Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eaha te Basileia o te Atua?

Eaha te Basileia o te Atua?

Eaha te Basileia o te Atua?

EAHA na te manaˈo tumu o ta Iesu pororaa? Ia au ia Iesu iho, o te Basileia o te Atua ïa. (Luka 4:43) Ia faaroo te taata ia ˈna ia paraparau, mea papu e ua faaroo ratou e rave rahi faahitiraa i tera Basileia. Ua huru ê anei ratou? Ua ani anei ratou ia ˈna eaha na taua Basileia ra? Aita. Aita te mau Evanelia e faahiti ra i tera huru uiraa. E tiaturiraa matauhia anei te Basileia o te Atua no tera feia?

Inaha, ua faataa te mau Papai tahito ta te mau ati Iuda i faatura ei mea moˈa i tera Basileia, ma te mau parau oraora e te papu eaha te reira e eaha ta te reira e faatupu. I teie mahana, e nehenehe tatou e haapii hau atu â no nia i te Basileia mai ta te mau ati Iuda ra i rave—na roto i te faaohiparaa i te Bibilia. E hiˈopoa anaˈe i na mea mau e hitu ta te Bibilia e haapii maira no nia i te Basileia. Ua fanaˈo ohie te mau ati Iuda o to Iesu tau e to na mua ˈtu i na mea matamua e toru. Ua faaitehia to muri aˈe na mea e toru e Iesu aore ra e ta ˈna mau aposetolo i te roaraa o te senekele matamua. Ua papuhia te hopea i to tatou iho nei tau.

1. E faatereraa mau te Basileia o te Atua, te hoê faatereraa e vai noa e a muri noa ˈtu. Ua faaite te parau tohu matamua o te Bibilia e e tono te Atua i te hoê faaora no te feia haapao maitai. Ma te parauhia te “huero,” e faaore tera Taata i te mau fifi atoa o tei haamata na roto i te orureraa hau a Adamu, Eva, e Satani. (Genese 3:15; MN) Ia maoro aˈe, ua faahiti te arii haapao maitai ra o Davida i te tahi mea faahiahia no nia i taua “huero” ra, aore ra Mesia. E faatere oia ei Arii o te hoê Basileia. E mea taa ê tera faatereraa i te tahi atu. E vai te reira e a muri noa ˈtu.—Samuela 2, 7:12-14.

2. E haamou te Basileia o te Atua i te mau faatereraa taata atoa. Ua horoahia i te peropheta Daniela te hoê orama, ua ite oia i te nanairaa o te mau puai o te ao tei faatere te tahi i muri i te tahi, tei tupu i te roaraa o te Tuatapaparaa e tae roa mai i to tatou iho nei tau. A tapao na i te tupuraa anaanatae rahi roa ˈˈe o tera orama: “Ia tae i te anotau o taua mau arii [taata hopea] ra, e faatupu ai te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia, o te ore roa ïa e mou, e ore roa hoi e riro ia vetahi ê; e hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.” I reira, e haamou-roa-hia e a muri noa ˈtu te mau basileia atoa, aore ra faatereraa, o teie nei ao—e ta ratou mau tamaˈi, haavîraa tia ore, e ohipa piˈo. Mai ta te parau tohu a Daniela e faaite maira, ua fatata roa te Basileia o te Atua i te faatere mai i te fenua taatoa. (Daniela 2:44, 45) Te hoê ohipa mau râ, e vai noa te reira ei basileia hoê roa. a

3. E haamou te Basileia o te Atua i te mau tamaˈi, te maˈi, te oˈe, e te pohe iho atoa. Te faaite ra te mau parau tohu bibilia anaanatae eaha ta te basileia o te Atua e rave i ǒ nei i te fenua nei. E faatupu tera faatereraa i ta te mau faanahonahoraa taata i ore i rave aˈenei aore ra e ore roa e nehenehe e rave a muri aˈe. A feruri na—te mau mauhaa tamaˈi, e faaore-roa-hia ïa e a muri noa ˈtu! “Ua faaore oia i te tamaˈi e tae roa aˈenei i te hopea fenua.” (Salamo 46:9) Aita faahou e taote, e fare maˈi, aore ra te mau huru maˈi atoa. “E ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi.” (Isaia 33:24) Aita faahou e oˈe, e ereraa i te maa, e tano-ore-raa o te maa, aore ra e pohe poia. “E riro hoi e maa sitona tei te fenua.” (Salamo 72:16) Aita faahou e hunaraa maˈi, e putuputuraa no tei pohe, e menema, e vahi vaiihoraa taata pohe, aore ra te peapea e apee i te reira. E haamou-roa-hia te pohe, to tatou enemi tuutuu ore i te pae hopea. Na te Atua “e haamou roa i te pohe e a muri noa ˈtu; e na te Fatu ra, na Iehova, e horoi i te roimata i te mau mata atoa ra.”—Isaia 25:8.

4. E faatere maitihia e te Atua to te Basileia o te Atua. Aita te Mesia i faatoroa ia ˈna iho ei Faatere, aita atoa i maitihia e te mau taata tia ore. Ua maitihia râ e te Atua ra o Iehova iho. Te faaite ra te mau tiaraa iˈoa Mesia e Kirito iho e e mea maitihia oia e te Atua. Te auraa o na taˈo e piti atoa ra, o “Tei faatavaihia.” No reira mea faatavaihia tera Arii, aore ra mea maitihia no ta ˈna ohipa taa ê, e Iehova. Ua parau te Atua no ˈna ra: “A hio na i tau tavini, ta ˈu e [tapea tamau]; i tau hinaaro, i mauruuru roa ˈi tau [nephe]; ua tuuhia e au tau varua i nia ia ˈna; e na ˈna e faaite haere i te mau [nunaa] i te parau-tia.” (Isaia 42:1; MN; Mataio 12:17, 18) O vai tei ite maitai aˈe i to tatou Atua Poiete ra te huru Faatere ta tatou e hinaaro ra?

5. Ua faaite te Faatere o te Basileia o te Atua e e au ia ˈna ia faatere i mua i te aro o te huitaata atoa. Ua haapapu o Iesu no Nazareta e o oia te Mesia i tohuhia. Ua fanauhia oia i roto i te opu fetii ta te Atua i maiti. (Genese 22:18; Paraleipomeno 1, 17:11; Mataio 1:1) I te fenua nei, ua faatupu oia e rave rahi parau tohu no nia i te Mesia o tei papaihia e hanere senekele na mua ˈtu. Ua haapapu-atoa-hia oia mai te raˈi mai e o te Mesia oia. Mea nafea râ? Oia mau, ua paraparau mai te Atua mai te raˈi mai, ma te haapapu ia ˈna mai ta ˈNa iho Tamaiti; ua haapapu atoa te mau melahi ia Iesu mai te Mesia i tohuhia; e ua faatupu Iesu i te mau semeio—mea pinepine i mua i te mau hanere aore ra tausani atoa taata tei ite i te mau semeio—tei tupu ma te papu na roto i te mana o te Atua. b Ua faaite Iesu e rave rahi taime i te huru Faatere e riro mai oia. Tei ia ˈna eiaha noa te puai no te tauturu i te taata, te hinaaro atoa râ. (Mataio 8:1-3) Mea miimii ore oia, aumauiui, itoito, e haehaa. To roto te aamu o to ˈna oraraa i te fenua nei i te Bibilia ia taio te taatoaraa.

6. To te Basileia o te Atua, 144 000 faatere apiti ïa e te Mesia. Ua parau Iesu e e faatere te tahi atu, tae noa ˈtu ta ˈna mau aposetolo, i nia i te raˈi e o ˈna. Ua parau oia i tera pǔpǔ te “nǎnǎ iti.” (Luka 12:32) I muri aˈe, ua parau te aposetolo Ioane e 144 000 te numera tia o tera nǎnǎ iti. E hopoia faahiahia ta ratou i nia i te raˈi, e faatere ei arii e e tavini ei tahuˈa e te Mesia.—Apokalupo 5:9, 10; 14:1, 3.

7. Ua ineine te Basileia o te Atua, o te faatere nei i nia i te raˈi, i te faatere i te fenua taatoa. O teie parau mau hopea te mea faahiahia roa ˈˈe ta tatou e nehenehe e haapii. Te horoa ra te Bibilia i te haapapuraa rahi e ua horoahia te mana ia Iesu ei Arii i te raˈi. Te faatere nei oia i reira i teie nei, i to tatou nei tau, e fatata roa e faaaano oia i ta ˈna faatereraa i te fenua taatoa e e faatupu roa oia i te mau parau tohu rahi ta tatou i faahiti aˈenei. E nafea râ tatou e papu ai e te faatere nei to te Atua Basileia i teie nei? E afea te reira e haamata ˈi i te faatere i te fenua nei?

[Nota i raro i te api]

a Te faaite ra tera mau parau tohu mai teie te huru e e ere te Basileia o te Atua i te tahi mea i roto i to tatou mafatu, mai tei haapiihia i e rave rahi. A hiˈo i te tumu parau “Uiraa a te feia taio,” i te api 32.

b Ei haapapuraa, a hiˈo i te Mataio 3:17; Luka 2:10-14; Ioane 6:5-14.