Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A faaineine i teie nei â no te ora i roto i te ao apî

A faaineine i teie nei â no te ora i roto i te ao apî

‘Ia hamani maitai, ia mau maite ia ratou te ora mau.’—TIM. 1, 6:18, 19.

HIMENE: 125, 40

1, 2. (a) Eaha ta outou e tiai ru nei i roto i te paradaiso? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.) (b) Maoti te aha e ite ai tatou hau atu â oaoaraa i roto i te ao apî?

 TE TIAI ru nei tatou i te “ora mure ore.” Ua faataa te aposetolo Paulo i te reira mai “te ora mure ore,” aore ra [te ora mau]. (A taio i te Timoteo 1, 6:12, 19.) No te rahiraa, o te oraraa ïa e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i te fenua nei. Mea fifi paha ia feruri mai te aha te huru ia ara mai tatou e te hoê ea maitai, ma te oaoa i te mau poipoi atoa. (Isa. 35:5, 6) A feruri na i te oaoa ia faataa i te taime no to tatou utuafare e no to tatou mau hoa, oia atoa no te feia o te faatia-faahou-hia mai. (Ioa. 5:28, 29; Ohi. 24:15) E taime roa to tatou ia haapii i te tahi ohipa apî e ia maitai atu â tatou i nia i te mau mea ta tatou e au. Ei hiˈoraa, e nehenehe tatou e haapii atu â no nia i te ihi. Aore ra e haapii e nafea e hauti i te tahi tauihaa faataˈi upaupa aore ra e nafea e hamani i to tatou iho fare.

2 Noa ˈtu e te tiai ru nei tatou i tera mau mea atoa, maoti te haamoriraa ia Iehova e ite ai tatou hau atu â oaoaraa. A feruri na mai te aha te oraraa ia faariro te taata atoa i to Iehova iˈoa ei mea moˈa e ia farii ia Iehova mai to ratou Faatere. (Mat. 6:9, 10) E oaoa roa tatou ia ite e ua î te fenua i te taata tia roa, mai ta te Atua i opua. E a feruri na i te ohie ia haamaitai atu â tatou i to tatou mau taairaa e o Iehova a naea riirii atu ai i te tia-roa-raa!—Sal. 73:28; Iak. 4:8.

3. I teie nei â, e titauhia ia tatou ia faaineine i te aha?

3 Te tiaturi ra tatou e e faatupu iho â Iehova i teie mau mea faahiahia atoa, no te mea ‘i te Atua, e tia te mau mea atoa.’ (Mat. 19:25, 26) Ia hinaaro tatou e ora e a muri noa ˈtu i roto i te ao apî, teie te taime no te tapea maite i te ora mure ore. Ua ite tatou e e fatata mai ra te hopea, mea titauhia ïa ia ora tatou ma te haapapu e te tiai nei tatou ia tae mai te hopea i te hoê taime manaˈo-ore-hia. E rave anaˈe i tei nehenehe ia tatou i teie nei â i te faaineine no te ora i roto i te ao apî. E hiˈo mai tatou e nafea.

E NAFEA IA FAAINEINE IA TATOU?

4. E nafea e faaineine ai ia tatou i teie nei â no te ora i roto i te ao apî? A faataa.

4 E nafea e faaineine ai ia tatou i teie nei â no te ora i roto i te ao apî? Mai te peu e te hinaaro ra tatou e haere e ora i roto i te tahi atu fenua, e rave paha tatou i te tahi mau ravea no te faaineine ia tatou iho no te ora i tera fenua. Ei hiˈoraa, e nehenehe tatou e haamata i te haapii i te reo e te mau peu tumu no ǒ. E tamata atoa paha tatou i te amu i te tahi o ta ratou mau maa. Oia atoa, no te ora i roto i te ao apî, e faaineine ia tatou i teie nei â. Ma te rave ïa i tei nehenehe ia tatou no te ora mai te mea ra e tei ǒ aˈena tatou. E hiˈopoa mai tatou i te tahi mau ravea ta tatou e nehenehe e rave.

5, 6. E nafea tatou e haapii ai i te auraro i te aratairaa no ǒ mai i te faanahonahoraa a Iehova o te faaineine ia tatou no te ora i roto i te ao apî?

5 I roto i teie ao, te hinaaro ra Satani ia manaˈo te taata e e nehenehe ta ratou e rave mai ta ratou e hinaaro. No e rave rahi, mea au aˈe ia faataa ê mai i te Atua e aita e faufaa ia auraro ia ˈna. Eaha ïa te faahopearaa? Te mauiui e te oto e rave rahi. (Ier. 10:23) Area râ Iehova, e Faatere oia ma te î i te here. Auê ïa haamaitairaa ia ora i roto i te ao apî i reira te taata atoa e auraro ai ia ˈna!

6 I roto i te ao apî, e oaoa tatou i te fanaˈo i te aratairaa no ǒ mai i te faanahonahoraa a Iehova o te tauturu mai ia faariro i teie fenua ei paradaiso nehenehe mau e ia haapii i te feia o te faatiahia mai. Mea rahi te ohipa ta Iehova e horoa mai. Eaha to tatou huru ia ani mai te mau taeae e aratai ra ia tatou ia rave i te tahi ohipa aita râ tatou e au mau ra? E auraro anei tatou? E rave maite anei tatou i tei nehenehe e e amo i ta tatou hopoia ma te oaoa? No te faaineine no te ora mure ore i roto i te ao apî, mea titauhia ia auraro tatou i te aratairaa no ǒ mai i te faanahonahoraa a Iehova i teie nei â.

7, 8. (a) No te aha mea faufaa ˈi ia turu i te mau taeae e aratai ra ia tatou? (b) Eaha te mau tauiraa ta te tahi mau Kerisetiano i rave? (c) Eaha ta tatou i papu i roto i te ao apî?

7 Ia hinaaro tatou e faaineine no te ora i roto i te ao apî, mea titauhia ia haapii ia mauruuru noa i ta tatou e fanaˈo ra e ia ohipa amui e te faanahonahoraa a Iehova e e vetahi ê. Ei hiˈoraa, ia horoahia mai te hoê hopoia apî, a farii ma te aau tae e a rave i tei nehenehe ma te oaoa e te mauruuru mau. Ia haapii tatou i te turu i te mau taeae e aratai ra ia tatou i teie nei â, e na reira atoa tatou i roto i te ao apî. (A taio i te Hebera 13:17.) A tomo ai te mau Iseraela i roto i te Fenua tǎpǔhia, ua horoahia ïa ia ratou te hoê vahi e ora ˈi ratou. (Num. 26:52-56; Ios. 14:1, 2) Aita tatou taitahi i ite ihea tatou e ora ˈi i roto i te ao apî. Ia farii râ tatou ma te aau tae, e oaoa ïa tatou i te rave i to Iehova hinaaro i te vahi e ora ˈi tatou.

8 A feruri na i te fanaˈoraa taa ê i te taviniraa i roto i te ao apî a te Atua i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia! No reira, te oaoa nei tatou i te turu i te faanahonahoraa a Iehova i teie nei â e i te rave i te ohipa i te vahi e tonohia ˈi tatou. I te tahi râ mau taime, e nehenehe ta tatou mau hopoia e taui. Ei hiˈoraa, ua tonohia te tahi mau melo o te Betela i Marite i roto i te taviniraa. E no te matahiti aore ra no te tahi mau tupuraa, ua tonohia te tahi mau tiaau ratere i roto i te taviniraa pionie taa ê. Ua oaoa ratou i ta ratou mau hopoia apî e ua haamaitai Iehova ia ratou. Ia ani tatou i te tauturu a Iehova, e rave anaˈe i tei nehenehe no te tavini ia ˈna e no te mauruuru noa i te vahi e tonohia ˈi tatou, e oaoa tatou e e haamaitai Iehova ia tatou. (A taio i te Maseli 10:22.) E mai te peu e tei roto tatou i te ao apî, e te hinaaro ra tatou e ora i te hoê vahi, tera râ, te ani mai ra te faanahonahoraa a Iehova ia haere i te tahi atu vahi? I tera taime, aita e faufaa ia maiti i te vahi e ora ˈi tatou aore ra i te ohipa ta tatou e rave. E faaite noa tatou i te mauruuru no te ora i roto i te ao apî.—Neh. 8:10.

9, 10. (a) No te aha mea titauhia te faaoromai i roto i te ao apî? (b) E nafea tatou e faaite ai e mea faaoromai tatou i teie nei â?

9 I roto i te ao apî, i te tahi mau taime, mea titauhia ia faaoromai. Ei hiˈoraa, e faaroo paha tatou e ua oaoa roa te tahi mau taata no te mea ua faatia-faahou-hia mai to ratou mau fetii e to ratou mau hoa. Tera râ, e titauhia paha ia tatou ia tiai i te tia-faahou-raa o to tatou feia herehia. Ia tupu noa ˈtu te reira, e faaite iho â anei tatou i te oaoa e te tahi atu a faaite ai i te faaoromai? (Roma 12:15) Ia haapii tatou i te tiai ma te faaoromai ia faatupu roa Iehova i ta ˈna mau parau tohu atoa i teie nei â, e tauturu mai te reira ia faaoromai i muri aˈe.Koh. 7:8.

10 E hinaaro atoa tatou e faaineine ia tatou no te ao apî ma te faaoromai ia horoahia mai te mau faatanoraa i roto i ta tatou taaraa i te pue parau mau Bibilia. Ia haapii tatou i te mau haamaramaramaraa apî, e faaoromai anei tatou mai te peu e aita tatou e taa ra i te reira? Mai te peu e e, i roto i te ao apî, e ohie aˈe no tatou ia faaoromai i te mau taime atoa e horoa mai ai Iehova i te mau faaueraa apî.—Mas. 4:18; Ioa. 16:12.

11. (a) No te aha mea titauhia ia tatou ia haapii i te faaore i te hapa a vetahi ê i teie nei â? (b) E nafea te reira e tauturu ai ia tatou i roto i te ao apî?

11 Te tahi atu ravea no te faaineine ia tatou no te ora i roto i te ao apî, o te haapiiraa ïa i te faaore i te hapa a vetahi ê. I te roaraa o te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia, e titauhia te reira i te tahi taime no te taata atoa ia riro mai ei taata tia roa. (Ohi. 24:15) E faaite anei tatou i te here e te faaoreraa i te hapa a vetahi ê? Ia haapii tatou i te faaore i te hapa a vetahi ê e ia faaite tatou i te hoê taairaa maitai e o vetahi ê i teie nei â, e ohie aˈe ïa no tatou ia na reira atoa i roto i te ao apî.—A taio i te Kolosa 3:12-14 i roto i te nota i raro i te api. *

I roto i te ao apî, e titauhia ia tatou i te hoê â mau huru maitatai o ta Iehova e haapii mai ra ia faaite tatou i teie nei â

12. No te aha e titauhia ia tatou ia faaineine i teie nei â no te ora i roto i te ao apî?

12 I roto i te ao apî, eita ta tatou e nehenehe e fanaˈo noa i ta tatou e hinaaro ra aore ra e tiai ra. E titauhia ia tatou ia faaite i te mauruuru i roto i te mau tupuraa atoa ta tatou e faaruru ra. E titau-atoa-hia ia tatou i te hoê â mau huru maitatai o ta Iehova e haapii mai ra ia faaite i teie nei â. Ia faaite tatou i teie mau huru maitatai i teie nei â, e papu ia tatou e mea mau iho â te ao apî e e faaineine ia tatou no te ora mure ore. (Heb. 2:5; 11:1) Hau atu â, e faaite ïa tatou e te hinaaro mau ra tatou e ora i roto i te hoê ao e auraro ai te taata atoa ia Iehova.

A MANAˈO NOA I NIA I TE TAVINIRAA IA IEHOVA

A poro ma te itoito rahi i te parau apî oaoa

13. Eaha ta tatou e tuu na mua roa i roto i to tatou oraraa i roto i te ao apî?

13 I roto i te ao apî, e fanaˈo tatou i te mau mea atoa ia oaoa to tatou oraraa. To tatou râ oaoa rahi roa ˈˈe, no ô mai ïa i to tatou taairaa piri roa e o Iehova. (Luka 11:28) E haa rahi tatou i roto i te taviniraa a Iehova e e oaoa tatou i te tavini ia ˈna. (Sal. 37:4) No reira, ia tuu tatou ia Iehova na mua roa i roto i to tatou oraraa i teie nei â, e faaineine ïa ia tatou no te ora i roto i te ao apî.—A taio i te Mataio 6:19-21.

14. Eaha te mau fa ta te feia apî e nehenehe e haamau i roto i te taviniraa ia Iehova?

14 E nafea tatou e oaoa ˈi i te tavini atu â ia Iehova? Ma te haamau i te mau fa. Mai te peu e mea apî outou, a feruri maite i nia i te faaohiparaa i to outou oraraa no te tavini ia Iehova. No te aha e ore ai e rave i te mau maimiraa i roto i ta tatou mau papai no nia i te mau taviniraa e rave rau? E nehenehe outou e haamau hoê o teie mau fa. * A aparau e te feia o te tavini ra ia Iehova ma te taime taatoa e rave rahi matahiti. Ia faaohipa outou i to outou oraraa no te tavini ia Iehova, e nehenehe outou e fanaˈo i te hoê faaineineraa faufaa mau. E tauturu te reira ia outou ia tavini ia Iehova i roto i te ao apî.

A haamau i te mau fa i roto i te taviniraa ia Iehova

15. Eaha te mau fa ta tatou e nehenehe e haamau i roto i ta tatou taviniraa ia Iehova?

15 E rave rahi fa ta tatou e nehenehe e haamau i roto i ta tatou taviniraa ia Iehova. Ei hiˈoraa, e nehenehe tatou e faariro ei fa i te haapii i te hoê ohipa apî i roto i te taviniraa. Aore ra e nehenehe tatou e tamata i te taa maitai i te mau faaueraa Bibilia e i te haapii e nafea tatou e faaohipa ˈi i te reira i roto i to tatou oraraa. E nehenehe tatou e tamata i te haamaitai i ta tatou taioraa i mua i te taatoaraa aore ra i ta tatou mau tumu parau e ta tatou mau pahonoraa i te mau putuputuraa. Teie te manaˈo faufaa: Ia haamau outou i te mau fa i roto i ta outou taviniraa ia Iehova, e tauturu mai te reira ia outou ia rahi mai te itoito e ia faaineine no te ora i roto i te ao apî.

TE ORARAA MAITAI ROA ˈˈE

Ia mauruuru tatou i te mau mea atoa ta Iehova e horoa mai ra

16. No te aha o te taviniraa ia Iehova te oraraa maitai roa ˈˈe?

16 Ia faaohipa tatou i to tatou taime no te faaineine no te ao apî a te Atua, te ere ra anei tatou i te hoê oraraa maitai roa ˈˈe i teie mahana? Aita! O te taviniraa ia Iehova te eˈa maitai roa ˈˈe o to tatou oraraa. Eita tatou e tavini ia ˈna no te mea te faahepo mai ra vetahi ia tatou ia rave aore ra ia ora noa i te ati rahi. E maitai e e oaoa ˈtu â to tatou oraraa ia haafaufaa tatou i to tatou taairaa e o Iehova. Mea na reira oia i te hamaniraa mai ia tatou. Mea faufaa aˈe i te fanaˈoraa i te here o te Atua e i ta ˈna aratairaa i roto i to tatou oraraa i te tahi atu mau mea. (A taio i te Salamo 63:1-3.) E nehenehe tatou paatoa e fanaˈo i te oaoa no ǒ mai i te haamoriraa ia Iehova ma to tatou aau atoa. E nehenehe mau â vetahi o te tavini ra ia ˈna e rave rahi matahiti e parau e tera iho â te oraraa maitai roa ˈˈe.—Sal. 1:1-3; Isa. 58:13, 14.

A imi i te aratairaa no ǒ mai i te Bibilia ra

17. Eaha te faufaaraa o te mau mea ta tatou e au e te mau faaanaanataeraa i roto i te paradaiso?

17 I roto i te paradaiso, e oaoa tatou i te faataa i te tahi o to tatou taime no te mau mea ta tatou e au e no te mau faaanaanataeraa. Ua poiete iho â Iehova ia tatou ia nehenehe tatou e oaoa e ua fafau oia i ‘te haamâha i te hiaai o te mau mea ora atoa nei.’ (Sal. 145:16; Koh. 2:24) Mea titauhia ia faaanaanatae e ia tamǎrû atoa ia tatou. E haafaufaa ˈtu â tatou i te reira ia tuu iho â râ tatou i to tatou taairaa e o Iehova na mua roa. Hoê â huru i roto i te ao apî. E haerea î i te paari ia tamau i te imi na mua i te Basileia o te Atua e ia manaˈo noa i nia i te mau haamaitairaa ta tatou i fanaˈo i roto i ta tatou taviniraa a Iehova.—Mat. 6:33.

E maitai e e oaoa atu â to tatou oraraa ia haafaufaa tatou i to tatou taairaa e o Iehova

18. E nafea tatou e faaite ai e te faaineine ra tatou no te ora mure ore i roto i te paradaiso?

18 I roto i te ao apî, mea maitai roa ˈˈe ïa te oraraa. E faaite anaˈe e te hinaaro mau ra tatou e tae i reira ma te faaineine ia tatou i te ora mau i teie nei â. Oia atoa, e faaite anaˈe i te mau huru maitatai o ta Iehova e haapii mai ra ia faaite tatou e ia poro i te parau apî oaoa ma te itoito rahi. Ia faaite tatou i te oaoa ma te tuu i te haamoriraa a Iehova na mua roa i roto i to tatou oraraa. No reira, te tiaturi papu nei tatou e i roto i te ao apî, e faatupu iho â Iehova i te mau mea atoa ta ˈna i fafau. E ora anaˈe ïa mai te mea ra e e tei roto aˈena tatou!

^ Kolosa 3:12-14: “E tena na, e faaaau aroha noa, e te hamani maitai, e te haehaa, e te mǎrû, e te faaoromai rahi, mai te feia moˈa e te herehia i maitihia e te Atua ra; e faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa, ia pariraahia ta te tahi i te tahi; mai [“ia Iehova,” Traduction du monde nouveau] atoa i faaore i ta outou na, e na reira atoa outou: e ei nia roa iho i taua mau mea atoa nei, o te aroha o taua tatua nehenehe roa ra ïa.”

^ A hiˈo i te buka Les jeunes s’interrogent—Réponses pratiques, buka 2, api 311-318.