Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te farii nei te feia “aau farii e tano”

Te farii nei te feia “aau farii e tano”

Te farii nei te feia “aau farii e tano”

“Te feia [aau farii e tano] no te ora mure ore ra, ua faaroo anaˈe ïa.”—OHI. 13:48MN.

1, 2. Eaha te huru o te mau Kerisetiano matamua i mua i te parau tohu a Iesu e e porohia te parau apî maitai e ati aˈe te fenua?

 I ROTO i te buka bibilia o te Ohipa, te vai ra te faatiaraa faahiahia roa o te huru o te mau Kerisetiano matamua i mua i te parau tohu a Iesu e e porohia te parau apî maitai o te Basileia e ati aˈe te fenua. (Mat. 24:14) Ua haamarari te feia poro itoito rahi i te eˈa, ei auraa parau, no te feia atoa e pee ia ratou. Ei faahopearaa o te pororaa itoito rahi a te mau pǐpǐ a Iesu i Ierusalema, e tausani taata, “e rave rahi atoa hoi to te feia tahuˈa,” tei apiti i te amuiraa o te senekele matamua.—Ohi. 2:41; 4:4; 6:7.

2 Ua tauturu te mau mitionare matamua e rave rahi atu â taata ia farii i te Kerisetianoraa. Ei hiˈoraa, ua haere Philipa i Samaria, e ua haapao to reira mau taata i ta ˈna mau parau. (Ohi. 8:5-8) Ua revareva rahi Paulo e e rave rau hoa, ma te poro i te poroi Kerisetiano i Kupero, te tahi mau fenua i Asia Iti, Makedonia, Heleni, e Italia. I te mau oire ta ˈna i poro, e feia rahi to te ati Iuda e te Heleni tei riro ei Kerisetiano. (Ohi. 14:1; 16:5; 17:4) Ua rave Tito i ta ˈna taviniraa i Kereta. (Tito 1:5) Ua haa Petero i Babulonia, e i to ˈna papairaa i ta ˈna rata matamua, i te area 62-64 T.T., ua matau-maitai-hia te ohipa a te mau Kerisetiano i Ponoto, Galatia, Kapadokia, Asia, e Bitunia. (Pet. 1, 1:1; 5:13) Mea au roa taua tau ra! No te itoito rahi o taua feia poro Kerisetiano ra i te senekele matamua, ua parau to ratou mau enemi e ua ‘orure hau ratou i te mau fenua atoa nei.’—Ohi. 17:6; 28:22.

3. Eaha te mau faahopearaa i teie mahana i noaa mai i te feia poro i te Basileia i roto i ta ratou pororaa, e eaha to oe huru aau?

3 I teie tau atoa, te haamaitaihia ra te amuiraa Kerisetiano i te maraaraa rahi. Aita anei oe e faaitoitohia ra i te taioraa i te tapura taviniraa matahiti a te mau Ite no Iehova e te iteraa i te mau faahopearaa i noaa mai i te ao nei? Aita anei to oe aau e mahanahana ra i te iteraa e ua faatere te feia poro i te Basileia hau atu i te ono mirioni haapiiraa bibilia i te roaraa o te matahiti taviniraa 2007? Hau atu â, te faaite ra te numera o te feia i tae i te Oroa haamanaˈoraa i te poheraa o Iesu Mesia i te matahiti i mairi aˈenei e e fatata i te hoê ahuru mirioni taata, e ere i te Ite no Iehova, tei navai i te anaanatae i te parau apî maitai no te haere i tera oroa haamanaˈoraa faufaa. Te auraa ïa e e mea rahi â te ohipa.

4. O vai te farii nei i te poroi o te Basileia?

4 I teie tau, mai i te senekele matamua, te farii nei “te feia [aau farii e tano] no te ora mure ore” i te poroi o te parau mau. (Ohi. 13:48; MN) Te faatae ra Iehova i taua mau taata ra i roto i ta ˈna faanahonahoraa. (A taio i te Hagai 2:7.) Teihea huru feruriraa no nia i te taviniraa Kerisetiano e mea tia ia atuatu tatou no te turu taatoa i teie ohipa haaputuputuraa?

A poro ma te paetahi ore

5. Teihea huru taata e fanaˈo i te farii maitai a Iehova?

5 Ua taa i te mau Kerisetiano o te senekele matamua e “e ore te Atua e haapao i te huru o te taata. O tei mǎtaˈu râ ia ˈna, e o tei rave i te parau-tia i te mau fenua atoa ra, o te itehia mai ïa e ana.” (Ohi. 10:34, 35) Ia hinaaro te hoê taata i te hoê taairaa maitai e o Iehova, e titauhia ia faatupu oia i te faaroo i te tusia taraehara o Iesu. (Ioa. 3:16, 36) E e hinaaro Iehova i “te taata atoa ia ora, e ia noaa te ite i te parau mau.”—Tim. 1, 2:3, 4.

6. Eiaha te feia poro i te Basileia e aha, e no te aha?

6 Eita e tano ia haava oioi te feia poro i te parau apî maitai i te taata na nia i to ratou nunaa, tiaraa totiare, huru rapaeau, ta ratou haapaoraa, aore ra te tahi atu mau mea. A feruri na maa taime: Aita anei oe e mauruuru ra e aita te taata o tei faaite matamua ia oe i te pue parau mau bibilia i haava oioi ia oe? Eiaha atoa ïa e faaea i te pûpû i te hoê poroi o te nehenehe e faaora i te taata atoa o te faaroo atu.—A taio i te Mataio 7:12.

7. No te aha eiaha ˈi tatou e haava i te feia ta tatou e poro?

7 Ua faatoroa Iehova ia Iesu ei Haava; no reira, aita to tatou e tiaraa no te haava i te taata atoa. Mea tano te reira, i te mea—taa ê roa ia Iesu—e nehenehe noa tatou e haava na nia noa i ‘tei itea e to tatou mata’ aore ra i ‘ta to tatou tariˈa i faaroo,’ area Iesu ra, ua ite ïa i te mau manaˈo e haaferuriraa hohonu roa o te aau.—Isa. 11:1-5; Tim. 2, 4:1.

8, 9. (a) Mai teihea Saulo hou oia a riro ai ei Kerisetiano? (b) Eaha ta te tupuraa o te aposetolo Paulo e haapii maira?

8 Ua riro te taata no te mau huru tupuraa atoa ei tavini a Iehova. Te hoê hiˈoraa faahiahia, o Saulo no Tareso ïa, tei matauhia i muri aˈe mai te aposetolo Paulo. Mea patoi roa teie Pharisea o Saulo i te mau Kerisetiano. No to ˈna tiaturi mau e ua hape ratou, ua hamani ino roa oia i te amuiraa Kerisetiano. (Gal. 1:13) Na nia i te manaˈo taata, e au ra e o ˈna te hoê o te feia eita roa ˈtu e manaˈohia e e riro oia ei Kerisetiano. Area Iesu ra, ua ite ïa i te tahi maitai i roto i te aau o Saulo e ua maiti ia ˈna no te hoê ohipa faauehia taa ê. Ei faahopearaa, ua riro Saulo ei hoê o te mau melo itoito rahi e te ohipa roa ˈˈe o te amuiraa Kerisetiano o te senekele matamua.

9 Eaha ta te tupuraa o te aposetolo Paulo e haapii maira? I roto i ta tatou tuhaa fenua, te vai ra paha te tahi mau pǔpǔ taata e au ra e mea patoi i ta tatou poroi. Noa ˈtu e e au ra e aita i papu e e riro mai vetahi o ratou ei Kerisetiano mau, eiaha tatou e faaea i te tamata i te haaferuri ia ratou. I te tahi taime, o te feia atoa eita roa ˈtu e manaˈohia tei faaroo mai. Ta tatou ohipa faauehia, o te poro-noa-raa ïa i te taata atoa “aore e mahana tuua.”—A taio i te Ohipa 5:42.

Te mau haamaitairaa e tiai maira i te feia e poro “aore e mahana tuua”

10. No te aha eiaha ˈi tatou e faaea i te poro i te feia e mea riaria paha ia hiˈohia ˈtu? A faatia i te tahi mau tupuraa i ǒ nei.

10 E nehenehe tatou e hape ia hiˈo tatou i te huru rapaeau. A hiˈo na ia Ignacio, * o tei haamata i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova a mau ai oia i te fare tapearaa i te hoê fenua i Marite Apatoa. E riaria te taata ia ˈna no to ˈna naturaraa haavî uˈana. No reira te tahi feia tapeahia, tei hamani e tei hoo atu i te mau taihaa i te tahi atu, e faaohipa ˈi ia Ignacio no te titau i te mau tarahu a te feia e haamarirau ra i te aufau. A haere ai râ Ignacio i mua i te pae varua e a faaohipa ˈi oia i ta ˈna e haapii ra, ua riro teie taata haavî uˈana na mua ˈˈe ei taata maitai. Aita e taata e faaohipa faahou ia ˈna no te titau i te mau tarahu, te oaoa ra râ Ignacio i te tauiraa te pue parau mau bibilia e te varua o te Atua i to ˈna huru. Te mauruuru atoa ra oia no te paetahi ore o te feia poro i te Basileia tei tutava i te haapii e o ˈna.

11. No te aha tatou e tamau ai i te farerei faahou i te taata?

11 Hoê o te mau tumu e tamau ai tatou i te farerei faahou i te taata, ta tatou i paraparau ê na i te parau apî maitai, oia ïa e nehenehe to ratou tupuraa e to ratou huru e taui e e taui iho â. Mai to tatou tere hopea mai â, ua roohia paha vetahi i te maˈi rahi, te ereraa i te ohipa, aore ra te pohe o te hoê taata here. (A taio i te Koheleta 9:11.) E turai paha te mau tupuraa na te ao nei i te taata ia feruri maite i to ratou oraraa no a muri aˈe. No teie mau mea, e nehenehe te hoê taata aita i tâuˈa mai na mua ˈtu—aore ra tei patoi atoa mai—e farii maitai mai. No reira, eiaha tatou e faaea i te faaite i te parau apî maitai ia vetahi ê i te mau taime tano atoa.

12. E nafea tatou ia hiˈo i te taata ta tatou e poro e tia ˈi, e no te aha?

12 E huru taata iho â ia haava i te tahi atu mau taata. E hiˈo râ Iehova i te taata taitahi. E hiˈo oia i te mau ravea maitatai a te taata taitahi. (A taio i te Samuela 1, 16:7.) I roto i ta tatou taviniraa, e mea maitai ia tutava tatou i te na reira atoa. Mea rahi te hiˈoraa e faaite ra i te mau faahopearaa maitatai e noaa mai ia manaˈo maitai tatou i te taata atoa ta tatou e poro.

13, 14. (a) No te aha i hape ai te manaˈo o te hoê pionie no nia i te hoê vahine ta ˈna i farerei i roto i te taviniraa? (b) Eaha ta teie tupuraa e haapii maira?

13 Te poro ra Sandra, te hoê tuahine pionie, i tera fare i tera fare i te hoê motu i Caraïbes ma, a farerei ai oia ia Ruth, o te apiti roa ra i te mau oroa taravanaraa. E piti taime to Ruth faakoronaraahia ei arii vahine taravanaraa aiˈa. Ua anaanatae mau â oia i te mau parau a Sandra, e ua faanahohia te hoê haapiiraa bibilia. Te haamanaˈo ra Sandra e: “A haere ai au na roto i to ˈna piha rahi, ua ite au i te hoê hohoˈa rahi o Ruth e ahu taravanaraa to nia iho ia ˈna, e te mau re i noaa ia ˈna. Ua manaˈo aˈera vau ma te hape e e ore te hoê taata matau-roa-hia e o tei apiti roa i te mau oroa taravanaraa e anaanatae i te parau mau. Ua faaea ˈtura vau i te haere e hiˈo ia ˈna.”

14 Tau taime i muri aˈe, ua haere mai Ruth i te Piha a te Basileia, e i te otiraa te putuputuraa, ua ui oia ia Sandra, “No te aha oe i faaea ˈi te haere mai e haapii ia ˈu?” Ua tatarahapa Sandra e ua faanaho atura i te faatere faahou i te haapiiraa. Ua haere oioi Ruth i mua, ua tatara i ta ˈna mau hohoˈa taravanaraa, ua apiti i te mau ohipa atoa a te amuiraa, e ua pûpû i to ˈna oraraa ia Iehova. Oia mau, ua taa ia Sandra i muri aˈe e aita to ˈna huru matamua i tano.

15, 16. (a) Eaha te faahopearaa o te pororaa a te hoê tuahine i to ˈna fetii? (b) No te aha eiaha ˈi te oraraa tahito o te hoê fetii e faatoaruaru ia tatou i te poro ia ˈna?

15 E faahopearaa maitatai atoa te fanaˈohia ra e e rave rahi o tei poro i to ratou mau melo utuafare e ere i te Ite, noa ˈtu e ia hiˈohia eita ratou e farii maitai mai. Te vai ra te hiˈoraa o Joyce, te hoê tuahine Kerisetiano i te Hau Amui. I mau na to ˈna taoete tane i te fare tapearaa e i tuuhia na oia mai to ˈna taurearearaa mai â. “Ua parau te taata e mea faufaa ore to ˈna oraraa,” ta Joyce ïa e faatia ra, “no te mea i hoo na oia i te raau taero, i eiâ na, e i rave na e rave rahi atu â ohipa ino. Noa ˈtu râ eaha te fifi, ua faaite noa vau i te pue parau mau bibilia ia ˈna e 37 matahiti i te maoro.” Ua haamaitai-rahi-hia ta ˈna mau tutavaraa faaoromai i te tauturu i to ˈna fetii, inaha ua haamata oia i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova e ua taui roa oia i to ˈna oraraa. Aita i maoro aˈenei, i te 50raa o to ˈna matahiti, ua bapetizohia te taoete tane o Joyce i te hoê tairururaa mataeinaa i Kalifonia, i Marite. Te parau ra Joyce e: “Ua taˈi au i te oaoa. Te oaoa roa nei au i te oreraa e faarue ia ˈna!”

16 E taiâ paha oe i te paraparau i te tahi mau fetii i te pue parau mau bibilia no to ratou oraraa tahito. Aita râ te reira i tapea ia Joyce ia ore e poro i to ˈna taoete tane. Inaha, e nafea te hoê taata e nehenehe ai e ite eaha to roto i te aau o te tahi atu? Peneiaˈe te imi ra iho â taua taata ra i te parau mau faaroo. No reira, eiaha e faaea i te horoa ˈtu i te ravea ia ite oia i te reira.—A taio i te Maseli 3:27.

Te hoê buka haapiiraa bibilia maitai

17, 18. (a) Eaha ta te mau parau faataa no te ao atoa mai e faaite ra no nia i te faufaaraa o te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? (b) Eaha te mau tupuraa faaitoito ta oe i farerei na ma te faaohipa i teie buka?

17 Ia au i te mau parau faataa no te mau fenua e ati aˈe te ao nei, mea rahi te taata aau haavare ore o te farii maitai nei i te buka haapiiraa bibilia Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? Ua haamata Penni, te hoê tuahine pionie i te Hau Amui, e rave rahi haapiiraa maoti teie buka. E piti haapiiraa, e melo ruhiruhia itoito ïa no ta raua na ekalesia. Aita i papu ia Penni eaha to raua manaˈo i te pue parau mau bibilia i vauvauhia i roto i te buka Bibilia haapii. Te papai ra râ oia e, “No te mea e mea maramarama, mea tano, e mea taa maitai te mau haamaramaramaraa i vauvauhia, ua farii oioi raua i ta raua e haapii ra ei parau mau, ma te mârô ore aore ra ma te ahoaho ore.”

18 Ua haamata Pat, te hoê vahine poro i Beretane, i te haapii i te Bibilia e te hoê vahine horo ê no te hoê fenua i Asia. Ua titauhia iho â ia faarue oia i to ˈna fenua i muri aˈe i te raveraahia ta ˈna tane e ta ˈna na tamaiti e te mau faehau orure hau, no te ore e ite faahou ia ratou. I haamǎtaˈuhia na oia, i taninahia na to ˈna fare i te auahi, e i maferahia na oia e e rave rahi tane. No teie mau mea atoa, ua na ô aˈera oia e aita e faufaa ia ora oia, e ua manaˈo oia e haapohe ia ˈna e rave rahi taime. Teie râ, ua horoa ˈtu te haapiiraa bibilia i te tiaturiraa. “Ua maere roa oia i te ohie o te mau tatararaa e faahohoˈaraa i roto i te buka Bibilia haapii,” ta Pat ïa e papai ra. Ua haere oioi te piahi i mua, ua faaî i te mau titauraa no te riro ei taata poro bapetizo-ore-hia, e ua faaite i to ˈna hinaaro e rave i te bapetizoraa i te tairururaa i muri iho. Mea oaoa mau â ia tauturu i te feia haavare ore ia taa e ia haafaufaa i te tiaturiraa ta te mau Papai e pûpû ra!

“Eiaha tatou e rohirohi i te parau maitai”

19. No te aha e mea ru roa ˈi te pororaa?

19 A mairi ai te mahana taitahi, te rahi noa ˈtura te ru o ta tatou ohipa faauehia e poro e e faariro i te taata ei pǐpǐ. E tausani taata aau farii e tano o te farii nei i ta tatou pororaa i te mau matahiti atoa. Teie râ, “ua fatata te mahana rahi o Iehova,” te auraa ïa e ua “fatata” te feia o te faaea noa ra i roto i te poiri pae varua “i te pohe.”—Zeph. 1:14; Mas. 24:11.

20. Eaha ta tatou taitahi faaotiraa papu e tia ˈi?

20 E nehenehe noa tatou e tauturu i tera mau taata. No te reira râ, e mea faufaa roa ia pee tatou i te mau Kerisetiano o te senekele matamua, “aore e mahana tuua ia ratou i te aˈo, e te haapii atu i te taata, e o Iesu â te Mesia.” (Ohi. 5:42) A pee i to ratou hiˈoraa ma te ore e tuu noa ˈtu te ati, ma te haapao maitai i ta oe “haapii-maite-raa ˈtu,” e ma te poro i te taata atoa ma te paetahi ore! “Eiaha tatou e rohirohi i te parau maitai,” no te mea ia ore tatou e tuu, e ooti tatou e rave rahi haamaitairaa o te farii maitai a te Atua.—Tim. 2, 4:2; a taio i te Galatia 6:9.

[Nota i raro i te api]

^ Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

Eaha ta oe e pahono?

• O vai te farii nei i te parau apî maitai?

• No te aha eiaha ˈi tatou e haava oioi i te feia ta tatou e poro?

• Eaha te mau faahopearaa i noaa mai e te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 17]

E tausani taata haavare ore o te farii nei i te poroi

[Hohoˈa i te api 19]

Eaha ta te mau tauiraa i ravehia e te aposetolo Paulo e haapii maira?

[Hohoˈa i te api 20]

Eita te feia poro i te parau apî maitai e haava oioi i te taata