Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A vai taiva ore i te Basileia o te Atua

A vai taiva ore i te Basileia o te Atua

‘E ere ratou no teie nei ao.’—IOA. 17:16.

HIMENE: 63, 129

1, 2. (a) Eaha te taairaa e vai ra ia vai taiva ore ia Iehova e ia ore e turu i te mau aroraa a teie nei ao? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.) (b) Te tiaturi nei te taata e rave rahi i te aha, e eaha râ te faahopearaa?

 E TIARAA amui ore to te nunaa o Iehova e aita ratou e faaô i roto i te mau tumu parau o te faatupu i te amahamaha e te taata, no te fenua ê, nunaa ê aore ra te peu tumu. No te aha? No to ratou here ia Iehova, e vai taiva ore e e auraro ratou ia ˈna. (Ioa. 1, 5:3) Noa ˈtu te vahi e ora ˈi tatou aore ra nohea mai tatou, e pee tatou i ta te Atua mau ture aveia. Mea faufaa roa ˈˈe te taiva ore ia Iehova e i to ˈna Basileia i te tahi atu mea. (Mat. 6:33) No reira ïa tatou e nehenehe ai e parau e e ere tatou no teie nei ao.—A taio i te Ioane 17:11, 15, 16; Isa. 2:4.

2 E rave rahi taata na te ao i teie mahana o te tiaturi ra i to ratou fenua, opu fetii aore ra i ta ratou peu tumu aore ra i te tahi o ta ratou pǔpǔ tuaro. Te vahi peapea râ, te itehia ra e rave rahi o ratou o te tataˈu ra te tahi i te tahi, o te riri ra te tahi i te tahi e tae atu i te taparahi-pohe-roa-raa i te feia o te tahi atu pǔpǔ. Noa ˈtu e aita tatou e turu roa ra i teie mau aroraa, e nehenehe te reira e ohipa i nia ia tatou e i to tatou utuafare, e e mauiui roa tatou no te hoê ohipa tia ore. Mea ohie roa paha ia turu i te mau faatereraa ia rave ratou i te mau faaotiraa tia ore, no te mea ua horoa mai Iehova i te aravihi no te ite i te mea maitai aore ra i te mea ino. (Gen. 1:27; Deut. 32:4) Eaha to outou huru ia tupu te hoê ohipa tia ore? E nehenehe anei ta outou e tapea i te tiaraa amui ore aore ra e turu anei outou ia vai?

Eita te mau Kerisetiano mau e manaˈo e mea maitai aˈe te tahi tuhaa o te ao a Satani i te tahi atu

3, 4. (a) Ia tupu anaˈe te mau aroraa, no te aha eita ˈi tatou e turu i te reira? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie tumu parau?

3 Ia tupu anaˈe te mau aroraa, e turu te taata e rave rahi i te reira, no te mea te haapapu ra te mau faatereraa ia ratou e e tera te titauhia ra i te mau huiraatira maitai ia rave. Area râ tatou, e pee tatou ia Iesu. Eita ïa tatou e faaô i roto i te mau ohipa poritita e eita atoa e haere i te tamaˈi. (Mat. 26:52) Eita te mau Kerisetiano mau e manaˈo e mea maitai aˈe te tahi tuhaa o te ao a Satani i te tahi atu. (Kor. 2, 2:11) Eita roa ˈtu tatou e apiti e te mau aroraa a teie nei ao.—A taio i te Ioane 15:18, 19.

4 No to tatou huru tia ore, te vai ra vetahi o tatou te vai noa ra te mau manaˈo tano ore no nia i te taata o tei taa ê atu ia ratou. (Ier. 17:9; Eph. 4:22-24) I roto i teie tumu parau, e hiˈopoa mai tatou i te mau faaueraa tumu o te tauturu mai ia aro e ia tinai i te mau manaˈo e amahamaha ˈi te taata. E hiˈopoa atoa mai tatou e nafea e vai taiva ore ai i te Basileia ma te faaineine ia tatou iho a manaˈo ai mai ta Iehova e Iesu e rave ra.

NO TE AHA EITA TATOU E TURU I TE TAHI TUHAA O TEIE NEI AO?

5, 6. A ora ˈi Iesu i te fenua nei, eaha to ˈna manaˈo no nia i te taa-ê-raa o te mau pǔpǔ taata, e no te aha?

5 Ia ite outou e mea fifi ia tapea i te tiaraa amui ore e i te turu atu i te tahi pǔpǔ, a ui, ‘Ahani o Iesu tera, eaha ta ˈna e rave?’ A ora ˈi Iesu i te fenua nei, te vai ra te mau aroraa e te mau aimârôraa i rotopu i te feia no Iudea, no Galilea e no Samaria. A feruri na, eita te mau ati Iuda e to Samaria e paraparau te tahi i te tahi. (Ioa. 4:9) Te aimârô ra te mau Pharisea e te mau Sadukea i nia e rave rahi ohipa. (Ohi. 23:6-9) No te mau ati Iuda o tei haapii i te ture, mea maitai aˈe ratou i te tahi atu o tei ore i haapii i te reira. (Ioa. 7:49) E rave rahi o tei riri i te mau telona e i te feia no Roma. (Mat. 9:11) No Iesu râ, aita oia e apiti atu i roto i teie mau aroraa. Noa ˈtu e ua turu noa oia i te parau mau no nia ia Iehova e ua ite e o Iseraela te nunaa taa ê a te Atua, aita roa ˈtu oia i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ e mea hau aˈe ratou i te tahi atu. (Ioa. 4:22) Ua haapii râ oia ia ratou ia here i te taata atoa.—Luka 10:27.

Aita Iehova e Iesu e manaˈo ra e ua hau aˈe te tahi fenua ê, nunaa taata aore ra reo i te tahi atu

6 No te aha aita ˈi Iesu i hiˈo i te tahi atu mau pǔpǔ ei mea hau aˈe? No ta Iesu e ta te Metua huru raveraa i nia i te taata. Ua poiete Iehova i te taata ia nehenehe ratou e faaî i te fenua i te taata e rave rau nunaa. (Gen. 1:27, 28) Aita Iehova e Iesu e manaˈo ra e ua hau aˈe te tahi fenua ê, nunaa taata aore ra reo i te tahi atu. (Ohi. 10:34, 35; Apo. 7:9, 13, 14) Mea tia ia tatou ia pee i to raua hiˈoraa tia roa.—Mat. 5:43-48.

7, 8. (a) E turu tatou ia vai e no te aha? (b) Eaha te titauhia ia tatou ia haamanaˈo no nia i te faatitiaifaroraa i te mau fifi o te huitaata?

7 No te aha aita ˈi tatou e turu i te tahi mau faatereraa a te taata? No te mea te turu ra tatou ia Iehova, o ˈna to tatou faatere. I te ô i Edene, ua parau Satani e e ere Iehova i te hoê faatere maitai roa ˈˈe no te taata. Ua hinaaro Satani ia tiaturi te taata e mea maitai aˈe ta ˈna huru raveraa i ta te Atua. E vaiiho Iehova ia maiti tatou no tatou iho e turu ia vai. Eaha râ no outou? E auraro anei outou ia Iehova no te mea te tiaturi ra outou e mea maitai aˈe ta ˈna huru raveraa i ta outou? Ua papu anei ia outou e o te Basileia anaˈe te nehenehe e faatitiaifaro i to outou mau fifi? Aore ra te manaˈo ra anei outou e nehenehe te taata e faatere ia ratou iho ma te manuïa ma te haafaufaa ore i te Atua?—Gen. 3:4, 5.

8 A feruri na, e ani mai te tahi taata i to outou manaˈo no nia i te tahi pǔpǔ poritita, te tahi pǔpǔ orure hau aore ra i te tahi faanahonahoraa. Eaha ta outou e pahono atu? Te vai ra vetahi o teie mau pǔpǔ e aau tae paha to ratou e te hinaaro ra ratou e tauturu i te taata. Ua taa râ ia tatou e o te Basileia o Iehova anaˈe te nehenehe e faatitiaifaro i te fifi o te huitaata e te nehenehe e faaore i te parau-tia ore atoa. E pee atoa tatou i ta Iehova aratairaa i roto i te amuiraa, eiaha râ ta te taata taitahi e manaˈo ra e mea maitai aˈe ta ratou. No reira te amuiraa e hoê ai.

9. Eaha te fifi ta te tahi mau Kerisetiano o te senekele matamua i faaruru, e eaha tei titauhia ia ratou ia rave?

9 I te senekele matamua, ua tatamaˈi te tahi mau Kerisetiano no Korinetia te tahi i te tahi ma te parau: “No Paulo vau; e no Apolo vau; e no Kepha vau; e no te Mesia vau.” I to Paulo faarooraa no nia i te reira, ua huru ê roa oia. E fifi rahi mau teie, no te mea ua haafifihia te hau o te amuiraa. Ua ani atura ïa oia i to ˈna mau taeae e tuahine: “Ua amahamaha anei te Mesia?” Faaitoito atura Paulo ia ratou: “E teie nei, e au mau taeae, te aˈo atu nei au ia outou i te iˈoa o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, e ei parau hoê ta outou atoa na, e eiaha ia amahamaha i roto ia outou: ia ati maite râ outou ma te aau hoê e te manaˈo hoê.” Hoê â tupuraa i teie mahana. Eiaha roa ˈtu te amahamaha e itehia i roto i te amuiraa.—Kor. 1, 1:10-13; a taio i te Roma 16:17, 18.

10. Eaha ta Paulo i haamanaˈo i te mau Kerisetiano, e eaha ta tatou e haapii mai i te reira?

10 Ua haamanaˈo Paulo i te mau Kerisetiano faatavaihia e o ratou te huiraatira i te raˈi e e titauhia ia ratou ia ore e tiatonu i nia i te mau mea i te fenua nei. (Phil. 3:17-20) * E auvaha te feia faatavaihia o te riro ei tia no te Atua e no te Mesia. Ia haere te hoê taata auvaha i te tahi fenua ê, eita o ˈna e faaô i roto i te mau fifi e te mau ohipa poritita. Hoê â huru, e ere i te mea tano ia faaô te feia faatavaihia i roto i te mau fifi e te mau ohipa poritita a teie nei ao. (Kor. 2, 5:20) No te feia e tiaturi ra e ora e a muri noa ˈtu i te fenua, mea taiva ore ratou i te Basileia e aita ratou e turu i te mau aroraa a teie nei ao.

A FAAINEINE IA OUTOU IA VAI TAIVA ORE I TO IEHOVA BASILEIA

11, 12. (a) Ia hinaaro tatou e vai taiva ore i te Basileia o te Atua, eaha te mau haerea te titauhia ia tatou ia ape? (b) Eaha te manaˈo o te hoê tuahine no nia i te tahi mau taata, e eaha tei tauturu ia ˈna ia taui?

11 I roto i te rahiraa fenua na te ao nei, te manaˈo ra te taata e e taairaa taa ê to ratou e te feia hoê â to ratou aamu, peu tumu e reo. E pinepine ratou i te faateniteni i te vahi no reira mai ratou. Eiaha roa ˈtu râ tatou e vaiiho i te reira ia ohipa i nia ia tatou. E titauhia râ ia taui i to tatou huru feruriraa e ia faaineine i to tatou manaˈo haava no te tapea i to tatou tiaraa amui ore i roto i te mau tupuraa atoa. E nafea ïa tatou?

12 Ei hiˈoraa, ua fanauhia o Mirjeta * i roto i te hoê oire o Yougoslavie te iˈoa. I te vahi i paari mai ai oia, mea riri roa na te taata i te feia no Serbie e ora ra i ǒ. I to ˈna iteraa i te parau no nia ia Iehova, ua taa ia ˈna e eita Iehova e farii noa hoê pǔpǔ taata tei hau aˈe i te tahi atu e te hinaaro ra Satani ia riri te taata ia vetahi ê. Ua rave ïa teie vahine i te mau tutavaraa no te taui i to ˈna huru feruriraa. I te haamataraa te hoê tamaˈi i rotopu i te mau nunaa i te vahi i ora ˈi oia, e manaˈo tano ore faahou to Mirjeta i nia i te feia no Serbie. Aita roa ˈtu oia i hinaaro e poro ia ratou. Ua ite râ oia e mea ino te reira. Ua taparuparu oia ia Iehova ia tauturu ia ˈna ia faaea i te manaˈo mai tera. Ua ani atoa oia i ta ˈNa tauturu ia haamata i te rave i te taviniraa pionie. Te parau ra Mirjeta: “Ua ite au e o te tiatonuraa i nia i te taviniraa te tauturu maitai roa ˈˈe. I roto i te taviniraa, a tutava ˈi au i te pee i to Iehova mau huru maitatai î i te here, aita to ˈu e manaˈo tano ore faahou.”

13. (a) Eaha te tupuraa ta Zoila i ite, e eaha ta ˈna i rave? (b) Eaha ta tatou e haapii mai i ta Zoila i ite?

13 Ua haere te hoê tuahine o Zoila te iˈoa no Mehiko i Europa. I roto i ta ˈna amuiraa, te vai ra te mau taeae e tuahine no te tahi tuhaa no Marite Latino. Te parau ra o Zoila e ua faaooo vetahi o ratou i te fenua no reira mai oia, ta ratou peu tumu e ta ratou mau himene. Ua riri roa Zoila, no reira oia i pure ai ia Iehova no te tauturu ia ˈna ia ore e inoino. Eaha to tatou huru o tatou aˈe tera? Te vai ra vetahi o to tatou mau taeae e tuahine o te haavî ra i to ratou huru aau ia faaroo anaˈe ratou i te tahi parau tano ore no nia i te vahi no reira mai ratou. Eiaha roa ˈtu tatou e manaˈo e mea hau aˈe te hoê pǔpǔ taata i te tahi atu ma ta tatou parau aore ra haaraa. Eita tatou e hinaaro e faatupu i te amahamaha i roto i te amuiraa aore ra i te tahi atu vahi.—Roma 14:19; Kor. 2, 6:3.

A ani ia Iehova ia tauturu ia outou ia manaˈo mai ta ˈna atoa i rave i nia i te taata

14. Eaha te nehenehe e tauturu ia outou ia manaˈo mai ia Iehova i rave i nia i te taata?

14 Ua ite tatou paatoa e ua tahoêhia te mau tavini a Iehova mai te hoê nunaa. No reira, mea titauhia ia ore roa ˈtu e manaˈo e ua hau aˈe te hoê vahi aore ra fenua i te tahi atu. E nehenehe paha ta to outou utuafare e te feia o tei paari i pihaiiho e turai ia outou ia here i te vahi no reira mai outou. E peneiaˈe i te tahi mau taime, te vai noa ra te manaˈo tano ore no nia i te taata no te tahi atu mau nunaa, peu tumu, reo aore ra fenua ê. Eaha te nehenehe e tauturu ia outou ia taui? Ma te feruri maite eaha to Iehova manaˈo no nia i te feia o te faatietie ra i to ratou fenua aore ra o te manaˈo ra e mea maitai aˈe ratou i te tahi atu. A rave atu â i te mau maimiraa no nia i taua tumu parau ra i roto i ta tatou iho haapiiraa aore ra te arui haamoriraa utuafare. I muri iho, a ani ia Iehova ia tauturu ia outou ia manaˈo mai ta ˈna atoa i rave i nia i te taata.—A taio i te Roma 12:2.

No te vai taiva ore ia Iehova, mea tia ia auraro ia ˈna noa ˈtu eaha ta te taata e nehenehe e rave aore ra e parau i nia ia tatou (A hiˈo i te paratarafa 15, 16)

15, 16. (a) No te mea mea taa ê tatou, eaha to vetahi huru? (b) E nafea te mau metua e tauturu ai i ta ratou mau tamarii ia vai taiva ore ia Iehova?

15 E hinaaro tatou e tavini ia Iehova ma te hoê manaˈo haava maitai. E i te tahi mau taime, mea taa ê roa tatou i to tatou mau hoa rave ohipa, hoa haapiiraa, taata tapiri aore ra fetii. (Pet. 1, 2:19) Ua faaara mai Iesu e e riri mai vetahi ia tatou no te mea mea taa ê tatou. A haamanaˈo, aita te taata e rave rahi o te patoi mai i ite no nia i te Basileia o te Atua. Aita ïa ratou e taa ra no te aha mea faufaa no tatou ia vai taiva ore i te Basileia, eiaha râ i te mau faatereraa taata.

16 No te vai taiva ore ia Iehova, mea tia ia auraro ia ˈna noa ˈtu eaha ta te taata e nehenehe e rave aore ra e parau i nia ia tatou. (Dan. 3:16-18) Mea fifi iho â paha no te feia apî ia faataa ê mai ia vetahi ê. E te mau metua, a tauturu i ta outou mau tamarii ia vai itoito i te fare haapiiraa. E nehenehe paha ratou e mǎtaˈu i te patoi i te faahanahanaraa i te reva aore ra i te patoi i te apitiraa i te mau oroa here aiˈa. I roto i te arui haamoriraa utuafare, e nehenehe ta outou e haapii eaha to Iehova manaˈo i nia i te reira. A haapii atu ia ratou e nafea ratou ia faataa i ta ratou e tiaturi ra ma te papu e ma te faatura. (Roma 1:16) Mai te peu atoa mea titauhia, a tauturu i ta outou mau tamarii ia paraparau i ta ratou mau orometua e ia faataa ˈtu i ta ratou e tiaturi ra.

IA OAOA TA IEHOVA MAU POIETERAA ATOA

17. Eaha te manaˈo te tia ia tatou ia ape, e no te aha?

17 Te fanaˈo nei tatou i te maa, te reo, te natura e te peu tumu no te vahi i paari ai tatou. Te manaˈo ra anei tatou e mea maitai aˈe ta tatou e au i ta te tahi atu taata e au? Te hinaaro nei Iehova ia oaoa tatou i te rau o te mau mea ta ˈna i poiete. (Sal. 104:24; Apo. 4:11) No te aha ïa e mârô ai a manaˈo ai e mea hau aˈe hoê noa huru raveraa i te tahi atu?

Te hinaaro ra Iehova ia ora te taata atoa e a muri noa ˈtu

18. No te aha mea maitai ia feruri i nia i te huru raveraa a Iehova i nia ia vetahi ê?

18 Te hinaaro ra Iehova ia ite te taata atoa o vai o ˈna, ia haamori ia ˈna e ia ora e a muri noa ˈtu. (Ioa. 3:16; Tim. 1, 2:3, 4) Mai te peu e mea taa ê te manaˈo o to tatou mau taeae i to tatou, e faaroo anaˈe ia ratou, i te taime noa mea tano to ratou mau manaˈo no Iehova. Ma te na reira, e oraraa oaoa to tatou e te anaanatae e e vai hoê tatou e to tatou mau taeae e tuahine. Mai ta tatou i hiˈopoa mai nei, no to tatou taiva ore ia Iehova e i to ˈna Basileia, eita tatou e turu atu i te mau aroraa a teie nei ao. Mea riri na tatou i te faateniteniraa e i te tataˈuraa i roto i te ao a Satani. Auê tatou i te oaoa i to Iehova haapiiraa ia tatou ia vai hau noa e ia faaite i te haehaa! Hoê â to tatou huru aau e to te fatu salamo tei parau: “Inaha hoi, te maitai e te popou, ia parahi atoa te mau taeae ma te au maite!”—Sal. 133:1.

^ No vetahi i roto i te amuiraa i Philipi, e huiraatira Roma ratou, no reira e fanaˈoraa taa ê ta ratou i ta to ratou mau taeae e ere i te mau huiraatira Roma.

^ Ua tauihia te tahi mau iˈoa.