Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A pee i te Mitionare rahi roa ˈˈe

A pee i te Mitionare rahi roa ˈˈe

A pee i te Mitionare rahi roa ˈˈe

“Ei pee mai outou ia ˈu mai ia ˈu atoa e pee i te Mesia nei.”—KOR. 1, 11:1.

1. No te aha ia pee tatou ia Iesu Mesia e tia ˈi?

 UA PEE te aposetolo Paulo i te Mitionare rahi roa ˈˈe, o Iesu Mesia. Ua faaitoito atoa Paulo i to ˈna mau hoa Kerisetiano e: “Ei pee mai outou ia ˈu mai ia ˈu atoa e pee i te Mesia nei.” (Kor. 1, 11:1) I muri aˈe i to Iesu horoaraa i ta ˈna mau aposetolo i te hoê hiˈoraa o te haehaa ma te horoi haehaa i to ratou avae, ua parau oia ia ratou e: ‘Ua horoa ˈtu na vau i te [hiˈoraa] na outou, o ta ˈu i rave iho ia outou nei, ia na reira atoa hoi outou.’ (Ioa. 13:12-15; MN) Ei Kerisetiano i teie tau, e hopoia ta tatou e pee ia Iesu Mesia i roto i ta tatou mau parau e ohipa e i roto i te mau huru maitatai ta tatou e faaite.—Pet. 1, 2:21.

2. Noa ˈtu e aita outou i faatoroahia e te Tino aratai ei mitionare, eaha te huru feruriraa ta outou e nehenehe e faahotu?

2 I roto i to na mua ˈtu tumu parau, ua haapii mai tatou e te hoê mitionare, o te hoê ïa taata i tonohia ei poro evanelia—ei faaite i te parau apî maitai ia vetahi ê. I roto i taua tuhaa ra, ua ui Paulo i te tahi mau uiraa anaanatae. (A taio i te Roma 10:11-15.) A tapao na e ua ui te aposetolo: “Eaha . .  ratou e ite ai i te faaite ore?” Ua faahiti atura oia i te parau tohu a Isaia: “O te nehenehe o te avae o te feia i hopoi mai i te parau oaoa o te hau e, o tei hopoi mai i te evanelia o te maitai ra e!” (Isa. 52:7) Noa ˈtu e aita outou i faatoroahia e i tonohia ei mitionare i te hoê fenua ê, e nehenehe outou e faahotu i te feruriraa poro evanelia, a pee atu ai ia Iesu ei taata poro itoito rahi i te parau apî maitai. I te matahiti i mahemo, e 6 957 854 taata poro i te Basileia tei “rave i te ohipa a te haapii evanelia” i e 236 fenua.—Tim. 2, 4:5.

“Ua faarue matou i te mau mea atoa e ua pee mai ia oe”

3, 4. Eaha ta Iesu i vaiiho atu i nia i te raˈi, e ia aha tatou e tia ˈi no te riro ei pǐpǐ na ˈna?

3 No te rave i ta ˈna ohipa faataahia i nia i te fenua, ua ‘haapae Iesu i to ˈna iho, rave atura i to te tavini ra huru,’ ma te vaiiho i to ˈna oraraa e hanahana i te raˈi. (Phil. 2:7) Noa ˈtu eaha ta tatou e rave no te pee i te Mesia, eita ïa e faito e ta Iesu i rave a haere mai ai oia i te fenua nei. E nehenehe râ tatou e mau papu ei pǐpǐ na ˈna, ma te ore e manaˈonaˈo tatarahapa i ta tatou i fanaˈo na i roto i te ao a Satani.—Ioa. 1, 5:19.

4 I te hoê mahana, ua na ô te aposetolo Petero ia Iesu: “Inaha matou, ua faarue i te mau mea atoa e ua pee mai ia oe.” (Mat. 19:27) I to ratou titau-manihini-raahia e pee ia Iesu, ua vaiiho oioi Petero, Anederea, Iakobo, e Ioane i ta ratou mau upeˈa. Ua faarue ratou i ta ratou ohipa ravaairaa e ua faariro i te taviniraa ei toroa no ratou. Ia au i te Evanelia a Luka, ua parau Petero e: “Inaha! matou ua faarue i te mau mea atoa, e ua pee mai ia oe.” (Luka 18:28) Aita te rahiraa o tatou i titauhia ia faarue i ‘ta tatou mau mea’ atoa no te pee ia Iesu. Ua titauhia râ ia ‘faarue tatou ia tatou iho’ no te riro ei pǐpǐ na te Mesia e ei tavini aau taatoa na Iehova. (Mat. 16:24) Ua horoa mai taua haerea ra i te haamaitairaa rahi. (A taio i te Mataio 19:29.) E faaoaoa te hoê huru feruriraa poro evanelia mai to te Mesia i to tatou aau, mai te peu iho â râ e ua tauturu rii tatou i te hoê taata ia haafatata ˈtu i te Atua e i ta ˈna Tamaiti here.

5. A faatia i te hoê tupuraa o te faaite ra i ta te hoê taata ê e faaoti paha i te rave ia ite oia i te parau mau bibilia.

5 E taata heru auro o Valmir, te hoê tane Beresilia e faaea ra i roto atu ia Suriname. E taata inu ava oia e te morare ore. I to ˈna taeraa ˈtu i te hoê oire, ua haamata te mau Ite no Iehova i te haapii i te Bibilia e o ˈna. Ua haapii oia pauroa te mahana, ua rave e rave rahi tauiraa, e aita i maoro ua bapetizohia oia. I to ˈna iteraa e te haafifi ra ta ˈna ohipa ia ˈna ia pee maite i to ˈna faaroo apî, ua hoo atu oia i ta ˈna ohipa moni maitai e ua hoˈi i Beresilia no te tauturu i to ˈna utuafare ia ite i te mau faufaa pae varua. Ia ite ratou i te parau mau bibilia, mea rahi te taata ê e farii i te faarue i ta ratou mau ohipa i te mau fenua ona e i te hoˈi i to ratou fenua no te tauturu i to ratou mau fetii e te tahi atu i te pae varua. Te faaite ra tera feia poro i te Basileia i te hoê huru feruriraa poro evanelia mau.

6. Eaha ta tatou e nehenehe e rave ia ore e tia ia tatou ia haere i te mau vahi e mea hinaaro-roa-hia te feia poro i te Basileia?

6 E rave rahi Ite tei tia ia haere i te mau vahi e mea hinaaro-roa-hia te feia poro i te Basileia i reira. Te tavini atoa ra te tahi i te ara. Eita paha tatou iho e nehenehe e na reira, e tia râ ia tatou ia pee ia Iesu ma te horoa noa i te mea maitai roa ˈˈe i roto i te taviniraa.

Te horoa ra Iehova i te faaineineraa e hinaarohia

7. Eaha te mau haapiiraa e vai ra o te faaineine i te feia o te hinaaro e faaaravihi atu â ia ratou ei feia poro i te Basileia?

7 Mai ia Iesu i faaineinehia e to ˈna Metua, e nehenehe tatou e haafaufaa i te haapiiraa ta Iehova e horoa nei. Ua parau Iesu iho e: “Ua papaihia hoi i roto i te mau peropheta ra e, e haapii-anaˈe-hia ratou e te Atua.” (Ioa. 6:45; Isa. 54:13) I teie mahana, te vai ra te mau haapiiraa tei faataa-taa-ê-hia no te faaineine ia tatou ei feia poro i te Basileia. Papu maitai, ua faufaahia tatou paatoa i roto i te tahi tuhaa i te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia i roto i ta tatou mau amuiraa. Ua fanaˈo te mau pionie i te Haapiiraa no te taviniraa pionie. Mea rahi te pionie aravihi tei oaoa i te apiti i te haapiiraa no te piti o te taime. Ua haere te tahi mau matahiapo e tavini tauturu i te Haapiiraa no te taviniraa o te Basileia no te faaaravihi atu â ia ratou i roto i te haapiiraa ˈtu e te taviniraa i to ratou mau hoa Kerisetiano. E rave rahi matahiapo e tavini tauturu taa noa tei faaineinehia i te Haapiiraa faaineineraa no te taviniraa, o te haapii ia ratou ia tauturu ia vetahi ê i roto i te pororaa. E e rave rahi taeae e tuahine, o tei fanaˈo i te mau tuhaa taviniraa mitionare i te ara, tei faaineinehia i te Haapiiraa Bibilia no Gileada a te Watchtower.

8. Eaha ta te tahi mau taeae i ineine i te haapae no te faaineineraa ta Iehova e horoa ra?

8 Mea rahi te Ite no Iehova tei rave i te mau faatanoraa no te haere i tera mau haapiiraa. No te haere i te Haapiiraa faaineineraa no te taviniraa i Kanada, ua faarue Yugu i ta ˈna ohipa no te mea aita ta ˈna paoti i farii i ta ˈna aniraa i te mahana faaearaa ohipa. “Aita vau e tatarahapa ra,” ta Yugu ïa i parau. “Inaha, ahiri ratou i horoa noa mai i te tahi mahana faaearaa ohipa, e tiai paha ratou ia ˈu ia faaite i te taiva ore ma te faaea noa i roto i ta ratou taiete. I teie nei râ, te vata ra vau no te tuhaa taviniraa atoa ta Iehova e horoa mai.” No te haafaufaa i te faaineineraa horoahia e te Atua, mea rahi tei haapae noa ˈtu i ta ratou i haafaufaa rahi na mua ˈˈe.—Luka 5:28.

9. A horoa i te hoê hiˈoraa o te faaite ra i te maitai o te haapiiraa bibilia e te tutavaraa uˈana.

9 Mea maitai roa te haapiiraa bibilia e te tutavaraa uˈana. (Tim. 2, 3:16, 17) A hiˈo na eaha tei tupu i nia ia Saulo i Guatemala. Ua fanauhia oia e te tahi fifi iti i te pae feruriraa, e ua parau hoê o ta ˈna mau orometua haapii i to ˈna mama e eita oia e faahepo i te tamaroa ia haapii i te taio, e inoino hoi oia. Ua faarue Saulo i te haapiiraa ma te ite ore i te taio. Ua haapii râ te hoê Ite ia ˈna i te taio, ma te faaohipa i te buka rairai A tutava i te haapii i te taio e i te papai. I te pae hopea, ua tae roa o Saulo i te horoa i te mau vauvauraa i te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia. I muri aˈe, ua farerei te mama o Saulo i ta ˈna orometua haapii i roto i te taviniraa i tera fare i tera fare. I to ˈna faarooraa e i haapii na Saulo i te taio, ua ani te orometua haapii ia aratai mai ia ˈna i te hebedoma i muri iho. I te hebedoma i muri iho, ua ui te orometua haapii ia Saulo, “Eaha ta oe e haapii mai ia ˈu?” Ua haamata ˈtura Saulo i te taio i te hoê paratarafa o te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? “Te maere nei au e te haapii mai nei oe ia ˈu,” ta te orometua haapii ïa i parau. Ua tahe aˈera to ˈna roimata e ua tauahi atura ia Saulo.

Te haapiiraa o te haaputapû i te aau

10. Eaha te mauhaa maitai roa e vai nei ta tatou e nehenehe e faaohipa no te haapii atu i te parau mau bibilia?

10 Ua niu Iesu i ta ˈna haapiiraa i nia i ta Iehova i haapii roa ˈtu ia ˈna e i nia i te haapiiraa i roto i te Parau papaihia a te Atua. (Luka 4:16-21; Ioa. 8:28) Te pee nei tatou ia Iesu ma te faaohipa i ta ˈna mau aˈoraa e ma te pee maite i te mau Papai. E tuea ïa ta tatou paatoa parau e to tatou manaˈo, a tupu atu ai te auhoêraa i rotopu ia tatou. (Kor. 1, 1:10) Te mauruuru mau nei tatou e te nenei nei “te tavini haapao maitai e te paari” i te mau papai bibilia no te tauturu ia tatou ia tapea maite i te auhoêraa i roto i ta tatou haapiiraa ˈtu e raveraa i ta tatou ohipa ei poro evanelia! (Mat. 24:45; 28:19, 20) Hoê o teie mau papai, o te buka Bibilia haapii ïa e vai nei na roto 179 reo.

11. Mea nafea to te hoê tuahine i Etiopia faarururaa i te patoiraa maoti te buka Bibilia haapii?

11 E nehenehe atoa te haapiiraa i te mau Papai maoti te buka Bibilia haapii e taui i te aau o te feia patoi. I te hoê mahana a faatere ai Lula, te hoê tuahine pionie i Etiopia, i te hoê haapiiraa bibilia, ua faura taue atu te hoê fetii o te piahi e ua parau atu e eita ratou e hinaaro i te haapiiraa. Ua haaferuri mǎrû o Lula i te fetii, ma te faaohipa i te faahohoˈaraa o te moni haavare i te pene 15 o te buka Bibilia haapii. Ua mǎrû maira te vahine e ua vaiiho atura ia raua ia faatere â i te haapiiraa. Inaha, ua apiti atoa oia i te haapiiraa i muri iho e ua ani i ta ˈna iho haapiiraa bibilia, ma te pûpû i te aufau i te reira. Aita i maoro, ua haapii oia e toru taime i te hebedoma e ua haere maitai oia i mua i te pae varua.

12. A horoa i te hoê hiˈoraa o te faaite ra e nafea te feia apî e nehenehe ai e haapii ma te manuïa i te pue parau mau bibilia.

12 E nehenehe te feia apî e tauturu ia vetahi ê ma te faaohipa i te buka Bibilia haapii. I Vaihi, te taio ra o Keanu 11 matahiti i teie buka i te fare haapiiraa, ua ui hoê o to ˈna mau hoa haapiiraa ia ˈna, “No te aha outou e ore ai e faatupu i te mau oroa?” Ua taio roa ˈtu Keanu i te pahonoraa i roto i te tuhaa hau “E mea tia anei ia faatupu tatou i te mau oroa?” Ua faaite atura oia i te tapura tumu parau o te buka e ua ui i te tamaroa eaha te tumu parau ta ˈna e anaanatae roa ˈˈe. Ua haamata ˈtura te hoê haapiiraa bibilia. I te matahiti taviniraa i mahemo, ua faatere te mau Ite no Iehova e 6 561 426 haapiiraa bibilia, e mea rahi i nia i te buka Bibilia haapii. Te faaohipa ra anei outou i teie buka i roto i te mau haapiiraa bibilia?

13. E nafea te haapiiraa i te Bibilia e nehenehe ai e ohipa puai i nia i te taata?

13 E nehenehe te haapiiraa i te mau Papai i nia i te buka Bibilia haapii e ohipa puai i nia i te feia e hinaaro ra e rave i te hinaaro o te Atua. Ua haamata te tahi nau pionie taa ê faaipoipo i Norevetia i te hoê haapiiraa bibilia e te hoê utuafare no Zambie. E toru tamahine ta na taata faaipoipo no Zambie e aita raua i hinaaro i te tahi atu tamarii. No reira, i to te vahine hapûraa, ua faaoti raua e haamarua. Tau mahana hou a farerei ai i te hoê taote, ua haapii raua i te pene “A hiˈo i te ora mai ta te Atua hiˈoraa.” No te mea ua putapû roa na hoa faaipoipo i te hohoˈa i roto i taua pene ra o te hoê aiû i roto â i te opu o to ˈna mama, ua faaoti aˈera raua eiaha e haamarua. Ua tamau raua i te haere maitai i mua i te pae varua e ua mairi i taua tamaiti fanau apî i te iˈoa o te taeae e faatere ra i ta raua haapiiraa.

14. A faataa e nafea te oraraa ia au i ta tatou e haapii atu e hopoi mai ai i te mau faahopearaa maitatai.

14 Te hoê tuhaa faufaa o ta Iesu huru haapiiraa ˈtu, o to ˈna ïa oraraa ia au i ta ˈna i haapii atu. Mea rahi te taata e popou nei i te haerea maitai roa o te mau Ite no Iehova, o te pee nei ia Iesu i roto i taua tuhaa ra. I Niu Zelani, ua panahia te pereoo o te hoê taata tapihoo e ua eiâhia ta ˈna pute. Ua faaara oia i te mutoi, o tei parau e: “Te ravea noa e ite faahou ai oe i ta oe pute, oia ïa ia ite te hoê Ite no Iehova i te reira.” Na te hoê Ite o te opere haere ra i te mau vea i ite i te pute. A faaroo ai oia i te reira, ua haere te fatu i te fare o te tuahine ra. Ua topa roa to ˈna hau i to ˈna iteraa e te vai noa ra te hoê api parau faufaa roa no ˈna. Ua na ô te tuahine ia ˈna e, “E mea tano iho â ia faahoˈi au i te pute, no te mea iho â râ e Ite no Iehova vau.” Ua maere te taata tapihoo, a haamanaˈo ai oia i ta te mutoi i parau ia ˈna i taua poipoi ra. Oia mau, te ora nei te mau Kerisetiano mau ia au i te mau haapiiraa i roto i te Bibilia e ia au i te hiˈoraa o Iesu.—Heb. 13:18.

A pee i te huru o Iesu i nia i te taata

15, 16. E nafea te taata e au ai i te poroi ta tatou e poro ra?

15 No to Iesu huru i nia ia ratou, ua au te taata i ta ˈna poroi. Ei hiˈoraa, ua haafatata ˈtu te feia rii ia ˈna no to ˈna here e haehaa. Ua aumihi oia i te feia i haere atu ia ˈna e ua tamahanahana ia ratou maoti te mau parau hamani maitai, a faaora ˈtu ai i e rave rahi i te pae tino. (A taio i te Mareko 2:1-5.) Eita ta tatou e nehenehe e faatupu i te mau semeio, e nehenehe râ tatou e faaite i te here, te haehaa, e te aumihi—te mau huru maitatai o te faatae i te taata i te parau mau ra.

16 Ua ohipa te aumihi i to te hoê pionie taa ê o Tariua te iˈoa haereraa ˈtu i te fare o te hoê tane ruhiruhia o Beere te iˈoa, e faaea ra i te hoê o te mau motu atea roa o Kiribati i Patitifa Apatoa. Noa ˈtu e ua faaite te tane e eita o ˈna e hinaaro e faaroo ia ˈna, ua tapao o Tariua e e hapepa rii oia e ua aumihi atu oia. “Ua faaroo anei oe i ta te Atua e fafau ra no te feia maˈi e ruhiruhia?” ta ˈna ïa i ui. Ua taio atura oia i te hoê tuhaa o te parau tohu a Isaia. (A taio i te Isaia 35:5, 6.) No to ˈna anaanatae rahi, ua parau te tane e, “E rave rahi matahiti to ˈu taioraa i te Bibilia e to ˈu farereiraahia e te hoê mitionare o ta ˈu haapaoraa, aita râ vau i ite aˈenei i te reira i roto i te Bibilia.” Ua haamata te hoê haapiiraa bibilia e o Beere, e ua haere maitai oia i mua i te pae varua. Oia, ua paruparu roa to ˈna tino, tera râ ua bapetizohia oia, te haapao ra oia i te hoê pǔpǔ atea, e e nehenehe ta ˈna e haere na raro e ati aˈe te motu e poro i te parau apî maitai.

A tamau i te pee i te Mesia

17, 18. (a) E nafea outou e nehenehe ai e riro ei poro evanelia manuïa? (b) Eaha te tiai maira i te feia o te rave maite i ta ratou taviniraa?

17 Mai ta te mau tupuraa oaoa i roto i te taviniraa e faaite noa ra, e nehenehe tatou e riro ei poro evanelia manuïa ia atuatu e ia faaite tatou i te mau huru maitatai ta Iesu i faaite. E tano mau â ïa ia pee tatou i te Mesia ei poro evanelia itoito rahi!

18 I to vetahi riroraa ei pǐpǐ a Iesu i te senekele matamua, ua ui Petero: “Eaha ta matou nei utua?” Ua pahono Iesu e: “Te taata atoa no to ˈu nei iˈoa i faarue ai i te fare, e te mau taeae, e te mau tuahine, e te metua tane, e te metua vahine, e te vahine iho, e te tamarii, e te fenua, e hanere atu ïa ta ˈna e noaa, e e roaa ia ˈna te ora mure ore.” (Mat. 19:27-29) E ite mau â tatou i te reira ia tamau tatou i te pee i te Mitionare rahi roa ˈˈe o Iesu Mesia.

Eaha ta outou e pahono?

• E nafea Iehova e faaineine ai ia tatou ia riro ei poro evanelia?

• No te aha e buka maitai ai te Bibilia haapii i roto i ta tatou taviniraa?

• E nafea tatou e pee ai ia Iesu i roto i to tatou huru i nia i te taata?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 23]

I to Iesu titau-manihini-raa ia Petero, Anederea, Iakobo, e Ioane ia pee ia ˈna, ua farii ratou ma te haamarirau ore

[Hohoˈa i te api 25]

E tauturu mai te mau papai mai te buka “Bibilia haapii” ia tapea maite i te auhoêraa i roto i ta tatou haapiiraa ˈtu