Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E nafea tatou e faaite ai e te here ra tatou ia Iehova?

E nafea tatou e faaite ai e te here ra tatou ia Iehova?

“Te here nei tatou i te mea e, o oia ana tei here mai ia tatou.”—IOA. 1, 4:19, Te Faufaa Api.

HIMENE: 56, 138

1, 2. Mea nafea Iehova i haapii ai ia tatou ia here ia ˈna?

 HOÊ ravea maitai roa ˈˈe ta te hoê metua tane e nehenehe e haapii i ta ˈna mau tamarii, na roto ïa i to ˈna iho hiˈoraa. Ia faaite oia i te here no ta ˈna mau tamarii, e haapii oia ia ratou e nafea ia here atu. Aita ˈtu â taata tei here ia tatou mai to tatou Metua ra o Iehova e na reira i nia ia tatou. Te haapii ra tatou e nafea ia here atu no te mea o “oia ana tei here mai ia tatou.”—Ioa. 1, 4:19, Te Faufaa Api.

2 Mea nafea Iehova i faaite ai e o ˈna na mua roa tei here ia tatou? Te parau mai ra te Bibilia: “I te mea te vai taata hara noa nei â tatou, i pohe ai te Mesia no tatou nei.” (Roma 5:8) Ua horoa mai to tatou Metua î i te here ra o Iehova i ta ˈna Tamaiti ei hoo no te faaora ia tatou i te hara e te pohe. Maoti teie ô faahiahia mau e nehenehe ai tatou e haafatata ˈtu ia Iehova e e faaite i to tatou here no ˈna. Ma te rave i taua tusia rahi ra, ua horoa Iehova i te hiˈoraa. Ua haapii oia ia tatou ia here atu ma te miimii ore e ma te aau horoa noa.—Ioa. 1, 4:10.

3, 4. E nafea tatou e faaite ai e te here ra tatou ia Iehova?

3 Te here, o to Iehova ïa huru maitatai faufaa. Te taa ra ia tatou no te aha Iesu i parau ai i teie faaueraa faufaa roa ˈˈe: “E hinaaro [aore ra, here] oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to manaˈo atoa, e ma to puai atoa; o te parau teie i hau i mua.” (Mar. 12:30) Te hinaaro ra Iehova ia here tatou ia ˈna ‘ma to tatou aau atoa.’ E mauiui o ˈna ia here tatou i te tahi atu taata aore ra te tahi mea hau atu â ia ˈna ra. Tera râ, eiaha tatou e here noa ia ˈna e te hoê noa huru aau. Te tiai atoa ra Iehova ia here tatou ia ˈna ‘ma to tatou manaˈo atoa’ e ‘ma to tatou puai atoa.’ Te auraa ïa e e ua taaihia to tatou here no Iehova i nia i to tatou huru feruriraa e ta tatou mau haaraa.—A taio i te Mika 6:8.

4 E mea tia ia here tatou ia Iehova ma to tatou aau atoa e ma te mau ravea atoa. Ma te tuu ia ˈna na mua roa i roto i to tatou oraraa, e faaite atu ïa tatou e te here mau ra tatou ia ˈna. I roto i te tumu parau matamua, ua hiˈopoa tatou e maha ravea no nia i to Iehova faaiteraa i to ˈna here no ta ˈna mau tamarii. E hiˈo anaˈe i teie nei e nafea tatou e here atu â ia Iehova e e faaite e te here ra tatou ia ˈna.

A FAAITE IA IEHOVA I TO OUTOU MAURUURU

5. Ia feruri tatou i te mau mea atoa ta Iehova i rave no tatou, eaha ta tatou e hinaaro e rave?

5 Ia horoa mai te hoê taata i te hoê ô na outou, e faaite iho â outou i te mauruuru no te reira. E faaohipa atoa ïa outou i taua ô ra no te mea e haafaufaa outou i te reira. Ua papai Iakobo: “Te mau ô maitatai atoa, te mau taoa e hau roa atu i te maitai, e pou mai ïa no nia mai, no ǒ mai i te Metua o te mau tiarama o te raˈi, aore e hirohirouri, aore e ohuraa, aore e haapouriraa i roto iana ra.” (Iak. 1:17, Te Faufaa Api) Te mauruuru mau nei tatou ia Iehova ia horoa mai o ˈna i ta tatou e hinaaro mau ra ia ora e ia oaoa tatou. Te taa ra ia tatou e te here mau ra Iehova ia tatou e te hinaaro ra tatou e faaite ia ˈna e te here atoa ra tatou ia ˈna. Tera atoa anei to outou manaˈo?

6. Ia hinaaro te mau Iseraela ia haamaitai noa Iehova ia ratou, eaha tei titauhia ia ratou ia rave?

6 E rave rahi haamaitairaa ta te mau Iseraela i fanaˈo no ǒ mai ia Iehova. Tau hanere matahiti, ua aratai Iehova ia ratou maoti ta ˈna mau ture e ua horoa mai o ˈna i ta ratou i hinaaro mau no te ora. (Deut. 4:7, 8) I nehenehe na te mau Iseraela e faaite i te mauruuru ia Iehova ma te auraro i taua mau ture ra. Ei hiˈoraa, i to te mau Iseraela pûpûraa i te mau tusia na Iehova, ua tia ia ratou ia horoa ˈtu i “te mau mea maitatai o te oho matamua” o te fenua. (Exo. 23:19) Ua taa i te mau Iseraela e ua tamau Iehova i te haamaitai ia ratou ia auraro noa ratou ia ˈna e ia horoa i tei maraa ia ratou.—A taio i te Deuteronomi 8:7-11.

7. E nafea tatou e faaohipa ˈi i ta tatou “mau taoˈa rarahi” no te faaite ia Iehova e te here ra tatou ia ˈna?

7 E nehenehe atoa tatou e faaite ia Iehova e te here ra tatou ia ˈna ma te horoa ˈtu i ta tatou “mau taoˈa rarahi.” (Mas. 3:9) E na reira ïa tatou ma te rave i tei maraa ia tatou no te faahanahana ia ˈna. Ei hiˈoraa, e nehenehe tatou e horoa i te ô no te turu i te ohipa a te Basileia e ravehia ra i roto i ta tatou iho amuiraa e na te ao atoa nei. Noa ˈtu mea rahi aore ra mea iti ta tatou e nehenehe e horoa ˈtu, e titauhia ia tatou pauroa ia faaohipa i tei maraa ia tatou no te faaite i to tatou here ia Iehova. (Kor. 2, 8:12) Te vai ra te tahi atu mau ravea e nehenehe e faaite ia Iehova e te here ra tatou ia ˈna.

Hau atu â tatou i te tiaturi ia Iehova, hau atu â ïa tatou i te faaite e te here ra tatou ia ˈna

8, 9. Eaha te tahi atu ravea ia faaite atu ia Iehova e te here ra tatou ia ˈna? Eaha ta Mike e to ˈna utuafare i rave?

8 Ua haapii mai Iesu ia tamau i te imi na mua i te Basileia e ia ore e tapitapi i te maa e te ahu. Te fafau ra to tatou Metua e e horoa mai oia i ta tatou e hinaaro mau ra. (Mat. 6:31-33) Te tiaturi ra tatou ia Iehova e te ite ra tatou e e tapea iho â oia i ta ˈna parau. Ia here mau outou i te hoê taata, e tiaturi iho â outou ia ˈna. Inaha, hau atu â outou i te tiaturi ia Iehova, hau atu â ïa outou i te faaite e te here ra outou ia ˈna. (Sal. 143:8) E uiui anaˈe: ‘Te faaite ra anei ta ˈu mau opuaraa e te huru faataaraa o to ˈu taime e te here mau ra vau ia Iehova? I te mau mahana atoa, te tiaturi ra anei au ia Iehova no te aupuru i ta ˈu e hinaaro mau ra?’

9 Ua tiaturi Mike e to ˈna utuafare ia Iehova. I to ˈna apîraa, ua hinaaro noa iho â Mike e haere e poro i te tahi atu fenua. I muri iho, ua faaipoipo oia e e piti tamarii ta ˈna. Ua vai noa tera hinaaro to ˈna. I to Mike e to ˈna utuafare taioraa i te aamu o te tahi mau taeae e tuahine o tei tavini i te vahi e hinaaro-rahi-hia ra te tauturu, ua faaoti ïa ratou i te faaohie i to ratou oraraa. Ua hoo atu i to ratou fare e ua haere ratou e ora i roto i te hoê fare mea nainai aˈe. Ua faaiti atoa Mike i ta ˈna ohipa tamâraa fare, oia atoa ta ˈna mau hoani. E ua feruri oia e nafea o ˈna e nehenehe ai e faatere i te reira mai te hoê fenua atea ma te faaohipa i te Internet. Ma te na reira, ua nehenehe Mike e to ˈna utuafare e haere e ora i te tahi atu fenua, e ua oaoa roa ratou i roto i ta ratou taviniraa. Ua na ô Mike, “Ua taa maite ia matou i ta Iesu mau parau o tei faahitihia i roto i te Mataio 6:33.”

A FERURI MAITE NO NIA I TA IEHOVA E HAAPII MAI RA

10. Mai te arii Davida, no te aha e mea maitai no tatou ia feruri maite i ta tatou e haapii mai ra no nia Iehova?

10 I papai na te arii Davida: “Te parau hua nei te mau raˈi i te hanahana o te Atua! e te faaite nei te reva i te ohipa a tana rima!” Ua papai â oia: “Oia atoa te ture a Iehova aita e hapa, i te faafariuraa i te varua; te faaite a Iehova e mea mau ïa, e paari ai te aau o te maua.” A feruri ai Davida i ta Iehova mau ture î i te paari e i ta ˈna mau poieteraa faahiahia mau atoa, ua haafatata ˈtu â oia ia Iehova e ua hinaaro oia e faaite atu i to ˈna here no ˈna. Ua parau atu Davida: “E tiahia mai te parau a tau vaha i reira, e te manaˈo o tau aau, i mua i te aro, e Iehova, e tau haapuraa e tau ora.”—Sal. 19:1, 7, 14.

11. E nafea tatou e faaohipa ˈi i te ite ta Iehova e horoa mai ra no te faaite i to tatou here no ˈna? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

11 I teie mahana, e rave rahi ta tatou e haapii mai no nia ia Iehova, i ta ˈna opuaraa, i ta ˈna poieteraa e ta ˈna Parau, te Bibilia. Te turai ra teie ao i te taata ia haapii, i te haapiiraa teitei iho â râ. Tera râ, e nehenehe te reira e faaere i te taata i to ratou here no te Atua. Aita noa râ Iehova e hinaaro ra ia noaa ia tatou i te ite. E tauturu atoa ra oia ia tatou ia riro ei taata î i te paari. Te hinaaro ra oia ia faaohipa tatou i ta tatou e haapii ra no to tatou maitai e no te tauturu ia vetahi ê. (Mas. 4:5-7) Ei hiˈoraa, te hinaaro ra oia ia faaite tatou i ‘te ite papu i te parau mau’ ia vetahi ê e ia tauturu ia ratou ia ora mai. (Tim. 1, 2:4) Te faaite ra tatou i te here no Iehova e no te taata ma te haa rahi i roto i te haapiiraa no nia i te Basileia o te Atua e ta ˈna e rave no te huitaata.—A taio i te Salamo 66:16, 17.

12. Eaha ta te hoê tuahine apî i parau no nia i te hoê ô ta ˈna i fanaˈo no ǒ mai ia Iehova ra?

12 E nehenehe atoa te feia apî e feruri i nia i te mau mea atoa ta Iehova i horoa mai e i haapii mai ia ratou. Te haamanaˈo noa ra Shannon i to ˈna huru i te hoê tairururaa e toru mahana. I tera ra tau, 11 matahiti to ˈna, 10 matahiti ïa to to ˈna tuahine. I te roaraa o te hoê tuhaa o teie tairururaa “Te paieti,” ua anihia i te feia apî atoa, tei roto atoa Shannon e to ˈna tuahine, ia parahi i te hoê vahi taa ê. I te omuaraa, ua riaria o ˈna. I muri aˈe râ, ua maere roa oia i te horoa-raa-hia na te feia apî taitahi i te buka Les jeunes s’interrogent. Réponses pratiques (Farani). Eaha ïa to ˈna huru aau no nia ia Iehova no teie ô faahiahia mau? Te na ô ra oia: “Ua taa ˈtura ia ˈu e te vai mau ra Iehova e te here mau ra oia ia ˈu. Auê tatou i te oaoa e te horoa nei to tatou Atua teitei ra o Iehova i taua mau ô faahiahia mau e te tia roa ra!”

A FARII I TE AˈORAA NO Ǒ MAI IA IEHOVA RA

13, 14. Eaha ïa to tatou huru ia aˈo mai Iehova ia tatou, e no te aha?

13 Te haamanaˈo mai ra te Bibilia: “O tei herehia e Iehova ra, o ta ˈna ïa e aˈo mai, mai te metua e aˈo i te tamaiti ta ˈna e here ra.” (Mas. 3:12) Ia farii tatou i te aˈoraa a Iehova e ia vaiiho ia ˈna e faaineine ia tatou, te haapii ra ïa tatou i te rave i te mea tano e i te fanaˈo i te hau. Parau mau, “Aita roa hoi e aˈo e riro ei mea oaoa i reira ra, e mea oto râ.” (Heb. 12:11) Eaha ïa to tatou huru ia aˈo mai Iehova ia tatou? Eiaha roa ˈtu e tâuˈa ore i ta Iehova aˈoraa aore ra eiaha e tamau i te inoino ia ore tatou e au i ta tatou e faaroo ra. No to tatou râ here ia Iehova e faaroo ai tatou ia ˈna e e rave ai i te mau tauiraa e hinaarohia ra.

Ia rave maite tatou i te mau tauiraa no te faaoaoa ia Iehova, te faaite ra ïa tatou e te here mau ra tatou ia ˈna

14 I te tau o Malaki, e rave rahi ati Iuda o tei ore e faaroo ia Iehova. Aita ratou i haapao e aita Iehova i farii i ta ratou mau tusia. Ua horoa ïa Iehova i te mau faaueraa puai mau ia ratou. (A taio i te Malaki 1:12, 13.) Inaha, ua horoa pinepine Iehova i te mau faaueraa ia ratou. Tera râ, aita ratou i hinaaro e faaroo ia ˈna. No reira oia i parau ai ia ratou: “E tuu vau i te ino i nia ia outou, ia faainohia to outou maitai.” (Mal. 2:1, 2) Mea papu, ia ore tatou e hinaaro e faaroo i te mau faaueraa a Iehova aore ra ia manaˈo tatou e e mea faufaa ore hoi te reira, e ere tatou i to Iehova auhoaraa.

A feruri i ta Iehova e hinaaro ra, eiaha râ i tei matauhia e teie ao (A hiˈo i te paratarafa 15)

15. Eaha te huru feruriraa te titauhia ra ia tatou ia haapae?

15 Te turai ra te ao a Satani i te taata ia faaite i te teoteo e te miimii. No e rave rahi, aita ratou e au ia aˈohia ratou aore ra ia parauhia eaha te rave. E faaroo te tahi taata no te mea mea titauhia ia ratou ia na reira. Eiaha tatou e pee i te reira. Te faaitoito mai ra te Bibilia “eiaha e faaau atu i teie nei ao.” Te titauhia ra ia tatou ia taa i ta Iehova e tiai mai ra e ia rave i ta ˈna e au. (Roma 12:2) Te faaohipa ra o ˈna i ta ˈna faanahonahoraa no te horoa i te mau faaueraa ia tatou i te taime tano. Ei hiˈoraa, te faaara-noa-hia mai ra ia tatou no nia i to tatou huru e te hoê taata mero ê, e e nafea e maiti i to tatou mau hoa e eaha te faaotiraa e rave no te tamǎrû ia tatou e eaha te rave ei faaanaanataeraa. Ia farii maite tatou i ta Iehova aˈoraa e ia rave maite tatou i te mau tauiraa no te faaoaoa ia ˈna, te faaite ra ïa tatou e te mauruuru nei tatou ia ˈna no ta ˈna aratairaa e te here mau ra tatou ia ˈna.—Ioa. 14:31; Roma 6:17.

A TIATURI IA IEHOVA NO TE TAUTURU E NO TE PARURU IA OUTOU

16, 17. (a) Hou a rave ai i te mau faaotiraa, no te aha e titauhia ia tatou ia pee i to Iehova manaˈo? (b) Eaha ta te mau Iseraela i rave a ore ai ratou i tiaturi ia Iehova?

16 Te tiaturi ra te mau tamarii rii i to ratou mau metua no te tauturu e no te paruru ia ratou. Te ani atoa ra te feia paari aˈe i te tauturu a to ratou mau metua. Noa ˈtu e e nehenehe ratou e rave i ta ratou iho mau faaotiraa, e nehenehe atoa te mau metua e horoa i te mau aˈoraa maitai na ratou. Te vaiiho ra to tatou Metua ra o Iehova ia tatou ia rave i ta tatou iho mau faaotiraa. No te mea râ e te tiaturi papu ra e te here ra tatou ia ˈna, te ani noa ra tatou i ta ˈna tauturu e i te rave i tei nehenehe ia tatou no te pee i to Iehova manaˈo hou a rave ai i te hoê faaotiraa. Ia tiaturi tatou ia Iehova, e horoa mai ïa oia i to ˈna varua moˈa no te tauturu ia tatou ia rave i te mea tano.—Phil. 2:13.

17 I te tau o Samuela, ua pau te mau Iseraela i te hoê tamaˈi e te mau Philiseti. Aita ratou i ani ia Iehova eaha ˈtu â te tia ia ratou ia rave, ua parau râ ratou: “E tii tatou e rave i te afata faufaa a Iehova i Silo ra, e hopoi mai i ǒ nei ia tatou nei, ia na roto atoa ia tatou nei, ei faaora ia tatou i te rima o to tatou mau enemi.” Eaha ïa te faahopearaa o teie faaotiraa? “E toru hoi ahururaa o te tausani to Iseraela i pohe i taua mahana ra. Riro atura hoi te afata a te Atua.” (Sam. 1, 4:2-4, 10, 11) I manaˈo na te mau Iseraela e ma te rave noa i te afata faufaa ia ratou ra, e tauturu e e paruru Iehova ia ratou. Aita râ ratou i ani i te tauturu aore ra aita ratou i tamata i te taa i to Iehova manaˈo. Ua rave râ ratou i te mea tano no ratou e e faahopearaa ino mau to ratou.—A taio i te Maseli 14:12.

18. Eaha ta te Bibilia e haapii mai ra no nia i te tiaturiraa ia Iehova?

18 Ua papai te fatu salamo o tei here e o tei tiaturi roa ia Iehova: “E tiaturi i te Atua: e haamaitai â vau ia ˈna, no te ora i mua i to ˈna ra aro. Ua taiâ tau varua i roto ia ˈu nei, e tau Atua; no te mea te manaˈo nei au ia oe.” (Sal. 42:5, 6) Tera atoa anei to outou huru aau no nia ia Iehova? E piri atu â anei outou ia Iehova? E nehenehe outou e haapii i te tiaturi atu â ia ˈna. Te parau mai ra te Bibilia: “E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora haapao. Eiaha e haamoe ia ˈna i to oe atoa ra mau haerea; e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea.”—Mas. 3:5, 6.

19. E nafea tatou e faaite ai ia Iehova e te here ra tatou ia ˈna?

19 Ma te here na mua roa ia tatou iho, ua haapii mai Iehova e nafea ia here ia ˈna. E feruri noa anaˈe i te mau mea atoa ta ˈna i rave no tatou e to ˈna here rahi no tatou. E e faaite anaˈe e te here ra tatou ia ˈna ma to tatou aau, ora, manaˈo e puai atoa.—Mar. 12:30.