Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A ohipa no te haamaitai i te paradaiso pae varua

A ohipa no te haamaitai i te paradaiso pae varua

“Ia faaunauna vau i tau taahiraa avae.”—ISA. 60:13.

HIMENE: 102, 75

1, 2. Eaha te auraa o te taˈo “taahiraa avae” i roto i te mau Papai Hebera?

 UA PARAU te Atua ra o Iehova: “Te mau raˈi tau terono, e te fenua nei tau taahiraa avae.” (Isa. 66:1) Ua faataa atoa Iehova no nia i to ˈna “taahiraa avae” a na ô ai oia: “Ia faaunauna vau i tau taahiraa avae.” (Isa. 60:13) E nafea oia e faahanahana ˈi aore ra e faanehenehe ai i to ˈna taahiraa avae? E eaha te auraa no te feia e ora ra i nia i to ˈna taahiraa avae, oia hoi te fenua?

2 I roto i te mau Papai Hebera, ua faaohipa-atoa-hia te taˈo “taahiraa avae” no te faataa i te hiero i tahito ra i Iseraela. (Par. 1, 28:2; Sal. 132:7) Mea nehenehe mau â te hiero a Iehova no te mea e pu te reira no te haamoriraa mau. E ua faaohipahia te reira no te faahanahana ia Iehova i te fenua nei.

3. Eaha te pu o te haamoriraa mau i teie mahana, e inafea râ te reira i te haamataraa?

3 Eaha te pu o te haamoriraa mau i teie mahana? E ere te hiero i te hoê fare tahua. E hiero pae varua teie, e e faahanahana te reira ia Iehova hau atu i te tahi atu mau fare tahua. Eaha ïa te hiero pae varua? O te faanahoraa a Iehova ïa, ia nehenehe te taata e riro ei hoa no ˈna e e haamori ia ˈna. E nehenehe tatou e fanaˈo i teie faanahoraa maoti noa te hoo o Iesu. Ua haamata teie faanahoraa i te matahiti 29 o to tatou nei tau a bapetizohia ˈi Iesu e a faatavaihia ˈi oia mai te Tahuˈa rahi no te hiero pae varua a Iehova.—Heb. 9:11, 12.

Mea faufaa ia arue ia Iehova i ô nei e i teie nei â

4, 5. (a) Ia au i te Salamo 99, eaha ta te feia haamori mau a Iehova e hinaaro ra e rave? (b) Eaha te uiraa te tia ia tatou ia ui?

4 Auê tatou i te mauruuru i te faanahoraa o te haamoriraa mau a Iehova! Te faaite nei tatou i to tatou mauruuru ma te paraparau i te tahi atu no nia i to Iehova iˈoa e i te ǒ faahiahia mau o te hoo. Ua oaoa roa tatou e ua hau atu i te vau mirioni Kerisetiano mau o te arue ra ia Iehova i te mau mahana atoa! Te manaˈo nei te feia faaroo ma te hape e e arue ratou i te Atua i te raˈi i muri aˈe a pohe ai ratou. No te mau Kerisetiano mau râ, mea faufaa ia arue ia Iehova i ô nei e i teie nei â.

5 Ia arue tatou ia Iehova, te pee ra ïa tatou i te hiˈoraa o te mau tavini taiva ore a te Atua o te faataahia i roto i te Salamo 99:1-3, 5. (A taio.) Ua turu maite te mau tane taiva ore mai ia Mose, Aarona e Samuela i te faanahoraa a te Atua no te haamoriraa mau i tahito ra. (Sal. 99:6, 7) I teie mahana, hou te feia faatavaihia i te fenua a haamata ˈi i te tavini ei tahuˈa e o Iesu i te raˈi, ua tavini ratou ma te taiva ore ia Iehova i roto i te tuhaa i te fenua o te faanahonahoraa a te Atua o te hiero pae varua. E mirioni “mamoe ê atu” o te turu ra ia ratou ma te taiva ore. (Ioa. 10:16) Te tahoê ra teie na pǔpǔ e piti no te haamori ia Iehova. Tera râ, mea titauhia ia ui tatou, ‘Te turu maite anei au i ta Iehova faanahoraa no te haamoriraa mau?’

NO TE ITE O VAI TE TAVINI RA I ROTO I TO TE ATUA HIERO PAE VARUA

6, 7. Eaha te fifi tei parare i roto i te amuiraa Kerisetiano matamua, e eaha tei tupu i te matahiti 1919?

6 Aita i naea 100 matahiti i muri aˈe i to te amuiraa Kerisetiano haamauraahia, ua faaite-atea-hia e e parare te ohipa apotata. (Ohi. 20:28-30; Tes. 2, 2:3, 4) I muri aˈe i tera taime, mea fifi roa ˈtu â ia ite o vai te feia e haamori mau ra i te Atua. Hanere matahiti i mahemo hou Iehova a faaohipa ˈi ia Iesu no te hiˈo o vai te tavini mau ra i te Atua i roto i to ˈNa hiero pae varua.

7 Mai te matahiti 1919, ua ite-maitai-hia te feia o ta te Atua i farii e i tavini i roto i to ˈna hiero pae varua. Ua rave ratou i te mau tauiraa ia farii atu â Iehova i ta ratou haamoriraa. (Isa. 4:2, 3; Mal. 3:1-4) Ua haamata te orama ta te aposetolo Paulo i ite a hanere matahiti i na mua ˈˈe i te tupu.

8, 9. Eaha te “paradaiso” ta Paulo i ite i roto i te hoê orama?

8 Ua faataahia te orama a Paulo i roto te Korinetia 2, 12:1-4. (A taio.) I roto i tera orama, ua faaite Iehova ia Paulo i te tahi mea o te nehenehe e tupu i a muri aˈe. Eaha te “paradaiso” ta Paulo i ite? A tahi, e e nehenehe te reira e taaihia i te hoê paradaiso mau e fatata ra i te itehia i te fenua nei. (Luka 23:43) Te piti, e nehenehe te reira e taaihia i te hoê paradaiso pae varua tia roa i roto i te ao apî. Te toru, e nehenehe te reira e taaihia i te mau tupuraa faahiahia mau i te raˈi i roto i te “paradaiso a te Atua.”—Apo. 2:7.

9 No te aha râ Paulo i parau ai e e “faaroo i te parau, eita roa e tia i te taata nei ia parau”? No te mea e ere te taime no ˈna no te faataa roa i te mau ohipa faahiahia o ta ˈna i ite i roto i te orama. I teie râ mahana, te vaiiho nei Iehova ia paraparau tatou ia vetahi ê no nia i te mau haamaitairaa ta to ˈna nunaa e fanaˈo ra i teie nei â!

10. No te aha mea taa ê te paradaiso pae varua e te hiero pae varua?

10 E pinepine tatou i te paraparau no nia i te paradaiso pae varua, tera râ, eaha te reira? O te hoê ïa vahi taa ê e itehia ˈi te hau o ta te Atua e horoa i to ˈna nunaa. Mea taa ê te paradaiso pae varua e te hiero pae varua. Te hiero pae varua, o te faanahoraa ïa a te Atua no te haamoriraa mau. Ua faataa maitai te paradaiso pae varua i te feia o tei fariihia e te Atua e o tei haamori ia ˈna i roto i to ˈna hiero pae varua.—Mal. 3:18.

11. Eaha te fanaˈoraa taa ê ta oe e rave ra i teie mahana?

11 Mea oaoa roa ia ite e mai 1919 mai â, ua farii Iehova i te mau taata tia ore ia faatupu, ia haapuai e ia rahi atu â te paradaiso pae varua. Te tauturu ra anei oe ia maitai atu â teie ohipa faahiahia? Te haafaufaa ra anei oe i te fanaˈoraa taa ê e ohipa e o Iehova no te faahanahana ia ˈna i te fenua nei?

TE OHIPA RA IEHOVA IA RIRO TA ˈNA FAANAHONAHORAA EI MEA NEHENEHE ATU Â

12. Mea nafea tatou i ite ai e ua tupu maite te Isaia 60:17? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

12 Ua faaite atea te peropheta Isaia e e tupu te tauiraa faahiahia mau e te faatanoraa e rave rahi i te tuhaa o ta te Atua faanahonahoraa i te fenua nei. (A taio i te Isaia 60:17.) Ua taio aore ra ua faaroo noa te mau Kerisetiano bapetizo-apî-hia no nia i teie mau tauiraa. E rave rahi râ taeae e tuahine o tei ite i teie mau faatanoraa faahiahia mau! Ua ite papu teie mau tavini taiva ore e te faaohipa ra te Atua i to tatou Arii, Iesu, no te aratai e no te faatere i ta ˈNa faanahonahoraa! Ia faaroo tatou i te mau aamu o teie mau Kerisetiano herehia, e puai atu â to tatou faaroo e tiaturiraa ia Iehova.

Te paradaiso pae varua, o te hoê vahi taa ê ïa e itehia ˈi te hau i rotopu i te mau Kerisetiano mau

13. Eaha te titauhia ia rave tatou ia au i te Salamo 48:12-14?

13 Mea titauhia i te mau Kerisetiano mau atoa ia faaite ia vetahi ê i ta Iehova faanahonahoraa. Mea maere ia ite e noa ˈtu te ora ra tatou i roto i te ao ino a Satani, te ite ra tatou i te hau e te autaeaeraa e tahoê ra! Mea titauhia ia faaite ma te oaoa i ‘tera ˈtu uˈi no a muri aˈe,’ no nia i te faanahonahoraa a Iehova e no nia i te paradaiso pae varua!—A taio i te Salamo 48:12-14.

14, 15. Eaha te mau faatanoraa o tei ravehia i te matahiti 1970, e mea nafea te faanahonahoraa i fanaˈo ai i te reira?

14 Ua ite te feia paari e rave rahi i roto i ta tatou mau amuiraa i te faatanoraa o tei ravehia i te tuhaa o ta te Atua faanahonahoraa o tei nehenehe atu â. Te haamanaˈo ra ratou e i roto i te mau amuiraa, te vai ra te Tavini o te amuiraa eiaha râ te Tino matahiapo. I roto i te mau fenua atoa, te vai ra te Tiaau amaa eiaha râ te Tomite amaa. Aore ra te vai ra te peretiteni o te Taiete Watch Tower o te horoa ra i te aratairaa eiaha râ te Tino aratai a te mau Ite no Iehova. Noa ˈtu e tauturu taiva ore teie mau taeae atoa, hoê noa taata te amo i te hopoia e e rave i te mau faaotiraa i roto i te mau amuiraa, i te mau amaa e i te pu rahi. I muri aˈe i te matahiti 1970, ua ravehia te mau faatanoraa ia nehenehe teie mau pǔpǔ matahiapo e amo i te hopoia e rave i te mau faaotiraa eiaha râ hoê noa taata.

15 No te aha e haamaitairaa teie mau faatanoraa no te faanahonahoraa? No te mea ua niu ratou i nia i te hoê maramarama maitai aˈe o te mau Papai. Aita ratou i vaiiho na te hoê taata e rave i te mau faaotiraa atoa. Te fanaˈo râ te faanahonahoraa i te mau huru maitatai atoa o te mau matahiapo, aore ra ‘taata horoahia mai’ e Iehova.—Eph. 4:8; Mas. 24:6.

Te horoa ra Iehova na te taata atoa na te ao atoa nei i te aratairaa o ta ratou e hinaaro ra i roto i te oraraa (A hiˈo i te paratarafa 16, 17)

16, 17. Eaha te mau faatanoraa e ere i te mea maoro aˈenei o ta oe i faahiahia, e no te aha?

16 A feruri na i te mau faatanoraa e ere i te mea maoro aˈenei no ta tatou mau papai. I roto i te pororaa, te oaoa nei tatou i te horoa i ta tatou mau papai mea au ia hiˈo e te faufaa. A feruri atoa na e nafea tatou e faaohipa ˈi i te mau ravea apî no te poro i te parau apî maitai. Ei hiˈoraa, te fanaˈo ra te mau taata e rave rahi i te reni jw.org ia nehenehe ratou e fanaˈo i te tauturu i ta ratou e hinaaro mau ra. I roto i teie mau faatanoraa atoa, te ite ra tatou i to Iehova anaanatae hohonu e to ˈna here no te taata.

Te mauruuru ra tatou i te mau faaineineraa ta tatou e fanaˈo ra i te haapiiraa Kerisetiano e rave rahi

17 Te haafaufaa atoa ra tatou i te mau faatanoraa i ravehia no ta tatou mau putuputuraa ia nehenehe tatou e rave i te taime no te arui haamoriraa utuafare aore ra i ta tatou iho haapiiraa. Te haafaufaa ra tatou i te mau tauiraa i ravehia no ta tatou mau tairururaa e te mau porotarama no te tairururaa. E au ra e te maitai noa ˈtu râ te reira i te mau matahiti atoa! Te mauruuru atoa ra tatou i te mau faaineineraa ta tatou e fanaˈo ra i te haapiiraa Kerisetiano e rave rahi. I roto i teie mau faatanoraa atoa, mea papu e na Iehova iho â e aratai ra i ta ˈna faanahonahoraa e e tamau oia i te ohipa ia riro te paradaiso pae varua i te mea nehenehe atu â!

E NAFEA TATOU E OHIPA ˈI IA RIRO TE PARADAISO PAE VARUA EI MEA NEHENEHE ATU Â?

18, 19. E nafea tatou e ohipa ˈi ia riro te paradaiso pae varua ei mea nehenehe atu â?

18 Ua horoa mai Iehova i te fanaˈoraa taa ê ia ohipa tatou ia riro to tatou paradaiso pae varua i te mea nehenehe atu â. E nafea râ? I te pororaa ïa ma te itoito i te parau apî maitai o te Basileia e ma te faariroraa i te taata ei pǐpǐ. I te mau taime atoa e tauturu ai tatou i te hoê taata ia riro mai ei tavini a te Atua, te tauturu ra ïa tatou i te paradaiso pae varua ia rahi mai.—Isa. 26:15; 54:2.

19 Te tauturu atoa ra tatou no te faanehenehe i te paradaiso pae varua ia haa rahi tatou no te haamaitai i to tatou huru Kerisetiano. E nehenehe te paradaiso pae varua e riro ei mea au atu â no vetahi ê. Mai tei matauhia, ia aratai tatou i te taata i roto i te faanahonahoraa e oia atoa ia Iehova ra e Iesu, e ere noa no to tatou ite i te Bibilia, no to tatou râ haerea mâ e te hau.

E nehenehe ta oe e tauturu i te paradaiso pae varua ia rahi atu â (A hiˈo i te paratarafa 18, 19)

20. Ia au i te Maseli 14:35, eaha to tatou hinaaro?

20 Auê râ Iehova e Iesu i te oaoa roa ia ite i ta tatou paradaiso pae varua nehenehe mau i teie mahana. Te oaoa ta tatou e ite ra i teie nei â ia nehenehe atu â te reira, mea iti roa te tuhaa o te oaoa ta tatou e ite i muri aˈe, ia ohipa tatou no te faariro i te fenua ei paradaiso mau. Mea titauhia ia haamanaˈo noa i te Maseli 14:35, o te parau ra: “Te tavini paari ra, te herehia ra ïa e te arii.” E haerea paari ïa no tatou ia haa rahi ia riro te paradaiso pae varua ei mea nehenehe atu â!