faahiahia roa vau e noa ˈtu e aita o ˈna i taio i te hoê tumu parau haapiiraa, ua imi râ oia i te mau irava atoa. Ua taa ïa ia ˈu e mea faufaa roa no ˈna to ˈna taairaa e o Iehova. Ua faaipoipo mâua i Titema 1971. Te mauruuru nei au i te fanaˈo i te hoê vahine o tei turu ia ˈu. Te mea ta ˈu i au roa ˈˈe, noa ˈtu ua here oia ia ˈu, ua rahi atu â to ˈna here no Iehova.

Mâua ta ˈu vahine o Susan e ta mâua na tamaiti Paul e o Jesse

Ua horoa mai Iehova e piti tamaiti nehenehe mau na mâua, o Jesse raua Paul. A paari mai ai, ua aratai Iehova ia raua. (Sam. 1, 3:19) E taairaa iho â to raua e o Iehova e ua oaoa roa mâua i te reira. Ua tavini raua taitahi ia Iehova ma te taime taatoa hau atu e 20 matahiti. Te tamau noa ra raua i te tavini ia ˈna, no te mea ua haamanaˈo atoa raua i to raua here matamua no Iehova. Ua oaoa roa ˈtoa vau i ta mâua nau hunoa vahine, Stephanie e o Racquel, o ta ˈu i faariro mai ta ˈu iho mau tamahine. Ua mauruuru roa vau e ua faaipoipo ta ˈu na tamaiti i te mau vahine o te here ra ia Iehova ma to raua aau atoa e o te faaohipa ra i to raua oraraa no te tavini ia ˈNa.—Eph. 6:6.

Mea au roa na matou e poro i roto i te mau tuhaa fenua mea varavara i te porohia

Ua tavini au 16 matahiti i Rhode Island, e e rave rahi hoa to ˈu i reira. Te haamanaˈo ra vau i te mau matahiapo maitai mau o tei ohipa e o vau. Te haamauruuru atoa nei au i te mau tiaau ratere o te tauturu ia ˈu. E fanaˈoraa taa ê i te taviniraa ia Iehova e te mau tane o tei tapea i to ratou here matamua no Iehova. I 1987, ua haere matou i Caroline Apatoerau i te vahi e hinaaro rahi ra i te tauturu, e e rave rahi atoa hoa maitai to matou i reira. *

E faatere i te putuputuraa no te pororaa ei tavini ratere

I Atete 2002, ua farii mâua Susan i te titau-manihini-raa e riro ei melo o te utuafare o te Betela i Patterson, i Marite. Ua ohipa vau i roto i te Tuhaa taviniraa, e ua ohipa Susan i te vahi puˈaraa ahu, o ta ˈna ïa i au roa ˈˈe! I Atete 2005, ua fanaˈo vau i teie haamaitairaa e riro ei melo o te Tino aratai. E ere au i te mea aravihi no teie hopoia apî. No Susan atoa, mea rahi ta ˈna hopoia, te ohipa e te ratereraa i te tahi atu fenua o te titauhia ia rave. Aita roa ˈtu oia e au e reva na nia i te manureva, e revareva noa râ mâua na nia i te manureva. Ua tauturu rahi mau te aˈoraa î i te here a te tahi atu mau vahine a te mau melo o te Tino aratai ia ˈna. Ua faaoti papu atu â o ˈna i te turu ia ˈu e ua here vau ia ˈna no te reira!

I roto i ta ˈu piha ohipa, e rave rahi hohoˈa ta ˈu o te haamanaˈo mai ra i te oraraa faahiahia ta ˈu i fanaˈo. Ua ite au e rave rahi haamaitairaa o te haamanaˈo mai ia ˈu i to ˈu here matamua no Iehova!

E faaoaoa mai te horoa-rahi-raa i te taime no to ˈu utuafare

^ E nehenehe outou e ite hau atu â no nia i te taviniraa taime taatoa a te taeae Morris i te api 31 o Te Pare Tiairaa o te 1 no Eperera 2006.