Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E raea anei ia outou i te faito o te Mesia?

E raea anei ia outou i te faito o te Mesia?

‘Ia raea te faito o te î o te Mesia.’—EPH. 4:13.

HIMENE: 69, 70

1, 2. Eaha te fa a te mau Kerisetiano atoa? A faataa.

 EAHA ta te hoê metua vahine e hiˈo a maiti ai oia i te tahi mau maa hotu apî i te fare toa? E ere i te mau maa hotu rarahi roa ˈˈe aore ra te mea mâmâ roa ˈˈe ta ˈna e hiˈo. E maiti râ oia i te mau maa hotu maitai e te mea apî e o te nehenehe e amu. Te hinaaro nei oia i te mau maa hotu mea para maitai.

E tamau te hoê Kerisetiano feruriraa paari i te imi i te mau faaueraa Bibilia o te tauturu mai ia ˈna ia ite eaha te maitai e te ino

2 I muri aˈe a haapii ai te hoê taata no nia i te Atua e a faaoti ai i te bapetizo ia ˈna, e piri roa ˈtu â to ˈna auhoaraa e te Atua. Ta ˈna fa, o te riroraa ïa ei Kerisetiano feruriraa paari. E ere i te auraa e e feruriraa paari ta te tahi taata no te mea e riro oia ei taata paari no to ˈna matahiti rahi. Ua taaihia te reira i te hoê taata feruriraa paari i te pae varua, oia hoi e piri roa ˈtu â to ˈna taairaa e o Iehova. Ua hinaaro te aposetolo Paulo ia riro mai te mau Kerisetiano no Ephesia ei taata feruriraa paari. Ua faaitoito ïa oia ia ratou ia vai hoê te tiaturiraa e ia tamau i te haapii no nia ia Iesu ‘no te riro ei taata paari i te faaroo e te ite mai te Mesia.’—Eph. 4:13.

3. Eaha te faaauraa i rotopu i te amuiraa no Ephesia e te nunaa o Iehova i teie nei mahana?

3 Ua haamau-aˈena-hia te amuiraa no Ephesia tau matahiti i te maoro a papai ai Paulo i ta ˈna rata na ratou. E rave rahi mea aravihi aˈena i roto i teie amuiraa, e Kerisetiano feruriraa paari ratou. Noa ˈtu râ, no te tahi atu mau taata, ua titauhia ia ratou ia piri atu â to ratou taairaa e o Iehova. Hoê â i teie mahana, e rave rahi taeae e tuahine e tavini noa ra ia Iehova tau matahiti i te maoro e o tei riro mai ei Kerisetiano feruriraa paari. Tera râ no vetahi, e titauhia ia ratou ia tutava no te riro mai mai taua mau taeae e tuahine ra. Ei hiˈoraa, e tausani taata te bapetizohia i te mau matahiti atoa. Te hinaaro noa nei â vetahi e taui i to ratou huru feruriraa. E outou?—Kol. 2:6, 7.

E NAFEA E RIRO MAI EI KERISETIANO FERURIRAA PAARI?

4, 5. (a) Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te mau Kerisetiano feruriraa paari? (b) Eaha ta te mau Kerisetiano feruriraa paari atoa e faaohipa ra? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

4 Ia hiˈo outou i te mau maa hotu para i te fare toa, e ite ïa outou e e ere hoê â huru maa hotu. Noa ˈtu râ teie mau taa-ê-raa, te vai ra te tahi mau tapao o te faaite ra e ua para te mau maa hotu. Hoê â tupuraa no te mau Kerisetiano feruriraa paari. Mea taa ê ratou pauroa, mai to ratou huru oraraa no te mea no ǒ mai ratou i te mau fenua ěê. Ua rau to ratou matahiti e mea taa ê te mau mea ta ratou e au e te mau mea ta ratou e ore atoa e au. Tera râ, te faaohipa ra te mau Kerisetiano feruriraa paari atoa i te tahi mau huru maitatai o te faaite ra e e taata feruriraa paari ratou. Eaha ïa teie mau huru maitatai?

‘Te vai ra anei te tahi mau tauiraa te tia ia ˈu ia rave no te pee maite atu â i to Iesu hiˈoraa?’

5 Te pee ra te hoê Kerisetiano feruriraa paari i to Iesu hiˈoraa ma te ‘pee maite i to ˈna taahiraa avae.’ (Pet. 1, 2:21) Ua parau Iesu e mea faufaa roa ia here te taata ia Iehova ma to ratou aau atoa, ma to ratou ora atoa e ma to ratou manaˈo atoa e ia here i to ˈna taata tupu mai ia ˈna iho. (Mat. 22:37-39) E tutava ïa te hoê Kerisetiano feruriraa paari ia faaohipa i teie faaueraa. Te haapapu ra to ˈna huru oraraa e mea faufaa roa no ˈna to ˈna taairaa e o Iehova e to ˈna here mau no vetahi ê.

E nehenehe te mau Kerisetiano ruhiruhia e pee i te haehaa o Iesu a tauturu atu ai ratou i te mau taeae apî ia amo i te hopoia i teie nei â (A hiˈo i te paratarafa 6)

6, 7. (a) Eaha te tahi atu mau huru maitatai o te faaite mai e e Kerisetiano feruriraa paari te hoê taata? (b) Eaha ta tatou e ui?

6 E titauhia i te hoê Kerisetiano feruriraa paari ia faaite hoê o te huru maitatai e rave rahi, o te here ïa. (Gal. 5:22, 23) E faaite atoa mai oia i te mǎrû, te hitahita ore e te faaoromai. E tauturu mai teie mau huru maitatai ia ˈna ia faaruru i te mau tupuraa fifi mau ia ore oia ia riri e ia tinai i te toaruaru ma te tapea i te paari. I roto i ta ˈna iho haapiiraa, e tamau te hoê Kerisetiano feruriraa paari i te imi i te mau faaueraa Bibilia o te tauturu mai ia ˈna ia ite eaha te maitai e te ino. E faaohipa ïa oia i to ˈna manaˈo haava haapiihia e te Bibilia ia nehenehe oia e rave i te mau faaotiraa î i te paari. E taata haehaa te Kerisetiano feruriraa paari, no reira oia e tiaturi ai e e mea maitai roa ˈˈe te aratairaa e te mau ture aveia a Iehova i ta ˈna iho. * Te poro ra oia i te parau apî oaoa ma te itoito rahi e te rave ra oia i te mau ravea atoa no te tauturu i te amuiraa ia ohipa amui noa.

7 Noa ˈtu ehia maororaa to tatou taviniraa ia Iehova, e uiui anaˈe: ‘Te vai ra anei te tahi mau tauiraa te tia ia ˈu ia rave no te pee maite atu â i to Iesu hiˈoraa? Te vai ra anei te mau tuhaa ta ˈu e nehenehe e haamaitai atu â?’

“TE MAA ETAETA RA, NA TE TAATA PAARI ÏA”

8. Mea nafea Iesu i te iteraa e taaraa i te Bibilia?

8 Ua ite e ua taa maitai ia Iesu Mesia i te mau Papai. I te 12raa o to ˈna matahiti, ua faaohipa Iesu i te mau Papai a tauaparau ai oia i te mau orometua haapii i te hiero. “Maere anaˈe ihora te feia atoa i faaroo ia ˈna ra, i to ˈna ite e ta ˈna parau.” (Luka 2:46, 47) I muri aˈe, a poro ai oia, ua aravihi Iesu i te faaohipa i te Parau a te Atua no te haamamû i to ˈna mau enemi.—Mat. 22:41-46.

9. (a) Eaha te porotarama haapiiraa ta te hoê Kerisetiano feruriraa paari e titauhia i te rave? (b) No te aha mea faufaa ˈi ia taio i te Bibilia?

9 Ia hinaaro te hoê taata e riro ei Kerisetiano feruriraa paari, e pee ïa oia i to Iesu hiˈoraa e e haa rahi oia no te taa maitai i te Bibilia. E hiˈopoa tamau oia i te pue parau mau hohonu i roto i te mau Papai, no te mea ua taa ia ˈna e ‘te maa etaeta ra, na te taata feruriraa paari ïa.’ (Heb. 5:14) Te hinaaro ra te Kerisetiano feruriraa paari e noaa mai i te ite mau o te Bibilia. (Eph. 4:13) E uiui anaˈe: ‘E taio anei au i te Bibilia i te mau mahana atoa? E faaineine anei au i te hoê porotarama no ta ˈu iho haapiiraa? E haamoriraa utuafare anei ta ˈu i te mau hebedoma atoa?’ Ia haapii outou i te Bibilia, a imi i te mau faaueraa tumu o te nehenehe e tauturu ia outou ia ite i to Iehova manaˈo e huru aau. A faaohipa i teie mau faaueraa tumu Bibilia ia rave outou i te mau faaotiraa. E tauturu mai te reira ia haafatata ˈtu â ia Iehova.

10. Eaha te huru aau o te hoê Kerisetiano feruriraa paari no nia i te mau aˈoraa e te mau faaueraa tumu a te Atua?

10 E titauhia ia rave te hoê Kerisetiano feruriraa paari hau atu â i te ite-noa-raa i ta te Bibilia e parau ra. E mea tia ia here oia i te mau aˈoraa e te mau faaueraa tumu a te Atua. E faaite ïa oia i taua here ra ma te haa rahi e rave i to Iehova hinaaro, eiaha râ i to ˈna iho hinaaro. No reira oia i taui ai i te huru o to ˈna oraraa, to ˈna manaˈo e ta ˈna haaraa. Ei hiˈoraa, e pee oia i to Iesu hiˈoraa a faatupu ai i te huru taata apî, “o tei hamanihia ia au i te Atua ra, i te parau-tia e te maitai mau ra.” (A taio i te Ephesia 4:22-24.) E mea faufaa ia haamanaˈo e ua faaohipa te Atua i to ˈna varua moˈa no te aratai i te mau taata papai Bibilia. No reira, ia haapii te hoê Kerisetiano i te Bibilia, e tauturu mai te varua moˈa ia rahi atu â i te ite e te here e ia piri atu â to ˈna taairaa e o Iehova.

A FAATUPU I TE AUHOÊRAA

11. Eaha ta Iesu i rave a ora ˈi oia i te fenua nei?

11 E taata tia roa o Iesu. Tera râ, a ora ˈi oia i te fenua nei, ua haaatihia Iesu e te mau taata tia ore, mai to ˈna na metua e to ˈna mau taeae e tuahine. Ua faaite atoa mai te mau pǐpǐ piri roa ˈˈe a Iesu i te tahi mau huru tano ore mai te teoteo e te miimii. Ei hiˈoraa, i te po hou a pohe ai Iesu, ua tupu te hoê aimârôraa i rotopu i te mau pǐpǐ no te ite o vai te mea rahi aˈe. (Luka 22:24) Noa ˈtu to ratou manaˈo tia ore, ua ite Iesu e e fatata ta ˈna mau pǐpǐ e riro mai ei Kerisetiano feruriraa paari no te haamau i te hoê amuiraa ma te tahoê. I taua po ra, ua pure Iesu ia vai hoê noa ratou. Ua ani atu ïa oia i to ˈna Metua i te raˈi ia hoê hoi ratou a parau atu ai: ‘Ia riro ratou atoa ei hoê; mai ia oe, e tau Metua, i ia ˈu nei ra, e mai ia ˈu hoi ia oe na, ia hoê atoa ratou ia tâua, ia faaroo to te ao e na oe au i tono mai.’—Ioa. 17:21, 22.

12, 13. (a) Ei Kerisetiano, eaha ta tatou fa? (b) Eaha ta te hoê taeae i haapii no te faatupu i te tahoêraa i roto i te amuiraa?

12 E faatupu te hoê Kerisetiano i te auhoêraa i roto i te amuiraa. (A taio i te Ephesia 4:1-6, 15, 16.) Ei Kerisetiano, ta tatou fa, o “te au-maite-raa” e o ratou atoa, ma te haa amui ia vai te auhoêraa. Ia faatupu tatou i tera huru tahoêraa, e titauhia i te hoê Kerisetiano ia faaite i te haehaa. Noa ˈtu e ua mauiui oia no te mau huru tia ore a vetahi ê, e haa rahi te hoê Kerisetiano no te tamau maite i te tahoêraa o te amuiraa. A uiui ïa: ‘Eaha to ˈu huru ia hape te hoê taeae aore ra te hoê tuahine? Eaha to ˈu huru ia haamauiui mai te hoê taata ia ˈu? E faaea anei au i te paraparau ia ˈna? Aore ra e tamata anei au i te faaafaro i te taairaa?’ E hinaaro ïa te hoê Kerisetiano feruriraa paari e faaruru i te hoê fifi, eiaha râ e haafifi ia vetahi ê.

13 Teie te hiˈoraa o Uwe. I na mua ˈˈe, e inoino oia i te huru tia ore o te mau taeae e tuahine. No reira oia i faaoti ai i te faaohipa i te Bibilia e te buka Étude perspicace des Écritures (reo Farani) no te haapii no nia i te oraraa o Davida. No te aha Davida? No te mea, ua faaruru oia i te hoê â fifi e te tahi mau tavini a te Atua. Ei hiˈoraa, ua tamata te arii Saula i te haapohe ia Davida, ua hinaaro te tahi mau taata o te nunaa e pehi ia ˈna i te ofai e oia atoa, ua faaooo ta ˈna vahine ia ˈna. (Sam. 1, 19:9-11; 30:1-6; Sam. 2, 6:14-22) Noa ˈtu râ te mau ohipa iino ta vetahi ê i rave i nia ia ˈna, ua here Davida ia Iehova e ua tiaturi oia ia ˈna. Ua faaite atoa mai Davida i te aroha hamani maitai. Te faˈi ra Uwe e mea titauhia ia pee oia i to Davida hiˈoraa. Maoti ta ˈna haapiiraa o te Bibilia, ua haapii oia e mea titauhia ia taui i to ˈna huru aau no nia i te mau huru tia ore o to ˈna mau taeae. Mea titauhia ia faaea oia i te manaˈo noa i ta ratou mau hape e ia faatupu i te auhoêraa i roto i te amuiraa. Tera atoa anei ta outou fa?

A MAITI I TE MAU HOA O TE RAVE RA I TO TE ATUA HINAARO

14. Mea nafea Iesu i maiti ai i to ˈna mau hoa?

14 Ua farii maitai Iesu i te taata atoa. Ua ite i te mau tane e te mau vahine, te feia apî e te feia ruhiruhia e oia atoa te mau tamarii i te tamǎrûraa i pihai iho ia ˈna. Ua maiti maite râ oia i ta ˈna mau hoa piri. Ua na ô oia i ta ˈna mau aposetolo: “O outou to ˈu mau hoa, ia rave outou i te mau mea atoa ta ˈu e faaue atu ia outou.” (Ioa. 15:14, Te Faufaa Api) Ua maiti Iesu i to ˈna mau hoa piri i rotopu i te feia o tei pee maite ia ˈna, o tei here ia ˈna e o tei tavini ia Iehova. E maiti anei outou i te mau hoa o te here ra ia Iehova ma to ratou aau atoa? No te aha e mea faufaa ˈi te reira?

E maiti anei outou i te mau hoa o te here ra ia Iehova ma to ratou aau atoa?

15. E nafea te feia apî e faufaahia ˈi i to ratou auhoaraa e te mau Kerisetiano feruriraa paari?

15 E para ohie te mau maa hotu maoti te ahu o te hihi mahana. Hoê â huru no tatou, maoti te here o to tatou mau taeae e tuahine, e tauturu mai te reira ia riro tatou ei Kerisetiano feruriraa paari. Te tamata ra anei outou, ei Kerisetiano apî, i te faaoti eaha ta outou e rave i roto i to outou oraraa? Mai te peu e e, e faaotiraa î i te paari ia faahoa ˈtu e te feia e tavini ra ia Iehova e rave rahi matahiti i te maoro e e faatupu ra i te auhoêraa i roto i te amuiraa. Ua faaruru paha ratou i te mau fifi i roto i to ratou oraraa, aore ra ua faaoromai paha ratou i te mau tamataraa a tavini ai ia Iehova. E nehenehe ratou e tauturu atu ia maiti outou i te huru oraraa maitai roa ˈˈe. Ia horoa outou i te taime no ratou, e nehenehe ratou e tauturu mai ia rave outou i te mau faaotiraa î i te paari e ia riro mai ei Kerisetiano feruriraa paari.

16. Mea nafea te hoê tuahine i faufaahia ˈi i te tauturu a te feia ruhiruhia i roto i ta ˈna amuiraa?

16 Te haamanaˈo ra Helga e i te roaraa o te matahiti hopea i haere ai oia i te haapiiraa, te paraparau rahi ra te rahiraa o ta ˈna hoa haapiiraa i ta ratou mau fa no a muri aˈe. E rave rahi o ratou o tei hinaaro e haere i te haapiiraa teitei ia fanaˈo ratou i te hoê toroa maitai. Ua paraparau râ Helga i te tahi mau hoa feruriraa paari i roto i ta ˈna amuiraa. Te na ô ra oia: “Mea paari aˈe vetahi o ratou i ia ˈu e ua tauturu rahi mai ratou ia ˈu. Ua faaitoito mai ratou ia ˈu ia rave i te taviniraa taime taatoa. I muri iti aˈe, ua riro ïa vau ei tavini taime taatoa e 5 matahiti i te maoro. I teie mahana, tau matahiti i muri aˈe, te oaoa nei au e ua faaohipa maitai au i to ˈu apîraa no te tavini ia Iehova. Aita roa ˈtu vau i tatarahapa i te na reiraraa.”

17, 18. E maitai roa ˈtu â ta tatou taviniraa ia Iehova ia aha tatou?

17 Ia pee tatou i te hiˈoraa o Iesu, e riro ïa tatou ei Kerisetiano feruriraa paari. E piri atu â tatou ia Iehova e oia atoa, e hinaaro tatou i te tavini atu â ia ˈna. E maitai roa ˈtu â te taviniraa a te hoê taata ia Iehova ia faaite oia i te hoê huru feruriraa paari. Ua faaitoito Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “Ia anaana atoa to outou maramarama i mua i te aro o te taata, ia ite ratou i ta outou mau ohipa maitatai e ia faahanahana ratou i to outou Metua i te raˈi ra.”—Mat. 5:16, Te Faufaa Api.

18 Ua haapii tatou mea nafea te hoê Kerisetiano feruriraa paari e turu rahi ai i te amuiraa. E faaite atoa mai te hoê Kerisetiano i to ˈna huru feruriraa paari a faaohipa ˈi i to ˈna manaˈo haava. E nafea to tatou manaˈo haava e tauturu mai ai ia rave i te mau faaotiraa? E nafea tatou e faatura ˈi i te manaˈo haava o vetahi ê? E pahono mai te tumu parau i muri nei i teie mau uiraa.

^ Ei hiˈoraa, e titauhia i te mau taeae paari e te mea aravihi ia horoa ˈtu i ta ratou hopoia e ia turu i te mau taeae apî o te fanaˈo ra i teie hopoia.