Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E Atua here o Iehova

E Atua here o Iehova

“E aroha hoi te Atua.”—IOA. 1, 4:8, 16.

HIMENE: 18, 91

1. Eaha te huru maitatai faufaa roa ˈˈe o te Atua, e eaha ta te reira e turai ia oe?

 TE PARAU ra te Bibilia e “e aroha hoi te Atua.” (Ioa. 1, 4:8) Eaha ïa te auraa? E ere noa te here i te hoê o na huru maitatai e rave rahi o Iehova. O to ˈna huru maitatai faufaa roa ˈˈe teie. Aita noa to ˈna e here. Mea here atoa o ˈna. Ua turai te here ia ˈna ia rave i te mau ohipa atoa. Te mauruuru nei tatou e na te here i turai ia Iehova ia hamani i te ao atoa e te mau mea ora atoa!

2. Eaha te tiaturiraa ta te here o Atua e horoa mai na tatou? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

2 Te faaite ra Iehova i te hamani maitai e te mǎrû na roto i ta ˈna i poiete. No to ˈna here no tatou, te haapapu mai ra ta ˈna fa no te huitaata e e tupu iho â te reira maoti te hoê ravea maitai roa ˈˈe. E ite ïa te feia e faaroo ra ia ˈna i te oaoa mau. Ei hiˈoraa, no to Iehova here, “ua faataa hoi oia i te hoê mahana, ei reira oia e haava mai ai i to te ao nei ma te parau-tia, na roto i te hoe taata tana i maiti,” Iesu Mesia. (Ohi. 17:31, Te Faufaa Api) Te tiaturi nei tatou e e tupu iho â teie haavaraa. No te feia e faaroo ra, e noaa ia ratou i te hoê a muri aˈe faahiahia mau o te maoro e a muri noa ˈtu.

TA TE TUATAPAPARAA I HAAPAPU

3. Eaha te tupu i roto i te oraraa ahani te Atua i ore e here i te huitaata?

3 Eaha te tupu i roto i te oraraa no a muri aˈe o te huitaata ahani e ere te here i te huru maitatai faufaa roa ˈˈe o te Atua? E tamau te huitaata i te faatere i te tahi e te tahi ma te turaihia e te hoê atua aroha ore e te taehae ra o Satani. (Kor. 2, 4:4; Ioa. 1, 5:19; a taio i te Apokalupo 12:9, 12.) E mea riaria mau to tatou a muri aˈe ahani aita Iehova i here ia tatou!

4. No te aha Iehova i vaiiho ai i te orure hau ia haafifi i ta ˈna faatereraa?

4 I to Satani orure-hau-raa i te faatereraa a te Atua, ua turai atoa oia i to tatou na metua matamua ia orure hau. Ua patoi oia i te tiaraa o te Atua ei Arii o te ao taatoa. Ua na ô Satani e e mea maitai aˈe ta ˈna faatereraa i ta te Atua. (Gen. 3:1-5) Ma te paari, ua vaiiho Iehova ia Satani maa taime no te tamata i te haapapu e e parau mau ta ˈna. Te faaite ra râ te mau faahopearaa e aita te mau taata e nehenehe e riro mai ei taata faatere maitai.

Aita Iehova i hamani i te taata e te hoê aravihi aore ra te tiaraa ia faatere ia ratou iho a haapae ai i ta ˈna aratairaa

5. Eaha ta te tuatapaparaa o te huitaata i haapapu?

5 I teie mahana, te ino roa ˈtu ra te ao. Ua haapohehia hau atu 100 mirioni taata i roto i te tamaˈi i na 100 matahiti i mairi. Te parau ra te Bibilia no nia i te “anotau hopea”: “Te mau taata iino e te feia haavare ra, e tupu â to ratou ino e e rahi atu, i te haavare-noa-raa ˈtu.” (Tim. 2, 3:1, 13) Te parau faahou ra te Bibilia: “Ua ite hoi au, e Iehova, e ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.” (Ier. 10:23) Te haapapu ra te tuatapaparaa i taua parau ra e mea mau iho â te reira. Aita Iehova i hamani i te taata e te hoê aravihi aore ra i te hoê tiaraa ia faatere ia ratou iho a haapae ai i ta ˈna aratairaa.

6. No te aha te Atua i vaiiho ai i te ino?

6 Ma te vaiiho noa i te ino no te hoê tau taime, ua haapapu atoa Iehova e o ta ˈna anaˈe faatereraa te manuïa mai. I a muri aˈe, e haamou roa te Atua i te feia ino atoa. Noa ˈtu râ, ahani ua patoi aˈena te mau taata i ta ˈna huru faatereraa ma te here, e haa oioi ïa te Atua. E nehenehe ta ˈna e faaohipa i te tuatapaparaa o te huitaata ei haapapuraa e mea titauhia ia haamou oioi i teie mau taata orure hau. Eita roa ˈtu te ino e ite-faahou-hia.

MEA NAFEA TE ATUA I TE FAAITERAA I TO ˈNA HERE?

7, 8. Mea nafea Iehova i te faaiteraa i to ˈna here?

7 Ua faaite Iehova i to ˈna here rahi na roto e rave rau ravea. A feruri na i te roa e te nehenehe o te ao nui. Te amui ra e miria haapueraa fetia e i roto i te hoê noa haapueraa fetia, te vai ra e miria fetia e paraneta. I roto i ta tatou haapueraa fetia, te Maoroaheiata, tei roto atoa hoê o te mau fetia, te mahana. Ahani aita e mahana, aita hoê aˈe ora i nia i te fenua. Te haapapu ra teie mau mea poietehia atoa e e Atua Poiete o Iehova e te faaite ra te reira i to ˈna mau huru maitatai, mai to ˈna puai, to ˈna paari e to ˈna here. Oia mau, “te mau mea hoi no ˈna e ore e tia ia hiˈo ra, te itea papuhia nei ïa i te mau mea i hamanihia nei, mai te hamaniraa mai â o teie nei ao; oia hoi to ˈna ra mana hope ra e te Atuaraa ra.”—Roma 1:20.

Te fanaˈo ra te animara e te taata i te mau mea atoa i nia i te fenua

8 Ua poiete Iehova i te fenua no te ora iho â râ. Te fanaˈo ra te animara e te taata i te mau mea atoa i nia i te fenua. Ua hamani te Atua i te hoê ô nehenehe mau ei nohoraa no te taata no te ora i roto. Ua horoa atoa oia no te taata i te manaˈo e te tino tia roa no te ora e a muri noa ˈtu. (A taio i te Apokalupo 4:11.) Hau atu â, “na ˈna i horoa mai i te maa i te mau taata atoa nei: e tia hoi to ˈna aroha i te vai-maite-raa.”—Sal. 136:25.

9. Noa ˈtu e e Atua here o Iehova, mea riri na ˈna i te aha?

9 E Atua here o Iehova, mea riri roa na ˈna i te ino. Ei hiˈoraa, te parau mai ra te Salamo 5:4-6 no nia ia Iehova: “E ere hoi oe i te Atua e ite mai” i te ino e “te riri ra oe i te feia atoa i rave i te parau tia ore.” Oia atoa, mea riri na ˈna ‘te taparahi taata, e te taata haavare.’

UA FATATA TE HOPEA O TE INO

10, 11. (a) Eaha te tupu no te feia iino? (b) E nafea Iehova e haamaitai ai i te mau taata taiva ore?

10 I te taime tano, e haamou Iehova i te feia iino na te ao nei no te mea e Atua aroha o ˈna e mea riri na ˈna i te ino. Te fafau ra te Parau a te Atua: “E riro hoi te feia hamani ino ra i te tâpû-ê-hia, o te feia râ i tiaturi ia Iehova ra, no ratou ïa te fenua. No parahirahi aˈe te paieti ore, e aita ra; oia â ïa.” Area te mau enemi a Iehova, “e pau ïa mai te auahi e pee ra.”—Sal. 37:9, 10, 20.

11 Te fafau atoa ra te Parau a te Atua: “E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.” (Sal. 37:29) No nia i te feia taiva ore, “e oaoa ratou i te rahi o te hau.” (Sal. 37:11) No te aha? No te mea, te rave noa ra to tatou Atua î i te here i te mau ohipa maitai roa ˈˈe no ta ˈna mau tavini taiva ore. Te parau mai ra te Bibilia: “E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.” (Apo. 21:4) Auê ïa a muri aˈe faahiahia e tiai ra i te mau taata o te haafaufaa ra i te here o te Atua!

12. O vai ma “te hapa ore”?

12 Te na ô mai ra te Bibilia: “A haapao na i te hapa ore, a hiˈo hoi i te piˈo ore; e hau hoi te hopea o te reira taata: area te feia rave hara ra, e mou ïa: e te hopea o te paieti ore ra, o te faarue ïa.” (Sal. 37:37, 38) E ite “te hapa ore” o vai Iehova e ta ˈna Tamaiti e e rave oia i te hinaaro o te Atua ma te taiva ore. (A taio i te Ioane 17:3.) Ua tiaturi papu ïa o ˈna e “te mou nei hoi teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei; o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.” (Ioa. 1, 2:17) No te mea te fatata mai ra te hopea o teie nei ao, e mea ru ia “tiai atu [tatou] ia Iehova, a haapao maite ai i to ˈna eˈa.”—Sal. 37:34.

TE FAAITERAA RAHI ROA ˈˈE O TE HERE O TE ATUA

13. Eaha te faaiteraa rahi roa ˈˈe o te here o te Atua?

13 Noa ˈtu e e taata tia ore tatou, e nehenehe tatou e faaroo i te Atua. E nehenehe tatou e fanaˈo i te hoê taairaa piri e o Iehova no te tusia taraehara o Iesu, te faaiteraa rahi roa ˈˈe o te here o te Atua. Ua horoa Iehova i teie hoo ia nehenehe te mau taata taiva ore e tiamâ mai i te hara e te pohe. (A taio i te Roma 5:12; 6:23.) Ua vai taiva ore noa Iesu i nia i te raˈi e no reira Iehova i tiaturi ai e e vai taiva ore iho â ta ˈna Tamaiti i te fenua nei. Ei Metua î i te here, ua mauiui roa Iehova i to ˈna iteraa e mea nafea te taata i te hamani-ino-raa i ta ˈna Tamaiti. Teie râ, ua turu Iesu i te tiaraa faatere o te Atua e ua faaite o ˈna e e nehenehe te hoê taata tia roa e vai taiva ore i te Atua noa ˈtu te mau tupuraa fifi roa ˈˈe.

No to ˈna here, ua tono te Atua i ta ˈna Tamaiti (A hiˈo i te paratarafa 13)

14, 15. Eaha ta te pohe o Iesu i rave no te huitaata?

14 Noa ˈtu te mau tamataraa ino mau, ua vai taiva ore noa Iesu i te Atua e ua turu i to Iehova tiaraa ia faatere. Maoti te pohe o Iesu, mea titauhia ia faaite tatou i te mauruuru no te hoo o ta ˈna i aufau i nehenehe ai te mau taata e ora e a muri noa ˈtu i roto i te ao apî a te Atua! Ua faataa te aposetolo Paulo i te here ta Iehova e Iesu i faaite mai na roto i te taraehara a na ô ai: “I to tatou vaiparuparuraa ra hoi i pohe ai te Mesia i te tau mau ra, no te feia paieti ore ra. E ore hoi te hoê e haapohe no te tahi taata parau-tia, e faaoromai râ paha te hoê taata ˈtu i te pohe no te taata maitai. Ua faarahi râ te Atua i to ˈna aroha ia tatou nei, i te mea te vai taata hara noa nei â tatou, i pohe ai te Mesia no tatou nei.” (Roma 5:6-8) Ua papai te aposetolo Ioane: “Ua itea to te Atua aroha ia tatou nei, o te Atua i tono mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi i te ao nei, ia ora tatou ia ˈna. O te aroha mau teie, e ere râ e na tatou i aroha ˈtu i te Atua, oia râ tei aroha mai ia tatou nei, e ua tono mai i ta ˈna Tamaiti ei taraehara i ta tatou nei hara.”—Ioa. 1, 4:9, 10.

15 Ua parau mai Iesu e “i aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.” (Ioa 3:16) Noa ˈtu e ua haamauiui te reira ia Iehova, ua horoa ˈtu oia i ta ˈna Tamaiti ei hoo. E faaiteraa te reira i to ˈna here rahi no te taata atoa. E e vai noa te here e a muri noa ˈtu. Ua papai Paulo: “Ua ite mau hoi au e, e ore te pohe, e ore hoi te ora, e ore te mau melahi, e ore hoi te hui arii, e ore te mau mea mana, e ore te mau mea e vai nei, e ore hoi te mau mea e tupu a muri atu, e ore te teitei, e ore hoi te haehaa, e e ore atoa te mau mea i hamanihia nei, e tia ia faataa ê ia tatou i te aroha o te Atua, i roto i to tatou Fatu ia Iesu Mesia ra.”—Roma 8:38, 39.

TE FAATERE NEI TE BASILEIA O TE ATUA I TEIE NEI Â

16. Eaha te Basileia Mesia, e ua faatoroa Iehova ia vai ei faatere no to ˈna Basileia?

16 E haapapuraa atoa te faatereraa a te Atua, te Basileia Mesia i te here o Iehova no te huitaata. E nafea ïa? Ua maiti aˈena Iehova i te hoê Faatere, o Iesu Mesia ïa, o te here ra i te huitaata e o te faaî ra i te mau titauraa ei faatere. (Mas. 8:31) Hau atu â, ua maitihia 144 000 taata no te faatere e o te Mesia i te raˈi. Ia faatia-faahou-hia ratou, e vai noa te mau tupuraa ta ratou i ora na ei taata. (Apo. 14:1) A ora ˈi Iesu i te fenua nei, o te Basileia te tumu parau faufaa o ta ˈna haapiiraa, e ua haapii oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure: “E to matou Metua i te ao ra, ia raa to oe iˈoa. Ia tae to oe ra basileia. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei mai tei te raˈi atoa na.” (Luka 11:2) Te tiai ru nei tatou i te tupuraa o teie pure, ia fanaˈo te huitaata e rave rahi haamaitairaa maoti te Basileia o te Atua!

17. A faaau i te faatereraa a Iesu e te faatereraa a te taata.

17 Mea taa ê roa te faatereraa î i te here a Iesu e te faatereraa a te taata. Ua aratai te faatereraa a te taata i te tamaˈi o tei haapohe e mirioni taata. Teie râ, te here mau ra Iesu, to tatou Faatere, ia tatou e te pee maite ra oia i te mau huru maitatai faahiahia mau o te Atua, te here iho â râ. (Apo. 7:10, 16, 17) Ua titau Iesu: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e faaora. A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te ora i to outou varua. Te mǎrû nei hoi ta ˈu zugo e te mâmâ nei ta ˈu hopoia.” (Mat. 11:28-30) E parau fafau î i te here iho â teie!

18. (a) Eaha tei tupu mai 1914 mai â? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i te tumu parau i muri mai?

18 Te faaite ra te Bibilia e ua haamata te Basileia o te Atua i te faatere i te raˈi i 1914. Mai reira mai, ua amui mai te mau melo tei toe e o tei faatere e o Iesu i te raˈi e te “feia rahi roa” e te mau taata e ora mai i te hopea o teie nei ao e tei ô atu i roto i te ao apî. (Apo. 7:9, 13, 14) Mai te aha te rahi o te “feia rahi roa” i teie mahana? Eaha ta te Atua e titau ra ia ratou? E pahono mai te tumu parau i muri mai i teie mau uiraa.