Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E au ia ratou te hoê Basileia

E au ia ratou te hoê Basileia

E au ia ratou te hoê Basileia

“Ei faaiteraa i te [haavaraa] tia a te Atua, e ia parauhia outou e feia au i te basileia o te Atua.”—TES. 2, 1:5MN.

1, 2. Eaha te opuaraa a te Atua no nia i te haavaraa, e na vai e haava?

 I TE area 50 T.T., tei Ateno te aposetolo Paulo. No to ˈna riri i te rahi o te haamoriraa idolo ta ˈna i ite i reira, ua turaihia oia ia horoa i te hoê faaiteraa maitai roa. Ua faaoti oia i ta ˈna oreroraa ma te hoê parau tei huti mai paha i te ara-maite-raa o te mau etene e faaroo ra ia ˈna. Ua na ô oia e: “Teie nei . . . te aˈo mai nei [te Atua] i te taata atoa e tatarahapa, eiaha ei vahi toe: no te mea ua haapaohia e ana te mahana e haava mai ai oia i to te ao atoa nei ma te parau-tia, i te taata i haapaohia e ana ra, o ta ˈna i faaite hua mai i te taata atoa nei, oia i faatia faahou mai ia ˈna mai te pohe maira.”—Ohi. 17:30, 31.

2 E mea faufaa mau â ia feruri i te mea e ua haamau te Atua i te hoê mahana haavaraa i te huitaata a muri aˈe! Na te taata ta Paulo i ore i horoa i te iˈoa i to ˈna oreroraa i Ateno te reira haavaraa, ua ite râ tatou e o Iesu Mesia ïa tei faatiahia mai. O te ora aore ra te pohe te auraa o te haavaraa a Iesu.

3. No te aha Iehova i haamau ai i te hoê faufaa e o Aberahama, e o vai te rave i te hoê tuhaa taa ê i roto i te tupuraa o te reira?

3 Hoê tausani matahiti te maoro o tera Mahana Haavaraa. Na Iesu e haapao i te reira na nia i te iˈoa o Iehova ei Arii o te Basileia o te Atua, e ere râ o ˈna anaˈe. Te maiti ra Iehova i te tahi atu mau taata no roto mai i te huitaata no te faatere e o Iesu e no te haava i te roaraa o tera mahana mireniuma. (A hiˈo i te Luka 22:29, 30.) Fatata e 4 000 matahiti aˈenei, ua haamau Iehova i te niu no tera Mahana Haavaraa a faatupu ai oia i te hoê faufaa e ta ˈna tavini haapao maitai ia Aberahama. (A taio i te Genese 22:17, 18.) Ua tupu tera faufaa i 1943 H.T.T. Parau mau, aita o Aberahama i taa roa i te auraa o te faufaa no te huitaata. I teie râ mahana, e nehenehe tatou e ite na roto i te mau parau o te faufaa e e tuhaa taa ê ta te huaai, aore ra huero, o Aberahama i roto i te tupuraa o te opuaraa a te Atua e haava i te huitaata.

4, 5. (a) O vai te tuhaa matamua o te huero o Aberahama, e eaha ta ˈna i parau no nia i te Basileia? (b) Inafea te matararaa te tiaturiraa e riro ei melo o te Basileia?

4 Te tuhaa matamua o te huero o Aberahama o Iesu ïa, o tei faatavaihia i te varua moˈa i 29 T.T. e tei riro ei Mesia, aore ra Kirito, fafauhia. (Gal. 3:16; MN) I muri iho, e poro Iesu e toru matahiti e te afa i te parau apî maitai o te Basileia i te nunaa ati Iuda. I muri aˈe i te tapearaahia Ioane Bapetizo, ua faaite Iesu e e nehenehe te tahi atu mau taata e riro ei melo o tera Basileia i to ˈna parauraa e: “Mai te itearaa mai o Ioane Bapetizo ra, e tae roa aˈenei i teie nei, te mârôhia nei te basileia o te [raˈi] ra, e te titau nei te feia mârô ia noaa i te haru.”—Mat. 11:12MN.

5 E tapao anaˈe e hou rii oia a parau ai no te feia e “haru” i te Basileia o te raˈi, ua parau Iesu e: “E parau mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, i ta te vahine i fanau nei aita ˈtu ïa peropheta rahi i itea ia Ioane Bapetizo nei, o tei iti roa râ i te basileia o te [raˈi] ra, e rahi ïa ia ˈna.” (Mat. 11:11; MN) No te aha hoi? No te mea aitâ te tiaturiraa e riro ei melo o te Basileia i matara ˈtura i te mau tavini taiva ore e tae noa ˈtu i te niniiraa o te varua moˈa i te Penetekose 33 T.T. I pohe na ïa o Ioane Bapetizo i taua taime ra.—Ohi. 2:1-4.

Faarirohia te Huero o Aberahama ei taata parau-tia

6, 7. (a) Mea nafea te huero o Aberahama i riro ai “mai te fetia o te raˈi ra”? (b) Ua noaa ia Aberahama teihea haamaitairaa, e e noaa i to ˈna huero teihea atoa haamaitairaa?

6 Ua parauhia ia Aberahama e e rahi to ˈna huero e e riro “mai te fetia o te raˈi ra” e mai te one tahatai ra. (Gen. 13:16; MN; 22:17; MN) Te auraa ïa e i to Aberahama tau, aita roa ta te taata e ravea no te ite ehia te riro ei melo o teie huero. I te pae hopea râ, ua faaitehia te numera tia o to ˈna huero pae varua. Hau atu â ia Iesu, e naea te numera 144 000.—Apo. 7:4; 14:1.

7 No nia i to Aberahama faaroo, te na ô nei te Parau a te Atua e: “Ua faaroo atura Aberama ia Iehova; e ua faariro atura oia i te reira ei parau-tia na ˈna.” (Gen. 15:5, 6) Parau mau, aita e taata parau-tia roa. (Iak. 3:2) Noa ˈtu te reira, no to Aberahama faaroo taa ê, ua faariro Iehova ia ˈna mai te hoê taata parau-tia e ua parau atoa ia ˈna ei hoa no ˈna. (Isa. 41:8) Ua faariro-atoa-hia te feia o te huero pae varua o Aberahama o te apiti ia Iesu ei feia parau-tia, e e hopoi mai te reira i te mau haamaitairaa rahi aˈe na ratou i tei noaa ia Aberahama.

8. Ua matara mai teihea mau haamaitairaa no te mau melo o te huero o Aberahama?

8 Ua tiahia te mau Kerisetiano faatavaihia no te mea te faatupu ra ratou i te faaroo i te tusia taraehara o Iesu. (Roma 3:24, 28) I te aro o Iehova, ua matara ratou i te hara e e nehenehe ratou e faatavaihia i te varua moˈa ei tamaiti varua na te Atua, ei taeae no Iesu Mesia. (Ioa. 1:12, 13) E ô ratou i roto i te faufaa apî e e riro ratou ei nunaa apî, ‘te Iseraela o te Atua.’ (Gal. 6:16; Luka 22:20) E fanaˈoraa taa ê faahiahia mau ta teie mau mea atoa e faaite nei! Ei faahopearaa o teie mau haaraa a te Atua no ratou, aita te mau Kerisetiano faatavaihia e tiaturi nei e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua. Te haapae nei ratou i tera tiairaa no te oaoa aita e faaauraa e apiti atu ia Iesu i te roaraa o te Mahana Haavaraa e e faatere e oia i nia i te raˈi.—A taio i te Roma 8:17.

9, 10. (a) Inafea te mau Kerisetiano i te faatavai-matamua-raahia i te varua moˈa, e eaha to mua ia ratou? (b) Ua noaa i te mau Kerisetiano faatavaihia teihea tauturu?

9 I te Penetekose 33 T.T., ua horoahia i te hoê pǔpǔ taata haapao maitai te ravea e riro ei melo o te faatere e o Iesu i te roaraa o te Mahana Haavaraa. Fatata 120 pǐpǐ a Iesu tei bapetizohia e te varua moˈa a riro mai ai ratou ei Kerisetiano faatavaihia matamua. No ratou râ, e haamataraa noa te reira. Mai reira mai, ia faaite ratou i to ratou taiva ore ia Iehova noa ˈtu te mau tamataraa atoa ta Satani e faatae mai i nia ia ratou e tia ˈi. No te fanaˈo i te korona ora i te raˈi, ia tapea ratou i to ratou haapao maitai e tae noa ˈtu i te pohe e tia ˈi.—Apo. 2:10.

10 No reira, ua horoa Iehova na roto i ta ˈna Parau e te amuiraa Kerisetiano i te aˈoraa e te faaitoitoraa hinaarohia e te mau Kerisetiano faatavaihia. Ei hiˈoraa, ua papai te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano faatavaihia i Tesalonia e: “Ta matou haamahanahanaraa ˈtu, e te aˈoraa ˈtu, e te poroiraa ˈtu ia outou atoa na, mai te metua e aˈo i ta ˈna ra tamarii; e ia au to outou haerea i te Atua ra, o tei parau ia outou no to ˈna ra basileia e no [to ˈna hanahana].”—Tes. 1, 2:11, 12MN.

11. Eaha te faatiaraa ta Iehova i haapapai no te mau melo o ‘te Iseraela o te Atua’?

11 I te roaraa e 60 tiahapa matahiti i muri aˈe i te maitiraahia te mau melo matamua o te amuiraa o te mau Kerisetiano faatavaihia, ua manaˈo Iehova e mea tano ia papaihia te hoê faatiaraa tamau no nia i te taviniraa a Iesu i te fenua e ta ˈNa atoa mau haaraa e aˈoraa na te mau Kerisetiano faatavaihia o te senekele matamua. Ua amui atu Iehova i te mau Papai Heleni Kerisetiano i te mau Papai Hebera faaurua e vai ê na ra. Ua papaihia te mau Papai Hebera na mua no te nunaa Iseraela pae tino i te tau e taairaa taa ê to ratou e te Atua. Ua papaihia te mau Papai Heleni Kerisetiano na mua no ‘te Iseraela o te Atua,’ tei faatavaihia ei taeae o te Mesia e ei tamaiti varua a te Atua. Parau mau, aita roa ˈtu te reira e horoa ra i te manaˈo e eita e noaa i te taata e ere i te Iseraela te haamaitairaa rahi i te haapiiraa i te mau Papai Hebera. E noaa atoa i te mau Kerisetiano aita i faatavaihia i te varua moˈa te mau haamaitairaa rahi roa i te haapiiraa e te oraraa ia au i te mau aˈoraa i roto i te mau Papai Kerisetiano Heleni.—A taio i te Timoteo 2, 3:15-17.

12. Ua haamanaˈo Paulo i te aha i te mau Kerisetiano faatavaihia?

12 Ua faarirohia te mau Kerisetiano o te senekele matamua ei feia parau-tia e ua faatavaihia i te varua moˈa ia nehenehe e noaa ia ratou ta ratou tufaa i te raˈi. Aita to ratou faatavairaa i faateitei ia ratou ei arii i nia i to ratou mau hoa Kerisetiano faatavaihia a parahi noa ˈi ratou i te fenua. Papu maitai, ua moe i te tahi mau Kerisetiano matamua te reira e ua haamata ratou i te imi i te faateitei ia ratou i rotopu i to ratou mau taeae o te amuiraa. No reira Paulo i parau ai e: “Te îî na outou i tena na; te rahi na to outou maitai i tena na; e hau aˈenei to outou mai te hui arii ra, aita râ matou. Te hinaaro nei â vau ei hau â to outou [mai te hui arii], ia hau-atoa-hia to matou ia outou na [mai te hui arii].” (Kor. 1, 4:8; MN) No reira ua haamanaˈo Paulo i tei faatavaihia o to ˈna tau e: “E ere râ mai te mea e o matou te fatu o to outou faaroo, ei tauturu râ matou i to outou oaoa.”—Kor. 2, 1:24.

Te naearaa te numera tohuhia

13. Mea nafea te maitiraa o tei faatavaihia i tupu ai i muri aˈe i 33 T.T.?

13 Aita i maitihia te taatoaraa o na 144 000 Kerisetiano faatavaihia i te senekele matamua. Ua tamau to ratou maitiraa i te tau o te mau aposetolo e e au ra ua iti mai i muri aˈe. Ua tamau râ te reira i te roaraa o te mau senekele e tae noa ˈtu i to tatou nei tau. (Mat. 28:20) I te pae hopea, i muri aˈe i to Iesu haamataraa i te faatere i 1914, ua tupu oioi te mau mea.

14, 15. Eaha tei tupu i to tatou tau no nia i te maitiraa o tei faatavaihia?

14 Na mua, ua tamâ Iesu i te raˈi i te mau tapao atoa o te patoiraa i te faatereraa a te Atua. (A taio i te Apokalupo 12:10, 12.) I muri iho ua haaputuputu oia i te toea o te mau melo o te faatereraa a to ˈna Basileia no a muri aˈe ia naea te numera 144 000. I ropu i te mau matahiti 1930, ua fatata tera ohipa i te hope e aita e rave rahi o te feia i farii i te pororaa i hinaaro e haere i nia i te raˈi. Aita te varua i faaite ia ratou e e tamaiti ratou na te Atua. (A hiˈo i te Roma 8:16.) Ua farii râ ratou e no te mau “mamoe ê atu” ratou, o te tiaturi nei e ora e a muri noa ˈtu i nia i te hoê fenua paradaiso. (Ioa. 10:16) No reira i muri aˈe i 1935, ua haafaufaa te pororaa i te haaputuputuraa o te “feia rahi roa,” ta te aposetolo Ioane i ite orama e o te ora ˈtu i “te ati rahi.”—Apo. 7:9, 10, 14.

15 Teie râ, mai te mau matahiti 1930 mai â, e mea iti tei maitihia no te tiaturiraa i te raˈi. No te aha? No vetahi, ua mono paha ratou i te mau taata maitihia o tei taiva. (A hiˈo i te Apokalupo 3:16.) Ua faahiti atoa Paulo i te tahi mau taata ta ˈna i matau o tei faarue i te parau mau. (Phil. 3:17-19) O vai ta Iehova e maiti e tavini ei monoraa? Parau mau, na ˈna e faaoti i te reira. E mea tano râ ia manaˈo e e maiti o ˈna, eiaha i tei bapetizo-apî-hia, tera râ i te feia—mai te mau pǐpǐ ta Iesu i paraparau atu i to ˈna omuaraa i te Oroa haamanaˈoraa—tei faaite ê na i to ratou taiva ore i nia i te tahi faito au. *Luka 22:28.

16. No nia i tei faatavaihia, e mauruuru tatou i te aha, e e nehenehe tatou e tiaturi papu i te aha?

16 Teie râ, e au ra e e ere pauroa o tei maitihia no te tiaturiraa i te raˈi mai te mau matahiti 1930 mai â, i te mono i tei faarue. Ua haapapu maitai Iehova e e vai mai te tahi mau Kerisetiano faatavaihia i rotopu ia tatou i te mau mahana hopea o teie faanahoraa o te mau mea e tae noa ˈtu i te haamouraa o “Babulonia Rahi.” * (Apo. 17:5) E e nehenehe tatou e tiaturi e e naea te numera taatoa o na 144 000 melo i ta Iehova tau au e i te pae hopea e parahi ratou pauroa i roto i te faatereraa a te Basileia. E nehenehe atoa tatou e tiaturi i te Parau tohu e e vai taiva ore noa te feia rahi roa ei pǔpǔ o te maraa noa nei. Ua fatata ratou i te “haere mai mai roto mai i te ati rahi” o te tairi i te ao a Satani e i te tomo atu ma te oaoa i roto i te ao apî a te Atua.

Ua fatata i te naea te numera taatoa o te faatereraa i te raˈi a te Atua!

17. Ia au i te Tesalonia 1, 4:15-17 e te Apokalupo 6:9-11, eaha tei tupu i nia i te mau Kerisetiano faatavaihia tei pohe ma te taiva ore?

17 Mai 33 T.T. mai â, ua faaite te mau ahuru tausani Kerisetiano faatavaihia i te hoê faaroo puai e ua faaoromai ratou ma te taiva ore e tae noa ˈtu i te pohe. Ua au ê na ia ratou te Basileia e—ma te haamata papu mai te mau mahana matamua o te vairaa mai o te Mesia—ua noaa ia ratou ta ratou utua maitai i te raˈi.—A taio i te Tesalonia 1, 4:15-17; Apokalupo 6:9-11.

18. (a) Eaha te tiaturiraa o tei faatavaihia e ora noa nei? (b) Eaha te manaˈo o te mau mamoe ê atu no nia i to ratou mau taeae Kerisetiano faatavaihia?

18 Te tiaturi roa nei tei faatavaihia o te ora noa nei i te fenua e ia vai taiva ore noa ratou, ua fatata atoa ratou i te fanaˈo i ta ratou utua maitai. I to ratou hiˈoraa i te faaroo o to ratou mau taeae faatavaihia, te farii atoa nei te mau mirioni mamoe ê atu i ta te aposetolo Paulo i parau i te mau taeae faatavaihia i Tesalonia e: “O matou iho hoi te arue ia outou i te mau [amuiraa] o te Atua, i to outou faaoromai, e te faaroo, i to outou hamani-ino-raahia mai, e te mau pohe atoa ta outou na; ei faaiteraa i te faahapa tia a te Atua, e ia parauhia outou e feia au i te basileia o te Atua, no reira outou i pohe ai ra.” (Tes. 2, 1:3-5; MN) Ia pohe te melo faatavaihia hopea i te fenua, noa ˈtu eaha te taime, e naea te numera taatoa o te faatereraa a te Atua i te raˈi. E tumu mau te reira no te oaoaraa—i te raˈi e i te fenua atoa!

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Mati 1992, api 20, paratarafa 17.

^ A hiˈo i te “Questions des lecteurs” o te Tour de Garde o te 1 no Me 2007.

E nehenehe anei outou e faataa?

• Eaha ta te Atua i faaite ia Aberahama o tei taaihia i te Mahana Haavaraa?

• No te aha o Aberahama i tiahia ˈi?

• Eaha te tupu mai no te mau melo o te huero o Aberahama o tei faarirohia ei feia parau-tia?

• Eaha te tiaturiraa o te mau Kerisetiano atoa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 22]

Ua faaitoito Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia titau i te Basileia

[Hohoˈa i te api 23]

I te Penetekose 33 T.T., ua haamata Iehova i te maiti i te mau melo o te tuhaa piti o te huero o Aberahama

[Hohoˈa i te api 25]

Te mauruuru ra te mau mamoe ê atu e tei rotopu te mau Kerisetiano faatavaihia ia ratou i teie mau mahana hopea