Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E au ia arataihia ratou i te mau pape ora pihaa

E au ia arataihia ratou i te mau pape ora pihaa

E au ia arataihia ratou i te mau pape ora pihaa

‘Na te Arenio e faaamu ia ratou e e aratai ia ratou i te mau pape ora pihaa.’—APO. 7:17.

1. E nafea te Parau a te Atua e faataa ˈi i te mau Kerisetiano faatavaihia, e ua horoa Iesu i teihea hopoia na ratou?

 TE FAATAA nei te Parau a te Atua i te mau Kerisetiano faatavaihia o te tiaau nei i te mau faufaa a te Mesia i nia i te fenua mai “te tavini haapao maitai e te paari.” I to te Mesia hiˈopoaraa i “te tavini” i 1918, ua ite oia i taua mau melo faatavaihia ra i te fenua i te horoaraa ma te haapao maitai i te “maa [varua] i te hora mau ra.” No reira te Fatu ra o Iesu i mauruuru ai e i faatoroa ˈi ia ratou ei tiaau “i te mau taoˈa atoa na ˈna.” (A taio i te Mataio 24:45-47.) No reira, hou ratou e fatu ai i te hoê tufaa i te raˈi, e tavini tei faatavaihia i te tahi atu feia haamori ia Iehova i ǒ nei i te fenua.

2. A faataa eaha ta Iesu mau taoˈa.

2 E mana to te hoê fatu i nia i ta ˈna mau taoˈa, aore ra tauihaa, e e nehenehe o ˈna e faaohipa i te reira mai ta ˈna e faaoti. O te mau faufaa atoa a te Basileia i te fenua te mau taoˈa a Iesu Mesia, te Arii faateronohia a Iehova. To roto atoa te “feia rahi roa” ta te aposetolo Ioane i ite orama. Te faataa nei Ioane i te feia rahi roa mai teie: “E inaha e feia rahi roa, e ore roa e pau ia taio, no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa, i te tia-noa-raa i mua i te terono, e i mua i te Arenio, ma te ahu teatea i te ahuraa e ma te amaa tamara i to ratou rima.”—Apo. 7:9.

3, 4. Mea nafea te mau melo o te feia rahi roa i fanaˈo taa ê ai?

3 To rotopu te mau melo o te feia rahi roa i te mau taata ta Iesu i faahiti ei “mamoe ê atu” na ˈna. (Ioa. 10:16) Te tiaturi nei ratou e ora e a muri noa ˈtu i nia i te hoê fenua paradaiso. Ua papu ia ratou e na Iesu “e aratai . . . ia ratou i te mau pape ora pihaa” e “na te Atua e horoi hua i to ratou roimata.” No tera tiairaa, “ua horoi [ratou] i to ratou ahu, e ua teatea, i te toto o te Arenio.” (Apo. 7:14, 17) Te faatupu nei ratou i te faaroo i te tusia o Iesu, e no reira i mua i te Atua e ‘ahu teatea’ to ratou. Ua tiahia ratou ei hoa no te Atua mai ia Aberahama.

4 Hau atu â, i te mea e te hiˈo ra te Atua i te feia rahi roa o te maraa noa nei ei feia parau-tia, e nehenehe ratou e tiaturi e ora ˈtu i te haamouraa o teie faanahoraa o te mau mea i te ati rahi. (Iak. 2:23-26) E nehenehe ratou e haafatata ˈtu ia Iehova, e ei pǔpǔ, e tiairaa faahiahia to ratou e ora ˈtu i Aramagedo. (Iak. 4:8; Apo. 7:15) Aita ratou e faaatea ê nei ia ratou, te hinaaro nei râ ratou e tavini i raro aˈe i te aratairaa a te Arii i te raˈi e to ˈna mau taeae faatavaihia i te fenua.

5. Mea nafea te mau melo o te feia rahi roa e turu ai i te mau taeae faatavaihia o te Mesia?

5 Ua roohia e e roo-noa-hia te mau Kerisetiano faatavaihia i te patoiraa uˈana a te ao a Satani. Noa ˈtu râ, e nehenehe ratou e tiaturi i te turu a to ratou mau hoa o te feia rahi roa. A iti ai i teie nei te numera o te mau Kerisetiano faatavaihia, te maraa ra te feia rahi roa e hanere tausani i te mau matahiti atoa. Eita e maraa i tei faatavaihia ia tiaau roa i na amuiraa Kerisetiano taitahi fatata 100 000 na te ao nei. No reira, te hoê tuhaa o te turu a te mau mamoe ê atu i tei faatavaihia, o te mau tane ïa o te feia rahi roa o tei faaî i te mau titauraa no te tavini ei matahiapo o te amuiraa. Te tauturu nei ratou i te haapao i te mau mirioni Kerisetiano ta “te tavini haapao maitai e te paari” e tiaau nei i teie nei.

6. Mea nafea i tohuhia ˈi e e turuhia te mau Kerisetiano faatavaihia e to ratou mau hoa o te mau mamoe ê atu?

6 Ua tohu te peropheta Isaia e e turuhia te mau Kerisetiano faatavaihia ma te aau tae e to ratou mau hoa o te mau mamoe ê atu. Ua papai oia e: “Te na ô maira o Iehova, Te [mau rave ohipa aufau-ore-hia] no Aiphiti, e te [feia hohoo] na Kusa, e to Seba taata roa ra, te haere mai ia oe ra, ei taata no oe: e pee ratou ia oe.” (Isa. 45:14; MN) I teie mahana, te pee taipe nei te mau Kerisetiano e tiaturiraa i te fenua to ratou i te pǔpǔ o te tavini faatavaihia e ta ˈna Tino aratai, ma te pee i ta ratou aratairaa. Ei “rave ohipa aufau-ore-hia,” te horoa noa nei te mau mamoe ê atu ma to ratou aau atoa i to ratou puai e ta ratou mau faufaa no te turu i te pororaa na te ao nei i faauehia e te Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia i te fenua.—Ohi. 1:8; Apo. 12:17.

7. Te faaineinehia nei te feia rahi roa no te aha?

7 A turu ai ratou i to ratou mau taeae faatavaihia, te faaineinehia nei te mau melo o te feia rahi roa no te riro ei niu o te totaiete apî o te taata e ora i muri aˈe ia Aramagedo. E titauhia ia papu e ia aueue ore taua niu ra, e e mea tia ia ineine e ia nehenehe to ˈna mau melo e haapao i te aratairaa a te Fatu. Ua horoahia i te Kerisetiano taitahi te ravea no te faaite e e nehenehe oia e faaohipahia e te Arii, te Mesia ra o Iesu. Ma te faatupu i te faaroo e te taiva ore i teie nei, te faaite nei oia e e auraro iho â oia i te aratairaa a te Arii i roto i te ao apî.

Te haapapu nei te feia rahi roa i to ratou faaroo

8, 9. E nafea te mau melo o te feia rahi roa e haapapu ai i to ratou faaroo?

8 Te haapapu nei te mau mamoe ê atu, hoa o te amuiraa o te mau Kerisetiano faatavaihia, i to ratou faaroo na roto e rave rau ravea. A tahi, te turu nei ratou i tei faatavaihia ma te poro i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. (Mat. 24:14; 28:19, 20) A piti, te auraro nei ratou ma te aau tae i te aratairaa a te Tino aratai.—Heb. 13:17; a taio i te Zekaria 8:23.

9 A toru, te turu nei te mau melo o te feia rahi roa i to ratou mau taeae faatavaihia ma te ora ia au i te mau faaueraa tumu parau-tia a Iehova. Te tutava nei ratou i te faatupu i te ‘aroha, te oaoa, te hau, te faaoromai, te aau maitai, te maitai, te faaroo, te mǎrû, te hitahita ore.’ (Gal. 5:22, 23, MN ) I teie mahana, te faaiteraa i teie mau huru maitatai, eiaha râ te faatupuraa i “ta te tino e rave nei,” eita ïa te rahiraa e au i te reira. Ua faaoti papu râ te mau melo o te feia rahi roa e faarue i “te faaturi, te poreneia, te mau peu faufau ra, te taiata, te haamori idolo, te tahutahu, te tairoiro, te tamaˈi, te mârô, te iria, te vahi a vai ra, te amahamaha, te hairesi, te feii, te taparahi taata, te taero ava, te oehamu tiaâ ra, e mai te reira atoa te huru.”—Gal. 5:19-21.

10. Eaha ta te feia rahi roa i faaoti papu?

10 I te mea e e taata tia ore tatou, e mea fifi paha ia faatupu i te hotu a te varua, ia faarue i ta te tino e rave, e ia patoi i te faaheporaa a te ao a Satani. Noa ˈtu râ, ua faaoti papu tatou eiaha e vaiiho i te toaruaruraa no ǒ mai i to tatou iho mau paruparu, hapa rii, aore ra taotiaraa pae tino ia faaaueue i to tatou faaroo aore ra ia faaiti i to tatou here ia Iehova. Ua ite tatou e e haa Iehova mai ta ˈna i fafau—e faaora oia i te feia rahi roa mai roto mai i te ati rahi.

11. Eaha te mau ravea a Satani no te tamata i te haaparuparu i te faaroo o te mau Kerisetiano?

11 Noa ˈtu râ, e vai ara noa tatou no te mea ua ite tatou e o te Diabolo to tatou enemi mau, eita oia e faarue ohie noa. (A taio i te Petero 1, 5:8.) Ua tamata oia i te faaohipa i te mau apotata e te tahi atu mau taata ia tiaturi tatou e mea hape te mau haapiiraa ta tatou e pee nei. Aita iho â râ tera ravea i manuïa. Oia atoa, noa ˈtu e ua taupupu te pororaa i te hamani-ino-raa i te tahi mau taime, ua haapuai pinepine mau te reira i te faaroo o te feia i hamani-ino-hia. No reira, e faaohipa hua Satani i te hoê ravea ta ˈna e manaˈo nei e mea manuïa aˈe no te haaparuparu i to tatou faaroo. E faarahi o ˈna i te manaˈo faatoaruaru. Ua faaarahia te mau Kerisetiano o te senekele matamua no nia i teie fifi atâta e: “E haamanaˈo maite . . . ia ˈna [te Mesia], o tei faaoromai i te reira huru faaino a te feia rave hara ia ˈna ihora.” No te aha? “Ia ore hoi outou ia toaruaru, ia ore ia taiâ to outou aau.”—Heb. 12:3.

12. E nafea te mau aˈoraa bibilia e faaitoito ai i te feia tei toaruaru?

12 Ua manaˈo ê na anei oe e faarue ia Iehova? Ua manaˈo ê na anei oe i te tahi taime e e taata manuïa ore oe? Mai te peu e e, eiaha e vaiiho ia Satani ia faaohipa i teie huru aau no te haafifi ia oe ia tavini ia Iehova. Na roto i te haapii-maitai-raa i te Bibilia, te pure-uˈana-raa, e te haere-tamau-raa i te mau putuputuraa a te amuiraa e te mau hoa Kerisetiano, e puaihia oe e ‘e ore to oe aau e taiâ.’ Ua fafau Iehova i te tauturu i te feia e tavini ia ˈna ia puai faahou mai, e mea papu ta ˈna parau fafau. (A taio i te Isaia 40:30, 31.) A tiatonu maite i te taviniraa o te Basileia. A ape i te mau faaanaanataeraa haapau taime, e a tutava i te tauturu ia vetahi ê. E itoito mai ïa oe no te faaoromai noa ˈtu te toaruaruraa.—Gal. 6:1, 2.

Mai roto i te ati rahi e tae atu ai i te hoê ao apî

13. Eaha te mau ohipa e tiai maira i te feia e ora ˈtu ia Aramagedo?

13 I muri aˈe ia Aramagedo, e hinaaro te rahiraa taata parau-tia ore o tei faatiahia mai ia haapiihia ratou i to Iehova mau eˈa. (Ohi. 24:15) E titauhia ia haapii ratou no nia i te tusia taraehara o Iesu; hau atu â, e mea tia ia haapiihia ratou e nafea ia faatupu i te faaroo i tera tusia no te fanaˈo i te mau haamaitairaa o te reira. E titauhia ia faarue ratou i to ratou mau manaˈo faaroo hape i mutaa ihora e ia haapae i to ratou huru oraraa tahito. E mea tia ia haapii ratou i te faataata apî ia ratou, te tapao o te mau Kerisetiano mau. (Eph. 4:22-24; Kol. 3:9, 10) Mea rahi te ohipa a te mau melo o te mau mamoe ê atu o te ora ˈtu ia Aramagedo. Mea oaoa roa ia faatupu i teie taviniraa ia Iehova, aita faahou te mau faaheporaa e te mau faaanaanataeraa a teie nei ao ino!

14, 15. A faataa i te tauaparauraa e tupu paha i rotopu i te feia i ora ˈtu i te ati rahi e te feia parau-tia i faatiahia mai.

14 Mea rahi atoa ta te mau tavini haapao maitai a Iehova tei pohe hou Iesu i tavini ai i te fenua, e haapii i taua tau ra. E haapii ratou o vai te Mesia fafauhia, ta ratou i tiai na ma te ore roa râ e ite ia ˈna. I to ratou oraraa i mutaa ihora, ua faaite ê na ratou i to ratou hinaaro ia haapii Iehova ia ratou. A feruri na i te oaoa e te fanaˈoraa taa ê ia tauturu ia ratou—ei hiˈoraa, ia faataa ia Daniela i te tupuraa o te mau parau tohu ta ˈna i papai, aita râ oia i taa!—Dan. 12:8, 9.

15 Parau mau, noa ˈtu e e mea rahi ta tatou e haapii atu i te feia i faatiahia mai, e rave rahi atoa uiraa ta tatou e ui ia ratou. E nehenehe ratou e faaite mai i te mau tuhaa rii atoa o te mau tupuraa i faahitihia i roto i te Bibilia aita râ i faataa-huˈahuˈa-hia. A feruri na e mea oaoa roa ia faaite mai to ˈna taeae fetii o Ioane Bapetizo i te mau tuhaa rii o to Iesu huru! Ma te feaa ore, e maramarama ˈtu â tatou i te Parau a te Atua hau atu i teie nei, na roto i te mau mea ta tera mau ite haapao maitai e haapii mai. E fanaˈo te mau tavini haapao maitai a Iehova i pohe—oia atoa te mau melo o te feia rahi roa o te pohe i te tau hopea—i “te ora faahou, te mea maitai roa.” Ua haamata ratou i ta ratou taviniraa ia Iehova i roto i te hoê ao faaterehia e Satani. E mea oaoa mau ia tamau ratou i ta ratou taviniraa i roto i te mau huru tupuraa maitai roa ˈˈe o te ao apî!—Heb. 11:35; Ioa. 1, 5:19.

16. Ia au i te parau tohu, e nafea te Mahana Haavaraa e tupu ai?

16 I te hoê taime tia o te Mahana Haavaraa, e iritihia te otaro. E riro te reira e te Bibilia ei niu no te haava i te feia ora atoa e e au anei ia ratou te ora mure ore. (A taio i te Apokalupo 20:12, 13.) I te hopea o te Mahana Haavaraa, ua ravai roa te mau ravea a te taata taitahi no te faaite i to ˈna tiaraa i nia i te tumu parau o te mana arii o te ao taatoa. E auraro anei o ˈna i te faatereraa a te Basileia e e vaiiho anei o ˈna i te Arenio ia aratai ia ˈna i “te mau pape ora pihaa”? Aore ra e patoi anei o ˈna, ma te ore e auraro i te Basileia o te Atua? (Apo. 7:17; Isa. 65:20) I reira, e ravea ta te taata atoa i te fenua no te rave i ta ˈna iho faaotiraa, ma te ore e haafifihia e te hara i tutuuhia mai aore ra e te hoê huru tupuraa ino. Aore roa e taata e tia ia mârô i te tia-mau-raa o te haavaraa hopea a Iehova. O te taata ino anaˈe te haamouhia e a muri noa ˈtu.—Apo. 20:14, 15.

17, 18. Ma teihea tiairaa oaoa e manaˈo ai te mau Kerisetiano faatavaihia e te mau mamoe ê atu i te Mahana Haavaraa?

17 I teie mahana, te tiai ru nei te mau Kerisetiano faatavaihia tei au i te Basileia, i te faatere i te roaraa o te Mahana Haavaraa. E fanaˈoraa taa ê mau ta ratou! Te turai nei teie tiairaa otahi ia ratou ia pee i te aˈoraa a Petero i to ratou mau taeae o te senekele matamua: “E faaitoito, ia itea-mau-hia to outou parauraahia e te maitiraahia: ia na reira hoi outou e ore roa outou e hiˈa; e e horoa-hua-hia mai te ô no outou, i roto i te basileia mure ore o to tatou Fatu o Iesu Mesia, to tatou ora ra.”—Pet. 2, 1:10, 11.

18 Te oaoa nei te mau mamoe ê atu e to ratou mau taeae faatavaihia. Ua faaoti papu ratou e turu ia ratou. Ei hoa no te Atua i teie mahana, te hinaaro mau nei ratou e rave i tei maraa ia ratou no te tavini i te Atua. I te roaraa o te Mahana Haavaraa, e oaoa roa ratou i te turu ma to ratou aau atoa i te mau faanahoraa a te Atua, a aratai ai Iesu ia ratou i te mau pape ora pihaa. I te pae hopea roa, e au ratou ia riro ei tavini a Iehova i te fenua e a tau a hiti noa ˈtu!—Roma 8:20, 21; Apo. 21:1-7.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha to roto i ta Iesu mau taoˈa?

• E nafea te mau melo o te feia rahi roa e turu ai i to ratou mau taeae faatavaihia?

• E fanaˈo te mau melo o te feia rahi roa i teihea mau haamaitairaa e tiairaa?

• Eaha to outou manaˈo i te Mahana Haavaraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 27]

Ua horoi to te feia rahi roa i to ratou ahu e ua teatea i te toto o te Arenio

[Hohoˈa i te api 29]

Eaha ta te feia haapao maitai tei faatiahia mai e nehenehe e haapii ia outou?