Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te ite ra anei outou i te rima o te Atua i roto i to outou oraraa

Te ite ra anei outou i te rima o te Atua i roto i to outou oraraa

“E itea te rima o Iehova i to ˈna ra mau tavini.”—ISA. 66:14.

HIMENE: 65, 26

1, 2. Eaha te manaˈo to te tahi mau taata no nia i te Atua?

 E RAVE rahi taata e tiaturi ra e aita te Atua e tâuˈa i ta ratou e rave ra. Ua manaˈo ratou e aita roa ˈtu te Atua e tâuˈa i ta ratou e faaruru ra. Ei hiˈoraa, i muri iho i te hoê vero uˈana o tei haamou i te hoê tuhaa rahi i Philipino i Novema 2013, ua parau te hoê tavana o te hoê oire rahi: “Tei te tahi atu vahi paha o te Atua.”

2 No te tahi atu, ua manaˈo ratou e aita roa ˈtu te Atua e nehenehe e ite i ta ratou e rave ra. (Isa. 26:10, 11; Ioa. 3, 11) Hoê â manaˈo to te tahi mau taata i te tau o te aposetolo Paulo. Ua na ô oia no ratou: ‘Aita ratou i hinaaro i te tapea i te Atua ma te ite atu.’ E ohipa parau-tia ore anaˈe ta ratou e te ino e te nounou.—Roma 1:28, 29.

3. (a) Eaha te mau uiraa e titauhia ia tatou ia ui? (b) I roto i te Bibilia, ua faahiti-pinepine-hia i te “rima” o te Atua no te faataa i te aha?

3 E no tatou ïa? Ua taa ia tatou e te ite ra Iehova i te mau ohipa atoa ta tatou e rave ra. Teie râ, te tiaturi ra anei tatou e te tâuˈa mai ra Iehova? Te ite ra anei tatou i to ˈna rima i roto i to tatou oraraa? I roto i te Bibilia, ua faahiti-pinepine-hia te “rima” o te Atua no te faataa i ta ˈna huru faaohiparaa i to ˈna puai. Te faaohipa ra oia i to ˈna puai no te tauturu i ta ˈna mau tavini e no te upootia i nia i to ˈna mau enemi. (A taio i te Deuteronomi 26:8.) Ua parau Iesu e ‘e ite te tahi mau taata i te Atua.’ (Mat. 5:8) Tei rotopu anei tatou i teie feia? E nafea tatou ‘e ite ai i te Atua’? E hiˈopoa anaˈe i te tahi mau hiˈoraa Bibilia no nia i te feia tei ite i te rima o te Atua i roto i to ratou oraraa, e te feia tei ore i ite i te reira. E hiˈopoa atoa anaˈe e nafea te faaroo e nehenehe ai e tauturu ia tatou ia ite i te rima o te Atua.

UA PATOI RATOU I TE ITE I TE RIMA O TE ATUA

4. No te aha te mau enemi o Iseraela i patoi ai i te ite i te rima o te Atua?

4 I na mua ˈˈe, i nehenehe na e rave rahi e ite e e faaroo mea nafea te Atua i te tautururaa ia Iseraela. Ua faaohipa Iehova i te mau semeio no te faaora i to ˈna nunaa mai Aiphiti mai e no te aro e rave rahi arii i te Fenua tǎpǔhia. (Ios. 9:3, 9, 10) Noa ˈtu e ua faaroo e ua ite te tahi atu mau arii mea nafea Iehova i te faaoraraa i to ˈna nunaa, “ua amui atoa aˈera ratou atoa e aro ia Iosua e Iseraela atoa, i te amuiraa hoê.” (Ios. 9:1, 2) I to ratou aroraa ia Iseraela, ua nehenehe taua mau arii ra e ite i te rima o te Atua. Ei faahopearaa o te puai rahi o Iehova, “ua faaea noa ihora te mahana, vai noa ihora hoi te marama, e oti noa aˈera ratou tahooraa ˈtu i to ratou mau enemi.” (Ios. 10:13) Ua vaiiho râ Iehova “ia mârô” te aau o te mau enemi o Iseraela, ia nehenehe ratou e aro ia Iseraela. (Ios. 11:20) Ua pau to Iseraela mau enemi no te mea ua patoi ratou i te faˈi e ua aro Iehova no to ˈna nunaa.

E mea tia ia imi tatou i te rima o te Atua i roto i to tatou oraraa

5. Ua patoi te arii ino ra o Ahaba i te tiaturi i te aha?

5 I muri aˈe, ua nehenehe te arii Ahaba e ite i te rima o te Atua e rave rahi taime. Ua parau atu Elia: “E ore e mairi te hupe e te ua . . . maori ra mai te au i te mau parau a ta ˈu vaha.” (Arii 1, 17:1) Maoti noa te rima o te Atua i nehenehe ai te reira e tupu, aita râ Ahaba i tiaturi atu. I muri iho, ua pure Elia ia Iehova e ua pahono atu te Atua ia ˈna ma te faatopa atu i te auahi mai te raˈi mai. Ua ite Ahaba i te reira. No reira Elia i parau ai ia Ahaba e e faaore Iehova i te paˈurâ e e haamairi atoa mai i te ûa puai. (Arii 1, 18:22-45) Ua ite hoi Ahaba i taua mau semeio ra. Noa ˈtura, ua patoi oia i te tiaturi i te ite i to Iehova puai. Eaha ta tatou e haapii mai i teie mau hiˈoraa? E mea tia ia imi tatou i te rima o te Atua i roto i to tatou oraraa.

UA ITE RATOU I TE RIMA O IEHOVA

6, 7. Eaha ta to Gibeona e ta Rahaba i farii?

6 Mea taa ê roa te feia no Gibeona i te mau nunaa e haaati ra ia ratou. Ua ite ratou i te rima o te Atua. Aita to Gibeona i hinaaro e aro i to Iseraela, ua hinaaro râ ratou e imi i te hau. No te aha? Ua parau ratou e ua faaroo ratou no nia ia Iehova e te mau ohipa atoa ta ˈna i rave. (Ios. 9:3, 9, 10) E haerea paari to ratou ia farii e ua aro Iehova no Iseraela.

7 Ua ite atoa Rahaba i te rima o Iehova. E ere oia i te hoê Iseraela, ua faaroo râ oia e mea nafea Iehova i te faaoraraa i to ˈna nunaa mai Aiphiti mai. A farerei ai na manu Iseraela e piti ia ˈna, ua na ô oia ia raua: “Ua ite au e, ua horoahia e Iehova te fenua na outou.” Ua tiaturi Rahaba e e nehenehe Iehova e faaora mai ia ˈna e to ˈna utuafare. Ua faaite ïa oia i to ˈna faaroo ia Iehova noa ˈtu e ua ite oia e e mea atâta te reira no ˈna.—Ios. 2:9-13; 4:23, 24.

8. Mea nafea te tahi mau Iseraela i farii ai i te rima o te Atua?

8 Taa ê atu râ i te arii ino ra o Ahaba, ua taa i te tahi mau Iseraela o tei ite i te auahi i te toparaa mai mai te raˈi mai, ei pahonoraa i te pure a Elia, e no ǒ mai te reira ia Iehova ra. Ua tuô ratou: “O Iehova, oia te Atua.” (Arii 1, 18:39) Mea papu e ua ite ratou i te puai o te Atua.

9. E nafea tatou e ite ai i te rima o Iehova i teie mahana?

9 Ua hiˈopoa mai tatou te mau hiˈoraa maitai e te mau hiˈoraa ino o tei tauturu ia tatou ia taa eaha te auraa ia ‘ite i te Atua,’ aore ra ia ite i te rima o te Atua. Ia noaa ia tatou te ite no nia ia Iehova e i to ˈna mau huru maitatai, e ite ïa tatou i to ˈna rima e ‘te mata o to tatou aau.’ (Eph. 1:18) E turai te reira ia tatou ia hinaaro e pee i te mau taata taiva ore i na mua ˈˈe e i teie mahana atoa. Ua ite ratou mea nafea Iehova i tauturu ai i to ˈna nunaa. Teie râ, te vai ra anei te haapapuraa e te tauturu ra Iehova i te taata i teie mahana?

TE HAAPAPURAA I TE RIMA O TE ATUA I TEIE MAHANA

10. Eaha te haapapu mai e te tauturu ra Iehova i te taata i teie mahana? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

10 Te tamau ra Iehova i te tauturu i to ˈna nunaa i teie mahana e te vai ra e rave rahi haapapuraa no nia i te reira. E pinepine tatou i te faaroo e ua pure te tahi mau taata i te Atua no te tauturu ia ratou e ua pahonohia te reira. (Sal. 53:2) Ei hiˈoraa, a poro ai Allan i te hoê motu iti i Philipino, ua farerei oia i te hoê vahine o tei haamata i te taˈi. Te na ô ra oia, “I taua poipoi ra, ua pure oia ia Iehova ia nehenehe te mau Ite no Iehova e farerei ia ˈna.” I to ˈna apîraa, ua haapii taua vahine ra e te mau Ite no Iehova. Tera râ, a faaipoipo ai e a haere ai oia e ora i teie motu iti, ua faaea oia i ta ˈna haapiiraa. No te mea ua pahono oioi mai te Atua i ta ˈna pure i putapû ai to ˈna aau. I roto noa hoê matahiti, ua pûpû oia i to ˈna ora ia Iehova.

Te imi ra anei outou i te mau ravea no te ite i te rima o Iehova i roto i to outou oraraa? (A hiˈo i te paratarafa 11-13)

11, 12. (a) E nafea Iehova e tauturu ai i ta ˈna mau tavini? (b) A faataa mea nafea Iehova i tauturu ai i te hoê tuahine.

11 E rave rahi nunaa o te Atua tei ite i ta Iehova rima tauturu a faaea ˈi ratou i te mau peu ino mai te puhipuhiraa i te avaava, te raveraa i te mau raau taero puai aore ra i te mataitairaa i te mau hohoˈa faufau. No vetahi, ua tamata ratou i te faaea i te reira ma to ratou iho puai, aita râ i manuïa. I to ratou râ aniraa i ta Iehova tauturu, ua horoa ˈtu oia i “te mana rahi maitai” ia ratou, e ua manuïa iho â ia ratou i te faaea i ta ratou mau peu ino.—Kor. 2, 4:7; Sal. 37:23, 24.

Te tauturu ra Iehova i ta ˈna mau tavini ia faaruru i to ratou mau fifi

12 Te tauturu atoa ra Iehova i ta ˈna mau tavini ia faaruru i to ratou mau fifi. Tera atoa ta Amy i ite. Ua tonohia o ˈna no te tauturu i te paturaa o te hoê Piha a te Basileia e te hoê fare mitionare i te hoê motu iti i te moana Patitifa. E taˈere taa ê i ǒ, e i te rahiraa o te taime aita e uira aore ra aita e pape, e ua î te purumu i te pape. Hau atu â, ua mihi oia i to ˈna utuafare e ua ora oia i roto i te hoê piha hotera nainai. I te hoê mahana, ua tamaˈi Amy i te hoê tuahine o tei ohipa e o ˈna. Ua peapea roa o ˈna i ta ˈna i rave. Ua pure oia ia Iehova no te tauturu ia ˈna a hoˈi ai oia i roto i to ˈna piha poiri. I muri iho, a ama faahou ai te mori, ua taio oia i te hoê tumu parau i roto i Te Pare Tiairaa no nia i te tufaraa parau tuite no Gileada. Ua faataa teie tumu parau i te hoê â mau fifi ta Amy e faaruru ra. Te na ô ra oia: “No ˈu, mai te mea ra e te paraparau maira Iehova ia ˈu i taua po ra. Ua turai te reira ia ˈu ia rave atu â i ta ˈu hopoia.”—Sal. 44:25, 26; Isa. 41:10, 13.

13. Eaha te haapapuraa e ua tauturu Iehova i to ˈna nunaa ia paruru i to ratou tiaraa no te poro?

13 Ua tauturu atoa Iehova i to ˈna nunaa ia paturu i te parau apî oaoa i mua i te ture. (Phil. 1:7) Ei hiˈoraa, i te tamataraa te tahi mau hau faatere i te tapea i te ohipa pororaa, ua paruru tatou ia tatou iho i te tiripuna. Ua manuïa tatou e 268 haavaraa na te ao nei i te tiripuna teitei, tei roto e 24 haavaraa ta tatou i manuïa i te Tiripuna Europa o te tiaraa o te taata mai 2000 mai â. Mea papu, aita hoê aˈe taata e nehenehe e tapea i te rima o te Atua!—Isa. 54:17; a taio i te Isaia 59:1.

14. Eaha te tahi atu haapapuraa e vai ra e tei to ˈna nunaa te Atua?

14 Te tahi atu haapapuraa i te rima tauturu a te Atua, o te pororaa ïa i te parau apî oaoa na te ao nei. (Mat. 24:14; Ohi. 1:8) E nehenehe te auhoêraa e vai i rotopu i te mau tavini a Iehova no te mau nunaa atoa, maoti noa te tauturu a Iehova. Mea taa ê roa teie auhoêraa! Te faˈi atoa ra te feia o te ore e tavini ra ia Iehova: ‘Tei rotopu mau â te Atua ia outou.’ (Kor. 1, 14:25) E rave rahi haapapuraa o te faaite ra e tei to ˈna nunaa te Atua. (A taio i te Isaia 66:14.) E no outou iho? Te ite ra anei outou i te rima o Iehova i roto i to outou oraraa?

TE ITE RA ANEI OUTOU I TE RIMA O IEHOVA I ROTO I TO OUTOU ORARAA?

15. I te tahi mau taime, no te aha tatou e ore ai e ite i te rima o te Atua i roto i to tatou oraraa?

15 I te tahi mau taime, aita paha tatou e ite i te rima o te Atua i roto i to tatou oraraa. No te aha? I mua i te mau fifi, e moe paha ia tatou e ua tauturu aˈena Iehova ia tatou e rave rahi taime. Tera ïa tei tupu no Elia. E taata itoito oia. A hinaaro ai râ te arii vahine Iezebela e haapohe ia Elia, ua riaria roa o ˈna. No te hoê taime poto, ua moe ia ˈna mea nafea Iehova i te tautururaa ia ˈna na mua ˈtu. Te parau ra te Bibilia e ua hinaaro Elia e pohe. (Arii 1, 19:1-4) Ihea o ˈna e ite ai i te tauturu e te itoito? Mea titauhia ia ˈna ia imi ia Iehova.—Arii 1, 19:14-18.

16. E nafea tatou e ite ai i te rima o te Atua ia faaruru tatou i te mau fifi?

16 No to ˈna haapeapea i to ˈna mau fifi, aita Ioba i ite i to ˈna tupuraa mai ta Iehova i ite. (Ioba 42:3-6) I te tahi mau taime, mea fifi atoa paha no tatou ia ite i te rima o te Atua no to tatou mau fifi. Eaha te tauturu mai ia tatou ia ite i ta te Atua e rave ra no tatou? E mea tia ia feruri maite i ta te Bibilia e parau ra no nia i to tatou mau fifi. E riro atu â ïa Iehova ei mea mau no tatou e e nehenehe atoa tatou e parau atu: “Ite aˈenei au ia oe i te ite tariˈa nei, teie nei râ, te hiˈo nei tau mata ia oe.”

Te faaohipa ra anei Iehova ia outou no te tauturu ia vetahi ê ia ite no nia ia ˈna? (A hiˈo i te paratarafa 17-18)

17, 18. (a) E nafea tatou e ite ai i te rima o Iehova i roto i to tatou oraraa? (b) A faataa na i te hoê tupuraa o te faaite ra e te tauturu mai ra te Atua ia tatou i teie mahana.

17 E nafea outou e ite ai i te rima o Iehova i roto i to outou oraraa? E hiˈopoa anaˈe i na hiˈoraa e pae. A tahi, te manaˈo ra paha outou e ua tauturu Iehova ia outou ia imi i te parau mau. Te piti, te haamanaˈo ra paha outou i te haereraa i te hoê putuputuraa Kerisetiano a faaroo ai outou i te hoê oreroraa parau e a na ô atu ai: “Tera iho â ta ˈu i hinaaro noa ra!” Te toru, ua ite paha outou mea nafea Iehova i te pahonoraa i te hoê o ta outou mau pure. Te maha, ua hinaaro paha outou e tavini atu â ia Iehova e ua ite outou mea nafea oia i te tautururaa ia naea ia outou taua fa ra. Te pae, ua faarue paha outou i ta outou ohipa no te mea aita paha i nehenehe ia outou e faataa rahi i te taime no te tavini ia Iehova no ta outou ohipa. No reira ïa outou i ite ai i te tupuraa i te parau fafau a te Atua: “E ore roa vau e faarue ia oe, e ore, e ore roa ˈtu.” (Heb. 13:5) Ia piri atu â tatou ia Iehova, e ite maitai ïa tatou i ta ˈna rima i roto i to tatou oraraa.

18 Te na ô ra Sarah, te hoê tuahine no Kenya: “Ua pure au no te hoê piahi e i to ˈu manaˈo, aita oia i anaanatae i ta ˈna haapiiraa Bibilia. Ua ani au ia Iehova e faaea anei au i ta ˈna haapiiraa. I muri iho i to ˈu parauraa ˈtu ‘Amene,’ taˈi mai nei te niuniu. Ua taniuniu mai te piahi e e nehenehe anei ta ˈna e haere i te putuputuraa na muri ia ˈu! Ua oaoa roa vau!” Ia imi tatou i te mau ohipa ta te Atua e rave ra no tatou, e ite iho â tatou i ta ˈna rima tauturu. Te faaite ra Rhonna, te hoê tuahine e ora ra i Asia, e titauhia i te taime no te ite e nafea Iehova e tauturu ai ia tatou i roto i to tatou oraraa. Te parau faahou ra oia: “I muri aˈe i to oe na reiraraa, auê ïa faahiahia i te ite i to ˈna haapao maitai no tatou!”

19. Eaha ˈtu â te mea titauhia ia tatou ia rave no te ite i te rima o te Atua?

19 Ua parau Iesu e no te feia o te ‘ite i te Atua,’ ia mâ to ratou aau. (Mat. 5:8) Eaha ïa te auraa? E mea tia ia vai mâ to tatou manaˈo e ia faaea i te rave i te ino. (A taio i te Korinetia 2, 4:2.) I roto i teie tumu parau, ua hiˈopoa mai tatou, no te ite i te rima o te Atua, e mea tia ia tamau i te haapuai i to tatou taairaa e o ˈNa. I to muri nei tumu parau, e hiˈopoa mai tatou mea nafea te faaroo i te tautururaa ia tatou ia ite papu i te rima o Iehova i roto i to tatou oraraa.