Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Afea te Basileia o te Atua e tae mai ai?

Afea te Basileia o te Atua e tae mai ai?

Afea te Basileia o te Atua e tae mai ai?

“E TE Fatu, ei teie nei anei oe e faahoˈi mai ai i te hau ia Iseraela?” (Ohipa 1:6) Ua hinaaro ru te mau aposetolo e ite afea Iesu e haamau ai i to ˈna Basileia. I teie mahana, fatata e 2 000 matahiti i muri aˈe, te hinaaro ru noa nei te taata e ite: Afea te Basileia o te Atua e tae mai ai?

I te mea e ua faariro Iesu i te Basileia ei manaˈo tumu o ta ˈna pororaa, e manaˈo paha outou e ua tauaparau oia i nia i teie uiraa. Ua na reira iho â oia! Ua faahiti rahi oia i te hoê tau taa maitai ta ˈna i parau to ˈna “vairaa mai.” (Mataio 24:37, MN) Ua taai-roa-hia tera vairaa mai i te haamauraa o te Basileia Mesia. Eaha tera vairaa mai? E hiˈopoa anaˈe e maha tupuraa ta te Bibilia e faaite ra no nia i te vairaa mai o te Mesia.

1. E haamata te vairaa mai o te Mesia i te hoê taime roa i muri aˈe i to ˈna poheraa. Ua horoa Iesu i te hoê faahohoˈaraa i reira oia i te faaauraa ia ˈna iho i te hoê taata o tei ‘haere i te fenua roa ia noaa ia ˈna te toroa arii ra.’ (Luka 19:12) Mea nafea tera faahohoˈaraa parau tohu i te tupuraa? Oia mau, ua pohe Iesu e ua faatiahia mai; i muri iho, ua haere oia i te “fenua roa,” oia ïa te raˈi. Mai ta Iesu i tohu i roto i te hoê faahohoˈaraa mai tera te huru, ua tupu to ˈna hoˈiraa ma te toroa arii “e maoro aˈera” noa.—Mataio 25:19.

Tau matahiti i muri aˈe i to Iesu revaraa i nia i te raˈi, ua papai te aposetolo Paulo: “Te Mesia, oti aˈera ta ˈna tusia hoê i te pûpûhia ei taraehara faufaa mure ore, parahi atura i te rima atau o te Atua ra: e teie nei, te tiai ra e ia faarirohia tana mau enemi ei taahiraa avae no ˈna.” (Hebera 10:12, 13) No reira ua tupu te hoê tau tiairaa roa i muri aˈe o Iesu i tae atu ai i te raˈi. Ua hope atura te tiairaa i to te Atua ra o Iehova faariroraa i ta ˈna Tamaiti ei Arii fafau-maoro-hia o te Basileia Mesia. I reira ïa te haamataraa te vairaa mai o te Mesia. E ite anei te taata i nia i te fenua i tera tupuraa faufaa roa?

2. E mea itea ore i te mata taata te vairaa mai. A haamanaˈo, ua faahiti Iesu i te tapao o to ˈna vairaa mai. (Mataio 24:3, MN) Ahiri e ite te mata taata i to ˈna vairaa mai, e hinaarohia anei ïa te hoê tapao? Ei faahohoˈaraa: A feruri na e te haere ra outou e hiˈo i te miti. E ite paha outou i te mau tapao purumu o te aratai ia outou, ia tae râ outou i te tahatai, a tia noa ˈi i tatahi i mua i te miti aano e tarava ra e tae atu ai i te iriatai, e manaˈo anei outou e ite i te hoê tapao rahi e tohu ra i mua, ma te papai rarahi i nia iho “Moana”? Eita iho â ïa! Eaha te faufaa o te hoê tapao no te faaite i te mea ta outou e nehenehe e taa ohie e to outou mata?

Ua faataa Iesu i te tapao o to ˈna vairaa mai, eiaha no te faaite i te tahi mea ta te taata e nehenehe e ite e to ratou mata, no te tauturu râ ia ratou ia haroaroa i te tahi mea e tupu i te raˈi. No reira Iesu i parau ai e: “E ore te Basileia o te Atua e tupu faaite hua mai.” (Luka 17:20) E nafea ïa te tapao e faaite ai i te feia i nia i te fenua e ua haamata te vairaa mai o te Mesia?

3. E tapaohia to Iesu vairaa mai e te hoê tau arepurepu rahi i nia i te fenua. Ua parau Iesu e e tapaohia to ˈna vairaa mai ei Arii i nia i te raˈi e te mau tamaˈi, oˈe, aueueraa fenua, maˈi rahi parare, e te parau-tia ore i nia i te fenua nei. (Mataio 24:7-12; Luka 21:10, 11) Na te aha e faatupu i teie mau ati atoa? Te faataa ra te Bibilia e e riri rahi to Satani, “te arii o teie nei ao,” no te mea ua ite oia e mea poto roa to ˈna taime i teie nei e ua haamata te vairaa mai o te Mesia ei Arii. (Ioane 12:31; Apokalupo 12:9, 12) Ua rahi roa tera huru haapapuraa itea o te riri o Satani e o te vairaa mai o te Mesia i to tatou nei tau. Mai 1914 mai iho â râ, te hoê matahiti ta te feia tuatapapa e faˈi ra ei mea faufaa, ua itehia te reira i nia i te hoê faito aita i itehia aˈenei e i te fenua taatoa.

E au ra e e parau peapea anaˈe teie, e ere râ. Te auraa ra, te faatere nei te Basileia Mesia i nia i te raˈi i teie nei. Ua fatata roa te Basileia Mesia i te faatere ma te tia i nia i te fenua taatoa. E nafea râ te taata e ite ai no nia i tera Basileia no te farii i ta ˈna faatereraa e no te riro ei feia auraro i te reira?

4. E tapaohia to Iesu vairaa mai e te hoê ohipa pororaa i te fenua atoa. Ua parau Iesu e mai “te anotau ia Noa ra” to ˈna vairaa mai. * (Mataio 24:37-39) Ua hau atu o Noa i te hoê taata hamani araka; e “[taata poro] i te parau-tia” atoa oia. (Petero 2, 2:5; MN) Ua faaara o Noa i te taata e ua fatata roa te hoê haavaraa no ǒ mai i te Atua ra. Ua parau Iesu e e na reira atoa ta ˈna mau pǐpǐ i te fenua nei a vai mai ai oia. Ua tohu oia: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.”—Mataio 24:14.

Mai ta tatou i ite i roto i to na mua ˈtu tumu parau, e haamou te Basileia o te Atua i te mau faatereraa atoa a teie nei ao. E faaara te ohipa pororaa i te taata e ua fatata teie faatereraa i te raˈi i te ohipa mai, a fanaˈo atu ai te taatoaraa i te ravea no te ora ˈtu i te haamouraa i mua nei e no te riro ei feia auraro o taua Basileia ra. Teie ïa te uiraa faufaa, Eaha ta outou e rave?

E parau apî maitai anei te Basileia o te Atua no outou?

E poroi tiaturiraa faito ore ta Iesu i poro. I muri aˈe i te orureraa hau i Edene a tausani matahiti aˈenei, ua opua te Atua ra o Iehova i te haamau i te hoê faatereraa o te faatitiaifaro i te mau mea, a faahoˈi ai i te taata haapao maitai i te huru tupuraa ta te Atua i manaˈo na no ratou i te omuaraa—te ora mure ore i roto i te hoê paradaiso i ǒ nei i te fenua nei. Eaha ˈtu â ïa mea oaoa aˈe maori râ te iteraa e te faatere nei teie faatereraa fafau-maoro-hia, i teie nei i nia i te raˈi? E ere teie i te hoê manaˈo papu ore, e tupuraa mau oraora râ!

I teie nei, te faatere nei te Arii maitihia a te Atua i rotopu i to ˈna mau enemi. (Salamo 110:2) I roto i teie ao piˈo tei atea ê i te Atua, te faatupu nei te Mesia i te hinaaro o to ˈna Metua e imi i te feia atoa o te hinaaro e ite i te Atua ma to ˈna iho â huru e e haamori ia ˈna “ma te varua e te parau mau.” (Ioane 4:24) Te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia o te Atua, no te taata ïa o te mau nunaa, faito matahiti, e tupuraa totiare atoa. (Ohipa 10:34, 35) Te faaitoito nei matou ia outou ia farii i te ravea faahiahia i pûpûhia ˈtu. A haapii i teie nei no nia i te Basileia o te Atua, ia nehenehe outou e ora i raro aˈe i ta ˈna faatereraa parau-tia e a muri noa ˈtu.—Ioane 1, 2:17.

[Nota i raro i te api]

^ Ua tauturu ta Iesu parau i te faatitiaifaro i te manaˈo hape i horoahia e te tahi mau huriraa bibilia tei hape i te huri i te taˈo “vairaa mai.” Ua huri te tahi mau tatararaa i te reira ei “taeraa mai,” “haereraa mai,” aore ra “hoˈiraa mai,” o tei horoa paatoa i te manaˈo o te hoê tupuraa taime poto i roto i te tau. A tapao na râ e aita Iesu i faaau i to ˈna vairaa mai i te diluvi i te anotau ia Noa ra, te hoê tupuraa i roto i te tau, teie râ i “te anotau ia Noa ra,” te hoê area tau tauiuiraa rahi mau. Mai tera area tau i tahito, e area tau te vairaa mai o te Mesia i reira te taata e haapao roa ino ai i te mau ohipa o te oraraa o te mau mahana atoa, a ore atu ai ratou e tâuˈa i te faaararaa i horoahia.

[Hohoˈa i te mau api 6, 7]

Te haapapu ra te mau parau peapea e faaroohia i te mau mahana atoa e te fatata maira te mau ohipa maitatai

[Faaiteraa i te tumu]

Pupuhi tupita manureva: U.S. Army photo