Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A faaohipa i te puai o to tatou arero no te maitai

A faaohipa i te puai o to tatou arero no te maitai

“E tiahia mai te parau a tau vaha i reira, e te manaˈo o tau aau . . . e Iehova.”—SAL. 19:14.

HIMENE: 82, 77

1, 2. No te aha te Bibilia e faaau ai i ta tatou mau parau i te auahi?

 I 1871, i Wisconsin, i Marite, ua haamata te uru raau i te paapaa. Ua parare oioi te reira ma te haamou roa e piti mirioni tumu raau. Ua hau atu 1 200 taata tei pohe. Ua rahi aˈe tei pohe i roto i tera auahi i te tahi atu mau auahi i Marite iho. Ia au i te mau faaiteraa, na te mau pura haihai o te pereoo auahi o tei tere na te uru raau i faatupu i te auahi rahi. Te haamanaˈo mai ra te reira i te hoê irava Bibilia: “A hiˈo na i te rahi o te vahie e amâ i te auahi iti haihai ra!” (Iak. 3:5) No te aha te taata papai ra o Iakobo i parau ai i te reira?

2 Te faataa ra oia: “E auahi atoa te arero nei.” (Iak. 3:6) “Te arero,” o to tatou ïa aravihi ia parau. E mai te hoê auahi, e nehenehe ta tatou mau parau e faaino roa ia tatou. No reira, e haa rahi ta tatou mau parau i nia ia vetahi ê. Te faaite atoa ra te Bibilia e e nehenehe ta tatou mau parau e hopoi mai i te ora aore ra i te pohe. (Mas. 18:21) Te auraa anei ïa e mea titauhia e eiaha roa ˈtu e faaite i te tahi parau, no te mea noa e nehenehe tatou e parau i te tahi mea tano ore? Aita roa ˈtu. Eita tatou e faaea i te faaohipa i te auahi no te mea noa e papaa paha tatou. E haapao maitai râ tatou i te huru faaohiparaa o te reira. Ei hiˈoraa, e nehenehe e faaohipa i te auahi no te tunu i te maa, no te tamahanahana ia tatou e no te fanaˈo i te mori. Hoê â huru no nia i te parau, ia haapao maitai tatou i ta tatou huru paraparau, e nehenehe tatou e faaohipa i te reira no te faahanahana ia Iehova e no te haamaitai ia vetahi ê.—Sal. 19:14.

3. Eaha na tuhaa e toru e tauturu mai ia faaitoito ia vetahi ê ia paraparau tatou?

3 Ua horoa mai Iehova i te aravihi ia faaite ia vetahi ê eaha to tatou manaˈo e huru aau ma te paraparau aore ra ma te apǎraa i to tatou rima. E nafea ïa tatou e faaohipa ˈi i teie ô faahiahia mau no te faaitoito ia vetahi ê? (A taio i te Iakobo 3:9, 10.) E titauhia ia tatou ia ite afea e paraparau ai, eaha te parau atu e e nafea e parau atu.

AFEA E PARAPARAU AI?

4. I teihea taime e titauhia ia tatou ia mamû noa?

4 I te tahi mau taime, mea maitai ia ore e paraparau. Te faaite ra te Bibilia e “e taime to te mamû noa.” (Koh. 3:7) Ei hiˈoraa, a paraparau ai vetahi ê, e mamû noa tatou no te faaite e te faatura ra tatou ia ratou. (Ioba 6:24) Oia atoa, eiaha tatou e paraparau atu no nia i te mau mea e ere i te ohipa na tatou e ta te tahi atu mau taata e ore e tia ia ratou ia ite. (Mas. 20:19) E ia riri mai te tahi taata ia tatou, e haerea paari ïa ia mamû noa tatou ma te ore e parau atu.—Sal. 4:4.

5. E nafea tatou e faaite ai ia Iehova i to tatou mauruuru rahi no te horoaraa mai i te aravihi ia paraparau?

5 Parau mau, i te tahi râ mau taime, mea maitai ia parau i te tahi ohipa. (Koh. 3:7) Te vai ra te tahi taime no te faahanahana ia Iehova, no te faaitoito ia vetahi ê, no te faaite eaha to tatou huru aau e no te parau ia vetahi ê eaha ta tatou e hinaaro mau ra. (Sal. 51:15) E ia faaohipa tatou i to tatou aravihi ia paraparau ma te na reira, e faaite ïa tatou ia Iehova i to tatou mauruuru no to ˈna horoaraa mai i teie ô. Inaha, ia horoa mai te hoê hoa i te hoê ô nehenehe mau, e hinaaro tatou e faaohipa i te reira ma te hoê ravea maitai aˈe.

6. No te aha mea faufaa ia maiti i te taime tano no te paraparau?

6 No te aha mea faufaa ia maiti i te taime tano no te paraparau? Te na ô ra te Maseli 25:11: “Mai te lemoni [aore ra apara] auro i roto i te vairaa ario ra, o te parau ïa ia parauhia i te taime mau ra.” Mea nehenehe te apara auro. Tera râ, mea nehenehe roa ˈtu â ia tuuhia te reira i roto i te hoê vairaa ario. Hoê â huru, e nehenehe tatou e faahiti i te hoê parau maitai i te hoê taata. Ia maiti râ tatou i te taime tano no te paraparau, e tauturu atu â ïa tatou ia ˈna. E nafea ïa?

7, 8. Mea nafea to tatou mau taeae i Tapone i te peeraa i to Iesu hiˈoraa?

7 Ia paraparau tatou i te hoê taime e ere i te mea tano, eita paha te taata e taa aore ra e farii eaha ta tatou e parau ra. (A taio i te Maseli 15:23.) Ei hiˈoraa, i Mati 2011, ua vavahi te hoê aueueraa fenua e te hoê miti faaî i Tapone Hitia o te râ e rave rahi oire. Ua hau atu 15 000 taata tei pohe. Noa ˈtu e ua pohe e rave rahi melo utuafare e hoa o te rahiraa o te mau Ite no Iehova, ua hinaaro ratou e faaohipa i te Bibilia no te tauturu ia vetahi ê o te faaruru atoa ra i te hoê â tupuraa. Ua ite râ ratou e te haamori ra te rahiraa ia Bouddha e mea iti roa to ratou ite no nia i te Bibilia. No reira, i taua taime ra, aita ratou i paraparau atu no nia i te tia-faahou-raa. Ua tamahanahana te mau taeae ia ratou e ua faataa ˈtu no te aha te mau taata maitai e faaruru ai i teie mau tupuraa ino mau.

8 Ua pee teie mau taeae i te hiˈoraa o Iesu. Aita noa Iesu i ite i teihea taime e mamû noa ˈi, ua ite atoa râ oia afea e paraparau ai. (Ioa. 18:33-37; 19:8-11) E ua tiai oia i te taime tano no te faaite i ta ˈna mau pǐpǐ i te tahi mau haapiiraa. (Ioa. 16:12) Ua tiai te mau taeae i Tapone i te taime tano no te faaite ia vetahi ê no nia i te tia-faahou-raa. Piti matahiti e te afa i muri iho i te miti faaî, ua opere ratou na te taata i te api parau E tia faahou iho â anei te feia pohe? E rave rahi tei rave i te buka rairai e tei tamahanahanahia maoti i ta ratou i taio. Mea titauhia ia feruri tatou no nia i te taˈere e te mau tiaturiraa o te taata i roto i ta tatou tuhaa fenua ia nehenehe tatou e ite i te taime maitai no te paraparau ia ratou.

Mea titauhia ia faaoromai tatou e ia imi i te hoê taime ia farii mai te taata i te faaroo ia tatou

9. I roto i te tahi atu mau tupuraa, e tiai anei tatou i te taime tano no te paraparau?

9 I roto i te tahi atu mau tupuraa, e tiai anei tatou i te taime tano no te paraparau? Peneiaˈe e faahiti mai te hoê taata i te hoê parau e inoino ai tatou. Eiaha e pahono oioi atu a faahiti atu ai i te tahi parau maamaa. E haerea î i te paari râ ia faaea i te paraparau e ia feruri: ‘Ua hinaaro anei oia e haamauiui mai? Mea maitai anei ia paraparau atu vau no nia i ta ˈna i parau mai?’ Mea maitai aˈe paha eiaha e parau atu. Mai te peu e mea tano iho â ia paraparau atu, mea titauhia ia tiai tatou ia mǎrû mai tatou. (A taio i te Maseli 15:28.) Aore ra mea titauhia ia faaitoito tatou i te mau melo o to tatou utuafare e ere i te Ite no Iehova ia ite no nia i te Atua. Mea titauhia ia faaoromai tatou ma te feruri maite eaha ta tatou e parau atu e ia imi i te hoê taime ia farii mai ratou i te faaroo ia tatou.

EAHA TE PARAU ATU?

10. (a) No te aha mea titauhia ia maiti maitai i ta tatou e parau atu? (b) Eaha te huru paraparau ta tatou e haapae?

10 E nehenehe ta tatou e parau atu e haamaitai aore ra e haamauiui i te tahi atu. (A taio i te Maseli 12:18.) I roto i te ao a Satani, te faaohipa ra e rave rahi taata i te “mau parau mauiui” e au i te “ohe” aore ra i te “hoê ˈoˈe” no to ratou hinaaro e haamauiui e e haapeapea ia vetahi ê. (Sal. 64:3) E rave rahi o te haapii ra i tera huru paraparau na roto i te mau hohoˈa taviri e te mau afata teata o ta ratou e mataitai ra. Eiaha râ te mau Kerisetiano e faahiti i te mau parau mea etaeta e te mea ino, eiaha atoa ma te parau ataata. Mea maitai te paraparauraa ma te ataata e e nehenehe te reira e riro mai ei mea anaanatae atu â. Eiaha ïa tatou e faaohipa i te mau parau faaooo ino mau, e parau i te tahi mea e haama ˈi te tahi atu aore ra e parau ino atu i te hoê taata no te faaata noa ia vetahi ê. Te faaue ra te Bibilia i te mau Kerisetiano eiaha roa ˈtu e faaohipa i te “tairoiro.” Te parau atoa ra te reira: “Eiaha ei parau faufau to roto mai i to outou vaha, ei parau maitai râ, e tupu ai te maitai au ra, e maitai ai te feia e faaroo ra.”—Eph. 4:29, 31.

11. Eaha te tauturu ia tatou ia maiti i te mau taˈo tano?

11 Ua haapii Iesu e “no te î o te aau hoi i parau ai te vaha.” (Mat. 12:34) Te auraa ïa e e faaite mai te mau parau ta tatou e faahiti atu eaha to tatou huru aau mau. Ia here râ tatou i te taata e ia haapao maitai tatou ia ratou, mea papu, e maiti tatou i te mau taˈo tano no te parau atu ia ratou. E riro ïa te parau ta tatou e faahiti atu ei mea maitai e ei mea faaitoito atoa.

12. Eaha ˈtu â te tauturu ia tatou ia maiti i te mau taˈo tano?

12 E titauhia i te mau tutavaraa no te imi i te mau taˈo tano no te parau atu. Noa ˈtu e e taata î i te paari te arii ra o Solomona, “ua imi hua oia e ua tuatapapa maite.” No reira i tano ai e i auhia ˈi ia taio i ta ˈna i papai. (Koh. 12:9, 10) Eaha te tauturu ia tatou ia ite eaha te parau atu? E nehenehe e hiˈo i roto i te Bibilia e i ta tatou mau papai no te imi i te mau ravea apî e nafea tatou e faaite ai i to tatou mau manaˈo. E nehenehe e haapii i te auraa o te mau pereota aita tatou e taa ra. Oia atoa, e nehenehe e hiˈopoa i te hiˈoraa o Iesu no te haapii e nafea e paraparau a nehenehe atu ai e tauturu ia vetahi ê. Ua ite maite oia eaha te parau atu no te mea ua haapii Iehova ia ˈna e nafea “i[a] parau atu i te parau au i tei rohirohi ra.” (Isa. 50:4) Mea faufaa atoa ia feruri maite e nafea ta tatou mau parau e ohipa ˈi i nia ia vetahi ê. (Iak. 1:19) E uiui anaˈe: ‘Ahani au e parau i te reira, e taa anei i te taata eaha ta ˈu e tamata ra i te parau atu ia ˈna? Eaha ïa to ˈna huru?’

13. No te aha e titauhia ia tatou ia paraparau ia ohie i te taata ia taa?

13 Ua faaohipahia i Iseraela te faaotoraa pu ei tapao faaararaa. Hoê o te mau faaotoraa pu, no te titauraa ïa ia amuimui mai te nunaa. Te tahi atu faaotoraa pu, no te titauraa ïa ia aro te mau faehau. A feruri na eaha te tupu no te nuu ahani e ere te faaotoraa pu i te mea papu! Ua faaau te Bibilia i te faaotoraa pu papu i te mau taˈo mea ohie ia taa. Ia ore tatou e faataa maitai i ta tatou e parau atu, e painu paha te taata aore ra e tiaturi paha ratou i te tahi ohipa e ere hoi i te mea mau. Noa ˈtu e te hinaaro ra tatou e faaite i to tatou mau manaˈo ma te papu, e haapao maitai ïa tatou ia ore e faahiti i te mau parau ma te etaeta aore ra ma te faatura ore.—A taio i te Korinetia 1, 14:8, 9.

14. Eaha te hiˈoraa o te faaite ra e ua faahiti Iesu i te mau taˈo ohie ia taa?

14 E hiˈoraa maitai ta te Mataio pene 5 tae atu i te pene 7 e faataa ra no nia i ta Iesu huru maitiraa i te mau taˈo ohie ia taa. I roto i te oreroraa parau ta ˈna i horoa, aita oia i tamata i te faatietie ia ˈna i mua i te taata ma te faaohipa i te mau taˈo fifi aore ra i te mau taˈo faufaa ore. Aita atoa oia i faahiti i te mau parau o tei haamauiui ia vetahi ê. Ua faaite Iesu i te mau haapiiraa faufaa e auraa hohonu to te reira, e mea ohie râ ia taa i ta ˈna i parau atu. Ei hiˈoraa, ua hinaaro Iesu e haapapu i ta ˈna mau pǐpǐ e eiaha ratou e haapeapea i ta ratou e amu i te mau mahana atoa. No reira oia i faataa ˈi e ua horoa noa Iehova i te maa na te mau manu. Ua ani atoa oia ia ratou: “E ere anei te maitai rahi to outou i to ratou?” (Mat. 6:26) Maoti teie mau taˈo ohie ia taa, ua tauturu Iesu ia ratou ia taa i te hoê haapiiraa faufaa e ia faaitoitohia ratou.

E NAFEA TATOU E PARAPARAU AI IA VETAHI Ê?

15. No te aha e titauhia ia tatou ia paraparau ma te mǎrû?

15 E mea faufaa ta tatou huru paraparau i nia ia vetahi ê mai ta tatou e parau atu. Ua anaanatae te taata i te faaroo ia Iesu no te mea ua paraparau oia ma te mǎrû. (Luka 4:22) Ia paraparau tatou ma te mǎrû, e anaanatae atu â te taata i te faaroo ia tatou e i te farii i ta tatou e parau ra. (Mas. 25:15) E nehenehe tatou e paraparau ia vetahi ê ma te mǎrû ia faatura tatou ia ratou e ia haapao maitai tatou i to ratou huru aau. Tera iho â ta Iesu i rave. Ei hiˈoraa, i to ˈna iteraa e ua tutava rahi te nahoa i te faaroo ia ˈna, ua oaoa roa oia i te faataa i te taime no ratou e i te haapii ia ratou. (Mar. 6:34) Noa ˈtu e ua faaino te taata ia ˈna, aita Iesu i tâuˈa ˈtu.—Pet. 1, 2:23.

16, 17. (a) Ia paraparau anaˈe tatou i to tatou utuafare e to tatou mau hoa, e nafea e pee ai i to Iesu hiˈoraa? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.) (b) Mea nafea te hoê metua vahine i te faaiteraa i te hamani maitai ma te paraparau atu ma te mǎrû?

16 Noa ˈtu e ua here tatou i to tatou utuafare e to tatou mau hoa, e faahiti paha tatou i te mau parau o te haamauiui ia ratou no te mea ua matau maitai tatou ia ratou. E manaˈo paha tatou e aita e faufaa ia haapao i ta tatou huru paraparau i nia ia ratou. Aita Iesu i faahiti i te mau parau o tei haamauiui i to ˈna mau hoa. I te tatamaˈiraa te tahi o ratou no te ite o vai tei hau aˈe i rotopu ia ratou, ua aˈo oia ia ratou ma te mǎrû ma te faaohipa i te hiˈoraa o te hoê tamarii iti no te tauturu ia ratou ia taui i to ratou huru feruriraa. (Mar. 9:33-37) E e nehenehe te mau matahiapo e pee i to Iesu hiˈoraa ma te aˈo ia vetahi ê ma te mǎrû.—Gal. 6:1.

17 Noa ˈtu e ua faahiti te hoê taata i te hoê parau o te haamauiui ia tatou, e nehenehe tatou e faaite i te hamani maitai ma te paraparau atu ma te mǎrû. (Mas. 15:1) Ei hiˈoraa, ua rave te tamaiti taurearea a te hoê metua vahine faaea taa noa i te mau ohipa tano ore a faahua tavini ai ia Iehova. Ua faaite te hoê tuahine o te amuiraa i te aroha i teie metua vahine e ua parau atu ia ˈna: “Ěě, aita oe i faaineine maitai i ta oe tamarii.” Ua faaea te metua vahine i te feruri a na ô ai: “Parau mau, e ere i te mea maitai i teie mau taime. Aita râ ta ˈna faaineineraa i oti atura. E paraparau mai oe ia ˈu i muri aˈe i Aramagedo, i reira ïa taua e ite ai e tera iho â anei.” No te mea ua faaite noa te metua vahine i te mǎrû e te hamani maitai i te tuahine, ua vai noa te auhoaraa i rotopu ia raua. Oia atoa, ua faaroo te tamaiti i ta to ˈna metua vahine i parau na e ua taa ia ˈna e te tiaturi noa ra to ˈna metua vahine e e nehenehe o ˈna e taui. Ua faaea ïa te tamaiti i te haere na muri i te mau amuimuiraa ino, ua bapetizohia oia e i muri aˈe, ua tavini oia i te Betela. Ia paraparau tatou i to tatou mau taeae anei, to tatou utuafare anei aore ra i te taata aita tatou i matau, e titauhia ia tatou ia faahiti noa i te “parau mǎrû maitai . . . rapaauhia i te miti.”—Kol. 4:6.

18. E nafea tatou e pee ai i to Iesu hiˈoraa na roto i ta ˈna huru paraparau?

18 No ǒ mai ia Iehova ra te aravihi e faaite ia vetahi ê i to tatou mau manaˈo e huru aau. Ia pee tatou i to Iesu hiˈoraa, e maiti ïa tatou i te taime tano no te paraparau atu, e haapao maitai tatou eaha te parau atu e e tamata noa tatou i te faaite i te mǎrû. E faaohipa anaˈe i ta tatou mau parau no te faaitoito ia vetahi ê e no te faaoaoa ia Iehova.