Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“E faarahi mai i to matou faaroo”

“E faarahi mai i to matou faaroo”

“E turu mai oe i tau faaroo paruparu nei.”—MAR. 9:24.

HIMENE: 81, 135

1. No te aha mea faufaa ˈi te faaroo? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

 UA FERURI aˈena anei outou, ‘E hinaaro anei Iehova e faaora ia ˈu i te ati rahi?’ No te aposetolo Paulo, e titauhia ia tatou ia faaohipa i te hoê huru maitatai faufaa roa ˈˈe no te ora mai, o te faaroo ïa. Ua parau oia: ‘Aore e faaroo ra e ore roa te Atua e mauruuru.’ (Heb. 11:6) E au ra paha e mea ohie ia na reira. Te mea papu râ, “e rave rahi hoi te taata e ore e faaroo.” (Tes. 2, 3:2; Te Faufaa Api) Te tauturu mai ra na irava e piti ia taa ia tatou e e mea faufaa roa ia haapuai i to tatou faaroo.

2, 3. (a) No te aha mea faufaa ˈi to tatou faaroo? (b) Eaha ta tatou e pahono mai?

2 Ua paraparau te aposetolo Petero no nia i te faaroo tei tamatahia. (A taio i te Petero 1, 1:7.) Te fatata roa ra te ati rahi, e te hinaaro ra tatou e riro mai “te feia . . . i noaa te faaroo, e ora ˈtu ai te varua.” (Heb. 10:39) No reira, e titauhia ia tatou ia tutava noa no te haapuai i to tatou faaroo. Te hinaaro ra tatou e ô i rotopu i te feia e haamaitaihia i te faaiteraa o Iesu Mesia, to tatou Arii. Mai te tane o tei taparuparu ia Iesu ia rahi atu â to ˈna faaroo, te na ô atoa ra paha tatou: “E turu mai oe i tau faaroo paruparu nei.” (Mar. 9:24) Aore ra mai te mau aposetolo, te parau atoa ra tatou: “E faarahi mai i to matou faaroo.”—Luka 17:5.

3 I roto i teie tumu parau, e hiˈopoa anaˈe i te mau manaˈo i muri nei: e nafea tatou e patu ai i to tatou faaroo, e nafea tatou e faaite ai e e faaroo puai to tatou, e nafea e papu ai e e pahono iho â te Atua i ta tatou aniraa ia rahi atu â i te faaroo.

E OAOA TE ATUA IA PATU TATOU I TO TATOU FAAROO

4. Eaha te mau aamu te nehenehe e faaitoito ia tatou no te haapuai i to tatou faaroo?

4 Mea faufaa roa te faaroo. No reira Iehova i horoa mai e rave rahi hiˈoraa o te faaroo i roto i te Bibilia. I papaihia na te reira ei haapiiraa na tatou. (Roma 15:4) E nehenehe te mau hiˈoraa o Aberahama, Sara, Isaaka, Iakoba, Mose, Rahaba, Gideona, Baraka e te tahi atu e faaitoito ia tatou no te haapuai i to tatou iho faaroo. (Heb. 11:32-35) Hau atu i te mau hiˈoraa i tahito ra, te vai atoa ra te mau hiˈoraa faahiahia mau o te faaroo o to tatou mau taeae e tuahine i teie mahana. *

Te vai ra te mau hiˈoraa faahiahia mau o te faaroo o to tatou mau taeae e tuahine i teie mahana

5. (a) Mea nafea Elia i faaite ai e e faaroo puai to ˈna ia Iehova? (b) Eaha ta tatou e ui?

5 Te faahiti ra te Bibilia i te hiˈoraa o te peropheta Elia. A feruri maite ai outou i nia i to ˈna hiˈoraa, a tapao na tupuraa e pae o tei haapapu e ua tiaturi iho â oia ia Iehova. (1) I to Elia parauraa ˈtu i te arii Ahaba e e faatupu Iehova i te paurâ, ua na ô Elia ma te tiaturi: “Ta ˈu e tia noa nei i mua i tana aro, e ore e hauhia, e ore hoi e ûa, i eie nei pue matahiti.” (Arii 1, 17:1) (2) Ua tiaturi iho â Elia e e horoa mai Iehova i ta ˈna e ta vetahi ê i hinaaro mau i te roaraa o te paurâ. (Arii 1, 17:4, 5, 13, 14) (3) Ua papu atoa ia Elia e e faatia faahou mai Iehova i te tamaiti a te hoê vahine ivi. (Arii 1, 17:21) (4) Eita e ore, ua ite papu Elia e e hopoi mai Iehova i te auahi mai te raˈi mai no te haapau i ta ˈna tusia i nia i te mouˈa Karemela. (Arii 1, 18:24, 37) (5) Hou a topa ˈi te ûa, ua parau atu Elia ia Ahaba ma te tiaturi: “A haere, a amu i te maa e inu hoi i te pape; e ûa rahi teie e haruru mai nei.” (Arii 1, 18:41) Ia au i teie mau tupuraa, e ui anaˈe: ‘E puai anei to ˈu faaroo mai to Elia?’

EAHA TA TATOU E NEHENEHE E RAVE NO TE PATU I TO TATOU FAAROO?

6. Eaha te mea titauhia no ǒ mai ia Iehova ra no te patu i to tatou faaroo?

6 Eita tatou e nehenehe e patu i to tatou faaroo ma to tatou iho puai. No reira ïa e mea titauhia ia ani tatou i te Atua i te varua moˈa. No te aha? No te mea, e tuhaa te mǎrû o te hotu o te varua moˈa. (Gal. 5:22) E riro mai tatou ei taata î i te paari ia pee tatou i te aˈoraa a Iesu e ia pure no te fanaˈo hau atu â varua moˈa. Ua fafau Iesu e e ‘horoa Iehova i te varua moˈa i te feia i ani atu ia ˈna.’—Luka 11:13.

E riro mai tatou ei taata î i te paari ia pee tatou i te aˈoraa a Iesu ma te pure no te fanaˈo hau atu â varua moˈa

7. E nafea tatou ia vai puai noa to tatou faaroo? A faataa.

7 Ia puai mai to tatou faaroo ia Iehova, e mea tia ia tamau i te atuatu i te reira. E nehenehe e faaauhia te faaroo i te auahi. E puai roa mai te auahi ia faaamahia. Ia ore râ tatou e tuu i te vahie i nia iho, e pohe ïa te auahi e e iti mai te vahie tei ore i ama. I te tahi aˈe pae, ia tamau tatou i te tuu i te vahie, e ama noa ïa te auahi. Hoê â no to tatou faaroo. Ia tamau tatou i te taio e i te haapii i te Parau a te Atua i te mau mahana atoa, e rahi atu â tatou i te au i te Bibilia e i te here ia Iehova. Ei faahopearaa, e nehenehe tatou e atuatu e e haapuai i to tatou faaroo.

8. Eaha te ravea e tauturu mai ia outou ia patu e ia tamau i to outou faaroo?

8 Eiaha outou e faaea noa i nia iho i te mau haapiiraa ta outou i haapii mai hou a bapetizohia ˈi outou. (Heb. 6:1, 2) Ei hiˈoraa, e tauturu mai te haapiiraa o te mau parau fafau Bibilia o tei tupu aˈenei ia patu e ia tamau i to outou faaroo. E nehenehe atoa outou e faaohipa i te Parau a te Atua no te ite e e faaroo puai iho â anei to outou.—A taio i te Iakobo 1:25; 2:24, 26.

9, 10. E nafea to tatou faaroo e puai mai ai ma (a) te mau amuimuiraa maitai? (b) te mau putuputuraa Kerisetiano? (c) te pororaa?

9 Ua parau te aposetolo Paulo no nia i te mau Kerisetiano ‘ia mahanahana e outou atoa i to tatou faaroo.’ (Roma 1:12) Eiaha ïa te auraa? Ia horoa tatou i te taime no to tatou mau taeae e tuahine, e nehenehe tatou e haapuai i to te tahi e te tahi faaroo. E tera iho â te tupu ia horoa tatou i te taime no to tatou mau taeae e tuahine o te tamatahia ra to ratou faaroo. (Iak. 1:3) E faaino te mau amuimuiraa ino i to tatou faaroo, area te mau amuimuiraa maitai, e patu ïa i te reira. (Kor. 1, 15:33) No reira tatou i itoitohia ˈi ia tamau i te haere i te mau putuputuraa. I reira, e nehenehe ïa tatou e tamau i te faaitoito te tahi i te tahi. (A taio i te Hebera 10:24, 25.) Hau atu â, e haapuai atoa te mau putuputuraa i to tatou faaroo ma te mau aˈoraa e horoahia ra i reira. Te parau mai ra te Bibilia e “na te ite maori e noaa ˈi te faaroo.” (Roma 10:17) E ui anaˈe ïa, ‘No ˈu, mea faufaa anei ia haere tamau i te mau putuputuraa Kerisetiano?’

10 Te haapuai atoa ra tatou i to tatou faaroo ia poro e ia haapii i te parau apî oaoa o te Bibilia ia vetahi ê. Mai te mau Kerisetiano matamua, te haapii ra tatou ia tiaturi ia Iehova e ia poro atu i te mau taime atoa ma te mǎtaˈu ore.—Ohi. 4:17-20; 13:46.

11. (a) No te aha e faaroo puai to Kaleba raua Iosua? (b) E nafea tatou e pee ai i to raua hiˈoraa?

11 E rahi mai to tatou faaroo no Iehova a ite ai tatou e nafea oia e tauturu mai ai e e nafea oia e pahono ai i ta tatou mau pure. Tera tei tupu no Kaleba raua Iosua. Ua faaite raua i te faaroo ia Iehova i to ratou imiraa i te Fenua tǎpǔhia. A mairi ai te tau, ua puai atu â to raua faaroo i te mau taime atoa i ite ai raua e mea nafea Iehova i tauturu ia raua. Ua nehenehe ïa Iosua i parau atu i te mau Iseraela ma te tiaturi: “Aore roa te hoê o te mau mea maitatai ta to outou Atua ta Iehova i parau mai ia outou ra i ore i te tia.” I muri iho, ua na ô oia: “E tena na, e mǎtaˈu outou ia Iehova, e e haamori hoi ia ˈna ma te haavare ore.” Oia atoa, ua parau â oia: “Area vau e to ˈu atoa ra utuafare, e haamori ïa matou ia Iehova.” (Ios. 23:14; 24:14, 15) Ia tiaturi tatou ia Iehova e ia ite tatou e nafea oia e tauturu ai ia tatou taitahi, e puai atu â ïa to tatou faaroo.—Sal. 34:8.

E NAFEA TATOU E FAAITE AI I TO TATOU FAAROO

12. E nafea tatou e faaite ai e e faaroo puai to tatou?

12 E nafea tatou e faaite ai e e faaroo puai to tatou? Ua parau te pǐpǐ ra o Iakobo: “A faaite atu ai au ia oe i to ˈu faaroo i ta ˈu nei ohipa.” (Iak. 2:18) Na roto i ta tatou mau haaraa e faaite ai e e faaroo puai to tatou. E hiˈo anaˈe e nafea.

Te faaite ra te feia e rave ra i tei nehenehe i roto i te pororaa e e puai to ratou faaroo (A hiˈo i te paratarafa 13)

13. E nafea e faaite i te faaroo ia poro tatou?

13 E ravea maitai roa te ohipa pororaa no te faaite i to tatou faaroo. No te aha? No te mea, te faaite ra tatou, i roto i te pororaa, e te fatata maira te hopea e “e ore e maoro e tae mai ai.” (Hab. 2:3, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S., 1976) No te ite e e faaroo puai anei to tatou, e uiui anaˈe: ‘Te haafaufaa anei au i te pororaa? Te tutava ra anei au i te faaite ia vetahi ê no nia i te Atua? Te imi ra anei au i te mau ravea atoa no te tavini atu â ia Iehova?’ (Kor. 2, 13:5) E haapuai anaˈe i to tatou faaroo ma te ‘faˈi i te vaha i te parau, ia noaa te ora,’ oia hoi, ma te poro i te parau apî oaoa.—A taio i te Roma 10:10.

14, 15. (a) E nafea tatou e faaite ai i to tatou faaroo i te mau mahana atoa? (b) A faatia i te hoê tupuraa o te faaite ra i te faaohiparaa i te faaroo.

14 Te faaite atoa ra tatou i to tatou faaroo ia Iehova ia faaoromai tatou i te mau fifi o te oraraa. Ia maˈihia, ia toaruaru, ia hepohepo, ia veve aore ra ia faaruru tatou i te tahi atu mau fifi, e mea tia ia tiaturi tatou e e turu mai Iehova raua Iesu ia tatou i te taime tano. (Heb. 4:16) Te faaite ra tatou i to tatou faaroo ia Iehova ia ani tatou i ta ˈna tauturu. Ua parau Iesu e e nehenehe tatou e ani ia Iehova ia horoa mai i “te maa e au ia matou i te mau mahana atoa nei.” (Luka 11:3) Te vai ra te tahi mau aamu Bibilia o te haapapu ra e e nehenehe Iehova e horoa mai i ta tatou e hinaaro mau ra. Ei hiˈoraa, a tupu ai te hoê paurâ rahi mau i Iseraela, ua horoa Iehova i te maa e te pape na Elia. Te parau mai ra te Bibilia e “ua hopoi maira te oreba i te pane e te maa puaa i te poipoi, e te pane e te maa puaa i te ahiahi; e ua inu noa oia i te pape i taua pape ra.” (Arii 1, 17:3-6) Te tiaturi ra tatou e e nehenehe Iehova e horoa atoa mai i ta tatou e hinaaro mau ra.

Te faaite ra tatou i te faaroo ia faaoromai tatou i te mau fifi o te oraraa (A hiˈo i te paratarafa 14)

15 Te tiaturi ra tatou e ia faaohipa tatou i te mau aratairaa Bibilia, e nehenehe ïa tatou e aupuru i to tatou utuafare. Te faataa ra Rebecca, te hoê tuahine faaipoipohia no Asia, mea nafea o ˈna e to ˈna utuafare i te faaohiparaa i te mau aratairaa Bibilia i roto i te Mataio 6:33 e te Maseli 10:4. Te faatia ra oia e ua haapeapea roa ta ˈna tane no te mea no ˈna, ua haafifi ta ˈna ohipa i to ratou taairaa e o Iehova. No reira oia i faarue ai i ta ˈna ohipa. Teie râ, e maha tamarii ta raua. Ua haamata ïa raua i te tunu i te maa o ta raua i hoo atu no te aupuru i to raua utuafare. Ei faahopearaa o ta raua mau tutavaraa, eita raua i fifihia i te pae moni no te aupuru i ta te utuafare i hinaaro mau. Te na ô ra oia: “Mai te mea ra e aita roa ˈtu Iehova i faarue ia matou. Aita roa ˈtu matou i ere i te maa.” Ua ite aˈena anei outou i te hoê â tupuraa o tei haapuai i to outou faaroo?

Te tiaturi ra tatou e ia faaohipa tatou i te mau aratairaa Bibilia, e nehenehe ïa tatou e aupuru i to tatou utuafare

16. Eaha ta tatou e ite mai ia tiaturi tatou i te Atua?

16 Eiaha roa ˈtu tatou e feaa e e tauturu mai Iehova ia tatou ia pee tatou i ta ˈna aratairaa. Ua faahiti Paulo i ta Habakuka mau parau a na ô ai: “O te taata parau-tia i te faaroo ra, e ora ïa.” (Gal. 3:11; Hab. 2:4) No reira e titauhia ˈi ia tatou ia faatupu i te faaroo i te Atua o te nehenehe e tauturu mai ia tatou. Te haamanaˈo ra Paulo ia tatou, no nia i te Atua, e “ei ia ˈna, ei te hau ê roa ˈtu ta ˈna ia rave, i te mau mea atoa ta tatou e ani nei e ta tatou e manaˈo nei, mai te mana e puai i roto ia tatou nei.” (Eph. 3:20) Te haa rahi ra te mau tavini a Iehova no te rave i te hinaaro o te Atua, noa ˈtu e ua ite ratou e e mau taotiaraa to ratou. Te mauruuru mau nei tatou i te Atua e tei pihaiiho o ˈna ia tatou e te haamaitai ra oia i ta tatou mau tutavaraa atoa.

TE MAU PURE PAHONOHIA IA RAHI ÂTU I TO TATOU FAAROO

17. (a) Mea nafea Iesu i pahono ai i te mau aposetolo? (b) No te aha e tiaturi ai tatou e e pahonohia mai ta tatou mau pure ia rahi atu â to tatou faaroo?

17 Mai ta tatou i hiˈopoa mai, e faaau paha to tatou huru aau e to te mau aposetolo o tei ani ia Iesu: “E faarahi mai i to matou faaroo.” (Luka 17:5) Ua pahono Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ma te hoê ravea taa ê i te Penetekose 33, i te taime i fanaˈo ai ratou i te varua moˈa e i nehenehe ai e taa maitai atu â i te opuaraa a te Atua. Ua puaihia to ratou faaroo maoti te reira. Eaha ïa te faahopearaa? Ua haamata ratou i te ohipa pororaa rahi roa ˈˈe i taua taime ra. (Kol. 1:23) E tiaturi anei tatou e e pahonohia ta tatou mau pure ia rahi atu â to tatou faaroo? Te fafau mai ra Iehova e e nehenehe iho â tatou e na reira ia ani tatou ia au i to ˈna hinaaro.—Ioa. 1, 5:14.

18. E nafea Iehova e haamaitai ai i te feia e patu ra i to ratou faaroo?

18 Ia tiaturi papu tatou ia Iehova, e faaoaoa ïa tatou ia ˈna. E pahono mai oia i ta tatou mau pure ia rahi atu â to tatou faaroo, e haapuai atu â to tatou faaroo e e riro ïa tatou ei “feia au i te basileia o te Atua.”—Tes. 2, 1:3, 5.

^ No te tahi mau hiˈoraa, a taio i te aamu a Lillian Gobitas Klose (A ara mai na! 8 no Tiurai 1993), Feliks Borys (A ara mai na! 8 no Fepuare 1994), e Josephine Elias (A ara mai na! Tetepa 2009 [Farani]).