Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia “aumauiui ma te î i te here”

Ia “aumauiui ma te î i te here”

Ia “aumauiui ma te î i te here”

AITA i itehia aˈenei e rave rahi o to tatou mau taata-tupu o te hinaaro ru nei i te tauturu î i te aumauiui a faaruru ai ratou i te oˈe, te maˈi, te veve, te ohipa ino, te aroraa tivira, e te mau ati natura. Te faaite ra te aumauiui i te taa-maitai-raa aroha i te mauiui aore ra te fifi o vetahi ê e tae noa ˈtu i te hinaaro e tamǎrû atu. Mai te mahanahana o te mau hihi o te mahana anaana, e nehenehe te aumauiui e tamahanahana i te hoê taata i ahoaho, e tamǎrû i te mauiui e e faaitoito i te hoê taata i atihia.

E nehenehe tatou e faaite i te aumauiui na roto i ta tatou mau ohipa e ta tatou mau parau—a haapao ai ia vetahi ê e a haavata ˈi ia tatou ia hinaaro ratou ia tatou. E ere i te mea maitai ia faaite noa tatou i to tatou aumauiui i te utuafare, te mau hoa, e te feia ta tatou i matau. E nehenehe tatou e na reira i nia i te mau taata ta tatou atoa i ore i matau. “O tei aroha mai ia outou, o ta outou ïa e aroha ˈtu, eaha ta outou utua [maitai] i reira?” ta Iesu Mesia ïa i ui i roto i te Aˈoraa i nia i te mouˈa. Ua parau atoa teie taata aumauiui e: “E te mau mea atoa ta outou i hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou.”—Mataio 5:46, 47; MN; 7:12.

E nehenehe oe e taio i teie mau parau—tei matauhia ei Ture Auro—i roto i te mau Papai Moˈa. E farii e rave rahi e o te Bibilia te aratai maitai roa ˈˈe no te faaite i te aumauiui. Te faaite tamau ra te mau Papai i ta tatou hopoia e tauturu i te feia, noa ˈtu eaha te tumu, o te ore e nehenehe e tauturu ia ratou iho. Te faataa ra te Bibilia i to ˈna Fatu e to tatou Atua Poiete ra o Iehova mai te ihotaata aumauiui roa ˈˈe.

Ei hiˈoraa, te taio nei tatou: “Te paruru ra [te Atua] i te mau tiaraa o te otare e te vahine ivi. Te haapao ra oia i te taata ê e te horoa ra oia i te maa e te ahu na ratou.” (Deuteronomi 10:18, Contemporary English Version) Te faataahia ra te Atua ra o Iehova mai “tei faatia mai i te feia i hamani-ino-hia; e ua horoa mai i te maa na tei poia ra.” (Salamo 146:7) No te mau taata ê riirii, ua faaoti Iehova: ‘Ia riro te taata ê mai te taata-tupu atoa ia outou, e aroha hoi oe ia ˈna mai te aroha ia oe ihora.’—Levitiko 19:34.

E ere râ i te mea ohie noa ia faaite i te aumauiui. Ua papai te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano i Kolosa: “Ua haapae hoi outou i te taata tahito e ta ˈna atoa ra mau parau; e ua faa-taata-apî, o tei faahouhia i te ite [mau] ra, mai te huru atoa o tei hamani ia ˈna ra. . . . E faaaau aroha noa, . . . mai te feia moˈa e te herehia i maitihia e te Atua ra.”—Kolosa 3:9, 10, 12MN.

E titau ïa te faatupuraa i te haerea aumauiui i te tutavaraa. E tuhaa taua huru ra o ‘te taata apî’ ta te mau Kerisetiano e titauhia ra ia ahu mai. I ora na Paulo i roto i te ao aroha ore o Roma i tahito ra. Ua faaitoito oia i to ˈna mau hoa Kerisetiano ia rave i te mau tauiraa rahi i roto i to ratou huru taata ia aumauiui atu â ratou.

Te mana o te aumauiui

E hiˈo te tahi mau taata i te feia o te faaite i te aumauiui ei mea paruparu e te noaa haere noa. Mea tano anei teie hiˈoraa?

Eita roa ˈtu! O te here hohonu te puai e turai i te aumauiui mau, no ǒ mai hoi i te Atua ra, te hohoˈa iho o taua huru maitai ra.“E aroha te Atua.” (Ioane 1, 4:16) Ua parauhia Iehova ma te tano “te Metua o te aroha piri e te Atua o te tamahanahanaraa atoa.” (Korinetia 2, 1:3, MN) Te auraa tumu o te parau i hurihia ei “aroha piri,” oia ïa “aroha, aumauiui no te mau maˈi o vetahi ê.” E mea “hamani maitai hoi” Iehova “i te feia mauruuru ore e te taata ino”!—Luka 6:35.

Te titau ra to tatou Atua Poiete ia faaite atoa tatou i te mau huru maitatai mai te aumauiui. Te taio nei tatou i roto i te Mika 6:8: “Ua faaite mai oia ia oe, e te taata na, i te mea maitai; e eaha ta Iehova hinaaro ia oe ra maori râ o te rave i te parau-tia, e ia hinaaro hoi i te aroha?” I roto i te Maseli 19:22 (MN): “Te unauna o te taata ra, to ˈna ïa [aau aroha].” Ua aˈo atoa te Tamaiti a te Atua ra o Iesu Mesia, o tei faaite ma te tia roa i te huru o to ˈna Metua, i ta ˈna mau pǐpǐ: “E aroha atoa hoi outou mai to outou Metua e aroha maira.” (Luka 6:36) Te huri ra te hoê Bibilia (The Jerusalem Bible) i teie aˈoraa: “A aumauiui mai to outou Metua e aumauiui ra.”

E tumu maitai ta tatou no te riro mai te reira i te mea e e mana to te aumauiui no te horoa rahi mai i te mau haamaitairaa. E pinepine tatou i te ite e e parau mau tei papaihia i roto i te Maseli 11:17 (MN): “O tei hamani maitai i to ˈna [nephe], e taata [aau aroha] ïa.” Ia faaite tatou i te aumauiui i te tahi taata e hinaaro ra i te tauturu, e hiˈo te Atua i te reira mai te hoê ohipa maitai e horoahia na ˈNa. Na ˈna e faahoˈi i te hamani maitai no te aumauiui ta to ˈna mau taata haamori e faaite ra. Ua faahiti te arii Solomona ma te faaurua e: “O tei hamani maitai i te taata rii ra, ua horoa oia i te taoˈa na Iehova; e na ˈna e hopoi mai i ta ˈna utua [maitai].” (Maseli 19:17; MN) E ua papai Paulo: “Ua itea . . . e, e ohipa maitai ta te hoê taata i rave, e utua [maitai] ta ˈna e noaa i te Fatu ra.”—Ephesia 6:8MN.

E mana to te aumauiui no te faaea hau noa e no te tauturu i te faaafaro i te peapea aore ra te umeumeraa. E tauturu te reira i te faaafaro i te mau taa-ore-raa, e e aratai te reira i te faaoreraa hapa. E nehenehe te mau taa-ore-raa e tupu mai no te mea eita tatou e faaite noa i to tatou mau manaˈo aore ra huru aau mai ta tatou e hinaaro, aore ra e nehenehe ta tatou mau haaraa e manaˈo-hape-hia. I ǒ nei te aumauiui e tauturu ai i te faaafaro i te fifi e i te tapea maite i te hau. E mea ohie ia faaore i te hapa a te hoê taata i matauhia ei mea aumauiui. E tauturu mai te aumauiui ia faaohipa i ta Paulo aˈoraa no te mau Kerisetiano: “E faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa, ia pariraahia ta te tahi i te tahi.”—Kolosa 3:13.

Te aumauiui—te aroha o te ohipa

Hau atu â, e mana to te aumauiui no te tamǎrû i te ati. Mai ta tatou i tapao—e faaite te reira i te hoê feruriraa aroha i te feia e ahoaho ra e e turai ia tatou ia aumauiui i te feia o te mauiui ra. E titau te aumauiui ia faaite i te aroha i te mau taata i roto i te ati e te ohipa e au no te tauturu i tera mau taata.

I te aroharaa, te pee ra te mau Kerisetiano ia Iesu. Aita roa ˈtu i rahi roa ta ˈna ohipa no te tauturu ia vetahi ê i te pae materia e pae varua atoa. Ia haroaroa oia e te hinaaro ra vetahi ê i te tauturu, ua imi oia i te ravea no te na reira ma te aumauiui.

A hiˈo na i te huru o Iesu i to ˈna iteraa i te mau nahoa taata veve roa i te pae varua: “Ia hiˈo aˈera oia i te rahi o te taata, aroha ˈtura oia ia ratou, no te mea ua purara ratou e faarue-taue-hia, mai te mamoe tiai ore ra.” (Mataio 9:36) No nia i te taˈo i ǒ nei i hurihia ei “aroha,” te na ô ra te hoê aivanaa Bibilia e te faaite ra te reira i “te hoê huru aau o te haaputapû i te hohonu-roa-raa o to te hoê taata aau.” Inaha, ua parauhia e teie te hoê o te mau taˈo Heleni puai roa ˈˈe no te aumauiui.

Hoê â huru, e pahono oioi te mau Kerisetiano aumauiui i te mau hinaaro i te pae materia e pae varua o vetahi ê. Ua papai te aposetolo Petero: “Ei aau tahi to outou atoa, i te aroha-atoa-raa, ei aroha taeae ra, ei [aumauiui ma te î i te here].” (Petero 1, 3:8; MN) Ei hiˈoraa, i to te hoê utuafare Kerisetiano riirii haereraa i te hoê vahi apî no te maˈi, ua vaiiho te mau hoa Kerisetiano no reira ia ratou ia rave i te hoê fare no e ono avaˈe ma te ore e aufau. Te faatia ra te tane: “I te mau mahana atoa ua haere mai ratou e hiˈo eaha to matou huru, e ua au roa matou i ta ratou mau parau faaitoito.”

Te haapeapea atoa ra te mau Kerisetiano mau no te mau hinaaro o te taata ê. Te horoa ra ratou ma te oaoa i to ratou taime, puai, e ta ratou mau faufaa no te tavini i te feia ta ratou i ore i matau. O te mau Ite no Iehova te mau rima tauturu i faataahia i to na mua ˈtu tumu parau o tei tauturu i te mau taata ê roa.

Ua î te amuiraa Kerisetiano i te hoê huru tupuraa aumauiui e te aau aroha. Ma te turaihia e te here, te faaitoitohia ra te mau melo o te amuiraa ia imi i te mau ravea no te tavini. No to ratou iho fifi e rave rau, e hinaaro paha te mau otare e te mau ivi i roto i te amuiraa ia anaanatae e ia aumauiui oe ia ratou. E nehenehe anei oe e tauturu i teie mau taata ia faaruru i te veve, te navai ore i te rapaauraa, te ereraa i te nohoraa tano, aore ra te tahi atu mau fifi?

A rave na i teie na hoa faaipoipo i Heleni. Ua roohia te tane i te maˈi i roto i te roro. Ua afaihia raua ta ˈna vahine i te hoê fare maˈi i te hoê tuhaa fenua atea. Teie râ, ua taaihia ta raua moni ohipa haihai i ta raua faaapu anani e pofaihia. Na vai ïa e haapao i te reira, tei te fare maˈi hoi raua? Ua ohipa mai te amuiraa no reira. Ua pofai e ua hoo ratou i te mau anani, ma te afai mai i te moni no na hoa faaipoipo riirii, e ma te horoa atoa ˈtu i te hau o te feruriraa.

E nehenehe te aumauiui e faaitehia na roto i te ravea e rave rahi. Ei hiˈoraa, te taa ra i te mau Kerisetiano aumauiui e i te tahi mau taime, te mea faufaa ta te tahi mau taata i atihia e hinaaro, o te mau farereiraa hamani maitai ïa o te mau taata e faaroo ma te aumauiui, e faaite i te aumihi, e e horoa i te tamahanahanaraa bibilia.—Roma 12:15.

A fanaˈo i te hoê tupuraa aumauiui

E haapuraa hau e te tamahanahana te amuiraa Kerisetiano na te ao nei i reira e itehia ˈi te aumauiui e te hamani maitai. Te taa ra i te mau Kerisetiano mau e e huti mai te aumauiui, area te iria ra, e mea au ore ïa. No reira, a tamata noa ˈi ratou i te pee i to ratou Metua i te raˈi, te tutava ra ratou i te “aumauiui ma te î i te here” na roto i te mau ravea e au.

Te titau manihini atu nei te mau Ite no Iehova ia oe ia fanaˈo i te tupuraa aumauiui, î i te here, hamani maitai e vai ra i roto i ta ratou pǔpǔ Kerisetiano. Ua papu ia ratou e e ite oe i tera tupuraa ei mea farii maitai e te au roa.—Roma 15:7.

[Hohoˈa i te api 5]

Ua aˈo Paulo i te mau Kerisetiano i Kolosa ia faaau aroha noa

[Hohoˈa i te api 7]

I to Iesu haroaroaraa i te hoê hinaaro, ua itea ia ˈna te hoê ravea no te tauturu ma te aumauiui