Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A faaineine i ta oe tamarii taurearea ia tavini ia Iehova

A faaineine i ta oe tamarii taurearea ia tavini ia Iehova

“Tupu atura Iesu i te ite, e te rahi, e te here hia mai e te Atua e te taataˈtoa.”—LUKA 2:52, TE BIBILIA MOˈA V.C.J.S. (1976)

HIMENE: 41, 89

1, 2. (a) Eaha te haapeapearaa a te tahi mau metua ia taurearea mai ta ratou mau tamarii? (b) E nafea te mau tamarii e faufaahia ˈi i to ratou taurearearaa?

 HOÊ o te mau tupuraa oaoa roa ˈˈe no te mau metua, o te bapetizoraa ïa o ta ratou mau tamarii. E maha tamarii ta Berenice, e ua bapetizo-pauroa-hia ratou hou te 14raa o to ratou matahiti. Te na ô ra oia: “E tupuraa faahiahia roa te reira no mâua. Eita e ore, ua oaoa mâua no te mea ua hinaaro ta mâua tamarii e tavini ia Iehova. Ua ite atoa râ mâua e e faaruru ta mâua mau tamarii e rave rahi fifi i to ratou taurearearaa.” Peneiaˈe e haapeapea atoa oe no ta oe tamaroa aore ra tamahine taurearea aore ra o te fatata ra i te riro mai ei taurearea.

2 Te parau ra te hoê taata îite no nia i te ihi feruriraa o te tamarii e mea fifi te taurearearaa no te mau metua e oia atoa no te mau tamarii. Eiaha râ te mau metua e manaˈo e e mea maamaa ta ratou tamarii taurearea aore ra e peu tamarii ta ratou. Teie râ, te na ô ra oia e te manaˈo ra te mau taurearea i te mau ohipa mai te mea ra e e moemoeâ noa te reira e e huru aau hohonu atoa to ratou e te hinaaro mau ra ratou e rave i te taime e to ratou mau hoa. No reira, i to ratou taurearearaa, e nehenehe ta outou tamarii e faatupu i te hoê taairaa piri roa ˈˈe e o Iehova, mai ta Iesu i rave i to ˈna apîraa. (A taio i te Luka 2:52.) E nehenehe atoa ratou e haamaitai i to ratou aravihi i roto i te pororaa e e faatupu i te hinaaro puai ia rave atu â i roto i te taviniraa a te Atua. E rave ïa ratou i ta ratou iho mau faaotiraa mai te pûpûraa i to ratou ora no Iehova e te auraroraa ia ˈna. Ei metua, e nafea râ oe e faaineine ai i ta oe tamarii taurearea no te tavini ia Iehova? E nehenehe oe e haapii mai no nia i te huru faaineineraa a Iesu i nia i ta ˈna mau pǐpǐ ma te faaite i te here, te haehaa e te haroaroa.

A HERE I TA OE TAMARII TAUREAREA

3. Mea nafea te mau aposetolo i ite ai e e hoa Iesu no ratou?

3 E ere noa Iesu te Fatu no ta ˈna mau aposetolo. E hoa atoa râ o ˈna no ratou. (A taio i te Ioane 15:15.) I tahito ra, eita te fatu i matau i te paraparau i ta ˈna mau tîtî no nia i to ˈna mau manaˈo e huru aau. Aita râ Iesu i faatîtî i ta ˈna mau aposetolo. Ua here o ˈna ia ratou e ua faataa o ˈna i te taime no ratou. Ua oaoa oia i te faaite ia ratou i to ˈna mau manaˈo e huru aau e ua horoa ˈtu oia i te tariˈa faaroo a faaite ai ratou i to ratou mau manaˈo e huru aau. (Mar. 6:30-32) Maoti te reira i tupu ai te hoê auhoaraa piri roa i rotopu ia Iesu e i ta ˈna mau aposetolo o tei faaineinehia ia rave i te tahi ohipa no a muri aˈe.

4. E te mau metua, e nafea outou e faahoa ˈtu e ta outou tamarii? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

4 Noa ˈtu to oe tiaraa i nia i ta oe tamarii, e nehenehe atoa oe e riro ei hoa no ratou. E faataa te mau hoa i te taime no ratou. Peneiaˈe e titauhia ia oe ia faaiti mai i te taime no te rave i te ohipa aore ra te tahi atu haaraa no te faataa rahi i te taime no ta oe tamarii. E nehenehe oe e pure no te reira e e feruri maite i nia i te reira. Mea au atoa na te mau hoa i te hoê â mau mea. A imi ïa i te mau ohipa mea au roa na ta oe tamarii taurearea mai te mau upaupa, hohoˈa teata aore ra tuaro. A tamata i te au i ta ˈna e au. Te na ô ra Ilaria, o te ora ra i Italia: “Ua haapao to ˈu na metua i te upaupa mea au na ˈu i te faaroo. Ua riro ïa to ˈu papa ei hoa rahi roa ˈˈe no ˈu e e mea ohie no ˈu ia tauaparau ia ˈna no nia i te mau tumu parau fifi roa.” Ma te riro ei hoa no ta oe tamarii e ma te tauturu ia ratou ia riro ei hoa no Iehova, eita oe e ere i to oe tiaraa ei metua. (Sal. 25:14) E ite ta oe tamarii e te here ra oe ia ratou e e mea ohie aˈe no ratou ia tauaparau ia oe no nia i te mau mea atoa.

5. Mea nafea te mau pǐpǐ a Iesu i fanaˈo ai i te hoê oraraa oaoa ma te rave i to Iehova hinaaro?

5 Ua ite Iesu e ia tavini ta ˈna mau pǐpǐ ia Iehova ma te oaoa, oia hoi ia haa rahi ratou i roto i te pororaa i te parau apî oaoa, e oaoa mau iho â ratou. No reira oia i faaitoito ai ia ratou ia haa rahi i roto i te pororaa e ua fafau oia e e tauturu iho â oia ia ratou.—Mat. 28:19, 20.

6, 7. E nafea oe e faaite ai i te here i ta oe tamarii a haapii ai ia ratou ia riro te taviniraa ia Iehova ei mea matau-noa-hia e ana?

6 Te hinaaro ra oe ia vai piri noa ta oe tamarii ia Iehova. E te hinaaro ra Iehova ia faaineine e ia aˈo oe ia ratou. Ua horoa oia ia oe i te tiaraa no te rave i te reira. (Eph. 6:4) No reira, e titauhia ia haapao oe i te faaineine-tamau-raa i ta oe tamarii. A feruri: Te haapao ra oe e te haere nei iho â ta oe tamarii i te haapiiraa no te mea ua ite oe e mea faufaa te reira no ratou e te hinaaro ra oe ia anaanatae ratou i te haapii i te mau ohipa apî. Oia atoa, te haapao ra oe e te amui iho â râ ratou i te mau putuputuraa, tairururaa e haamoriraa utuafare. Inaha, e ora ˈtu ratou maoti te haapiiraa no ǒ mai ia Iehova ra. No reira, a tauturu ia ratou ia anaanatae i te haapii i nia ia Iehova e ia taa e e haapii mai oia ia riro iho â ratou ei taata î i te paari. (Mas. 24:14) A faaineine atoa i ta oe tamarii ia haere tamau i te pororaa. A pee i to Iesu hiˈoraa ma te tauturu ia ratou ia anaanatae i te haapii i te Parau a te Atua ia vetahi ê.

7 E nafea te hoê taviniraa matauhia no Iehova, mai te haapiiraa, te mau putuputuraa e te pororaa, e tauturu ai i te mau taurearea? Te parau ra Erin, o te ora ra i Afirika Apatoa: “Ei tamarii, e pinepine matou i te amuamu no nia i te haapiiraa Bibilia, te mau putuputuraa e te pororaa. I te tahi mau taime, ua tatamaˈi matou i te roaraa o ta matou haamoriraa utuafare no te tamata i te faaoti i te reira. Aita râ to matou metua i farii.” Te faaite ra Erin i te mauruuru i to ˈna na metua no te mea ua tauturu raua ia ˈna ia haafaufaa i teie mau ohipa. I teie nei, te tiai ru ra oia i te rave oioi faahou i ta ˈna taviniraa matauhia ia ore o ˈna e haere i te hoê putuputuraa aore ra e haere e poro.

A FAAITE I TE HAEHAA

8. (a) Mea nafea Iesu i faaite ai e e taata haehaa o ˈna? (b) Mea nafea te haehaa o Iesu i tauturu ai i ta ˈna mau pǐpǐ?

8 Noa ˈtu e taata tia roa o Iesu, e taata haehaa o ˈna e ua parau oia i ta ˈna mau pǐpǐ e ua hinaaro mau oia i ta Iehova tauturu. (A taio i te Ioane 5:19.) Mea iti anei te faatura ta te mau pǐpǐ i faaite ia Iesu? Aita. Hau atu â ratou i te ite e ua tiaturi oia ia Iehova, hau atu â ratou i te tiaturi ia ˈna. I muri aˈe, ua pee ratou i to ˈna hiˈoraa haehaa.—Ohi. 3:12, 13, 16.

Ia faˈi oe i ta oe mau hape, e faatura ta oe tamarii ia oe

9. Ia faˈi oe i ta oe mau hape e ia parau atu ua hape oe, e nafea te reira e tauturu ai i ta oe tamarii taurearea?

9 Taa ê atu ia Iesu, e taata tia ore tatou e e hape iho â tatou. E titauhia ïa i te haehaa. Mea faufaa ia taa ia oe e mea rahi te ohipa aita ta oe e nehenehe e rave, e ia faˈi i ta oe mau hape. (Ioa. 1, 1:8) E haapii ïa ta oe tamarii taurearea ia faˈi i ta ˈna iho mau hape, e e faatura ˈtu â oia ia oe. E faatura ˈtu â anei oe ia vai? I te hoê paoti o te faˈi ra ia hape oia aore ra i te hoê paoti o te ore roa ˈtu e parau ua hape oia? Te parau ra Rosemary, e toru tamarii ta ˈna, e ua faˈi ohie raua ta ˈna tane i ta raua iho mau hape. Te faataa ra oia: “Ua turai ïa te reira i ta mâua tamarii ia faaite ohie mai i to ratou mau fifi.” E te na ô faahou ra o ˈna: “Ua haapii mâua i ta mâua tamarii ihea e ite ai i te mau ravea maitai roa ˈˈe no to ratou mau fifi. Ia hinaaro ratou i te tauturu, ua faaitoito noa mâua maoti te mau papai Bibilia e ua pure amui matou.”

10. Mea nafea Iesu i te faaiteraa i te haehaa a faaue ai i ta ˈna mau pǐpǐ eaha te rave?

10 E tiaraa to Iesu no te faaue i ta ˈna mau pǐpǐ eaha te rave. No te mea râ e e taata haehaa oia, ua pinepine oia i te faataa ˈtu no te aha ratou e titauhia i te rave i te reira. Ei hiˈoraa, aita oia i parau noa ia ratou ia imi na mua i te Basileia e te parau-tia a te Atua. Ua na ô atoa oia: “E amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou.” I to Iesu parauraa e ia faaea ratou i te haava, ua faataa oia: “Ia ore outou ia faainohia mai. O ta outou hoi e faaino ia vetahi ê ra, e faaino-atoa-hia ïa outou i te reira; e te faito ta outou e faito atura, o te faito atoa ïa i ta outou.”—Mat. 6:31–7:2.

11. E nafea oe e tauturu ai i ta oe tamarii taurearea ma te faataa i te tumu no te haamauraa i te hoê ture aore i te raveraa i te hoê faaotiraa?

11 A rave i te taime tano no te faataa i ta oe tamarii taurearea no te aha oe i haamau ai i te mau ture aore ra i rave ai i te hoê faaotiraa. Ia taa ia ˈna i te tumu, e hinaaro paha oia e auraro ia oe. Te faatia ra Barry, e maha tamarii ta ˈna: “Ma te horoa ˈtu i te tumu i na reira ˈi oe, a tauturu i ta oe tamarii ia tiaturi ia oe.” E ite ïa te mau taurearea e eita oe e haamau i te hoê ture aore ra e rave i te hoê faaotiraa mai tera noa no te mea e tiaraa to oe. E ite râ ratou e e tumu maitai iho â ta oe. A haamanaˈo atoa e e ere faahou te mau taurearea i te mau aiû. Te haapii nei ratou ia feruri ei taata paari e te hinaaro nei ratou e rave i ta ratou iho mau faaotiraa. (Roma 12:1) Te faataa ra Barry: “Te hinaaro mau ra te mau taurearea e haapii ia rave i te mau faaotiraa niuhia i nia i te feruriraa, eiaha râ i nia i te huru aau.” (Sal. 119:34) No reira, a faaite i te haehaa e a faataa i ta oe tamarii taurearea no te aha oe i rave ai i tera faaotiraa. Ia na reira oe, e haapii oia ia rave i ta ˈna iho mau faaotiraa. E ite atoa oia e te faatura ra oe ia ˈna e e taa ia oe e te riro mai ra oia ei taata paari.

A FAAITE I TE HAROAROA

12. No te mea e ua haroaroa Iesu, mea nafea oia i tauturu ai ia Petero?

12 Ua haroaroa Iesu e ua taa ia ˈna eaha te tauturu ta ta ˈna mau pǐpǐ i hinaaro mau. Ei hiˈoraa, i to Iesu parauraa i ta ˈna mau pǐpǐ e e haapohehia oia, ua parau Petero ia Iesu ia faaite i te hamani maitai ia ˈna iho. Ua ite Iesu e ua here Petero ia ˈna. Noa ˈtu râ, ua ite atoa oia e ua hape to Petero manaˈo. Mea nafea Iesu i tauturu ai ia ˈna e i te tahi atu mau pǐpǐ? A tahi, ua aˈo oia ia Petero. Hau atu â, ua faataa Iesu eaha te tupu i te feia e ape i te rave i te hinaaro o Iehova ia fifihia i te na reira. Ua na ô atoa o ˈna e e haamaitai Iehova i te feia miimii ore. (Mat. 16:21-27) Ua taa ia Petero i te haapiiraa.—Pet. 1, 2:20, 21.

13, 14. (a) Eaha te mau tapao e faaite ra e te hinaaro mau ra ta oe tamarii taurearea e haapuai i to ˈna faaroo? (b) E nafea oe e taa ˈi i te tauturu ta ta oe tamaiti aore ra tamahine e hinaaro mau ra?

13 A pure ia Iehova ia horoa mai i te haroaroa ia nehenehe oe e taa eaha te tauturu ta ta oe tamarii taurearea e hinaaro mau ra. (Sal. 32:8) Te ite ra paha oe e aita o ˈna e oaoa faahou mai ta ˈna i matau aore ra te faaino ra i te mau taeae. Peneiaˈe no oe, te vai ra te tahi ohipa aita o ˈna i faatia mai. Eiaha e manaˈo oioi e te rave huna ra o ˈna i te tahi ohipa ino roa. * Eiaha râ e haavare ite i te fifi aore ra e hinaaro e e pee i te reira. E titauhia ia oe ia tauturu ia ˈna ia haapuai i to ˈna faaroo.

A haapii i ta oe tamarii taurearea ia noaa te hoa mau i roto i te amuiraa (A hiˈo i te paratarafa 14)

14 No te ite e nafea oe e nehenehe ai e tauturu i ta oe tamarii taurearea, a ui atu i te tahi mau uiraa ma te hamani maitai e ma te tura. Mai te mea ra e te huti mai ra oe i te pape no roto mai i te hoê apoo. Ia huti oioi mai oe ma te ru, eita e rahi te pape mai ta oe e hinaaro ra. Hoê â huru, ia ore oe e faaite i te faaoromai a ui atu ai i te mau pahonoraa aore ra a tamata ˈi i te faahepo i ta oe tamarii taurearea ia paraparau atu, eita oe e ite i to ˈna mau manaˈo e huru aau mau. (A taio i te Maseli 20:5.) Te haamanaˈo ra o Ilaria e i to ˈna taurearearaa, ua hinaaro oia e faataa ˈtu â i te taime no to ˈna mau hoa haapiiraa. Ua ite hoi oia e e ere te reira i te mea maitai. Ua ite to ˈna na metua e te haapeapea ra o ˈna. Te na ô ra o Ilaria: “I te hoê pô, ua parau noa raua e ua ite raua e te hepohepo ra vau. E ua ani raua ia ˈu eaha te fifi. Ua taˈi roa vau e ma te faataa ˈtu i te tupuraa a ani atu ai i te tauturu. Ua tauahi raua ia ˈu ma te parau e te taa râ ia raua e ua faaoti raua i te tauturu mai.” Ua haamata oioi te metua o Ilaria i te tauturu ia ˈna ia faatupu i te mau auhoaraa maitai i roto i te amuiraa.

A imi i te mau huru maitatai o ta oe tamarii taurearea e a haapopou ia ˈna

15. Eaha te tahi atu ravea ta Iesu i rave no te faaite i te haroaroa?

15 Ua faaite atoa Iesu i te haroaroa a ite ai oia i te mau huru maitatai o ta ˈna mau pǐpǐ. Ei hiˈoraa, i to Natanaela faarooraa e no Nazareta mai Iesu, ua na ô oia: “E maitai anei to Nazareta mai?” (Ioa. 1:46) Ahani tei reira oe, e manaˈo anei oe e e manaˈo ino aore ra e manaˈo oti noa to Natanaela, aore ra aita to ˈna e faaroo? Aita roa ˈtu Iesu i manaˈo mai te reira. Ua faaite râ oia i te haroaroa e ua ite oia e e taata papu o Natanaela, no reira oia i parau ai: “A hiˈo na i te ati Iseraela mau, aore roa e haavare o roto ia ˈna ra.” (Ioa. 1:47) Ua nehenehe Iesu i taio i roto i te aau e ua faaohipa ïa oia i te reira no te imi i te mau huru maitatai o te taata.

16. E nafea oe e faaitoito ai i ta oe tamarii taurearea ia maitai atu â o ˈna?

16 Noa ˈtu e aita oe e nehenehe e taio i roto i te aau o te taata mai ia Iesu, e nehenehe râ oe e fanaˈo i te haroaroa. E tauturu mai Iehova ia imi i te mau huru maitatai o ta oe tamarii taurearea. Noa ˈtu e e haamauiui ta oe tamarii taurearea ia oe, eiaha roa ˈtu oe e parau e e taata ino aore ra e taata faahuehue o ˈna. Eiaha atoa e manaˈo mai te reira. A faaite râ ia ˈna e te ite ra iho â oe i to ˈna mau huru maitatai e te papu ra ia oe e te hinaaro ra oia e rave i te maitai. A tapao i te mau ohipa maitai ta ˈna e rave ra no te haamaitai atu â e a haapopou ia ˈna. A tauturu ia ˈna ia ohipa i nia i to ˈna mau huru maitatai ma te horoa rahi atu â i te mau hopoia ia ˈna mai te peu e e nehenehe. Ua na reira Iesu i nia i ta ˈna mau pǐpǐ. Hoê matahiti e te afa i muri iho i to ˈna farereiraa e o Natanaela (pii-atoa-hia Baretolomea), ua horoa Iesu i te hoê hopoia faufaa ia ˈna. Ua faariro oia ia Natanaela ei aposetolo, e ua rave iho â o ˈna i te ohipa ta Iesu i titau ia ˈna ia rave. (Luka 6:13, 14; Ohi. 1:13, 14) No reira, a imi i te ravea ia ore ta oe tamarii taurearea e manaˈo e mea faufaa ore te ohipa ta ˈna e rave ra. A haapopou râ e a faaitoito ia ˈna. A faaite atu ia ˈna e e nehenehe ta ˈna e faaoaoa ia oe e ia Iehova atoa. Hau atu â, e nehenehe ta ˈna e faaohipa i to ˈna aravihi no te tavini ia Iehova.

E OAOA RAHI OE IA FAAINEINE I TA OE TAMARII

17, 18. Ia tamau oe i te faaineine i ta oe tamarii taurearea no te tavini ia Iehova, eaha ïa te faahopearaa?

17 Hoê â huru aau paha to oe e to te aposetolo Paulo. Ua haapeapea roa oia no te feia i riro mai ei tamarii no ˈna. O ratou te feia ta ˈna i tauturu no te ite no nia ia Iehova, e ua here roa oia ia ratou. No reira, ua mauiui roa oia i to ˈna iteraa e e aita vetahi o ratou i tavini faahou ia Iehova. (Kor. 1, 4:15; Kor. 2, 2:4) Te na ô ra Victor, o tei aupuru e maha tamarii: “E ere i te mea ohie ia taurearea anaˈe mai. Maoti râ te mau taime au maitai i nehenehe ai matou e faaruru i te mau fifi. Maoti te tauturu a Iehova, ua oaoa roa matou no te auhoaraa piri roa e ta mâua mau tamarii.”

18 E te mau metua e, te haa rahi ra outou no te faaineine i ta outou mau tamarii taurearea no to outou here ia ratou. Eiaha e taora i te tauera. A feruri na i te oaoa rahi ia faaoti ta oe tamarii i te tavini i te Atua e i te tamau i te tavini ia ˈna ma te taiva ore.—Ioa. 3, 4.

^ E tauturu-rahi-hia te mau metua ia taio Les jeunes s’interrogentRéponses pratiques, buka 1, api 317, e buka 2, api 136-141.