Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Iesu Mesia—te Mitionare rahi roa ˈˈe

Iesu Mesia—te Mitionare rahi roa ˈˈe

Iesu Mesia—te Mitionare rahi roa ˈˈe

“Mai reira hoi au nei, e na ˈna hoi au i tono mai nei.”—IOA. 7:29.

1, 2. Eaha te hoê mitionare, e o vai te nehenehe e parauhia ei Mitionare rahi roa ˈˈe?

 EAHA te ô mai i roto i te feruriraa ia faaroo outou i te parau “mitionare”? E manaˈo vetahi i te mau mitionare a te Amuiraa faaroo Kerisetiano, e rave rahi hoi tei faaô i roto i te mau ohipa poritita e faanavairaa faufaa o te mau fenua i reira ratou e tavini ai. Ei Ite no Iehova râ, e manaˈo ïa outou i te mau mitionare ta te Tino aratai e tono nei e poro i te parau apî maitai i e rave rau fenua e ati aˈe te ao nei. (Mat. 24:14) Te pûpû nei teie mau mitionare ma te pipiri ore i to ratou taime e puai no te ohipa maitai roa ˈˈe e tauturu i te taata ia haafatata ˈtu i te Atua ra o Iehova e ia fanaˈo i te hoê taairaa taa ê roa e o ˈna.—Iak. 4:8.

2 Aita te parau “mitionare” e itehia ra i roto i te mau irava o te Bibilia. I roto râ i te nota i raro i te api o te Ephesia 4:11, te horoa nei te Bible de référence i te manaˈo e e nehenehe te taˈo Heleni i hurihia ei “haapii evanelia” e huri-atoa-hia ei “mitionare.” O Iehova te Haapii evanelia rahi roa ˈˈe, eita râ oia e nehenehe e parauhia ei Mitionare rahi roa ˈˈe, no te mea aita roa e taata i tono ia ˈna. No nia râ i to ˈna Metua i te raˈi, ua parau Iesu Mesia e: “Mai reira hoi au nei, e na ˈna hoi au i tono mai nei.” (Ioa. 7:29) Ei faaiteraa i to ˈna aroha rahi no te huitaata, ua tono Iehova i ta ˈna Tamaiti fanau tahi i te fenua. (Ioa. 3:16) E nehenehe ïa Iesu e parauhia ei Mitionare rahi roa ˈˈe, ei Mitionare faahiahia roa ˈˈe, no te mea ua tonohia oia i te fenua no te “faaite i te parau mau.” (Ioa. 18:37) Ua manuïa roa oia i te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia, e te fanaˈo noa nei â tatou i te mau maitai o ta ˈna taviniraa. Ei hiˈoraa, e nehenehe tatou e faaohipa i ta ˈna mau ravea haapiiraa i roto i ta tatou taviniraa, ua tonohia anei tatou ei mitionare aore ra aita.

3. E hiˈopoa tatou i teihea mau uiraa?

3 E faatupu mai te tiaraa o Iesu ei taata poro i te Basileia i te mau uiraa mai teie: Eaha ta Iesu i ite i to ˈna taviniraa i te fenua? No te aha ta ˈna haapiiraa i manuïa ˈi? E eaha te tumu i manuïa ˈi ta ˈna taviniraa?

Te hoê feruriraa aau tae i roto i te mau huru tupuraa apî

4-6. Eaha te tahi mau tauiraa ta Iesu i faaû i to ˈna tonoraahia i te fenua?

4 E titauhia paha ia haamatau te mau mitionare o teie tau e vetahi mau Kerisetiano tei reva i te mau vahi e hinaaro-rahi-hia nei te feia poro i te Basileia, i te huru oraraa haehaa aˈe i ta ratou i matau. Eita râ tatou e nehenehe e feruri i te taa-ê-raa i rotopu i te huru tupuraa o Iesu i te fenua nei e to te raˈi ia ˈna i ora i pihai iho i to ˈna Metua e te mau melahi tei tavini ia Iehova ma te manaˈo turai viivii ore. (Ioba 38:7) E mea taa ê mau â te oraraa i rotopu i te mau taata hara o te hoê ao viivii! (Mar. 7:20-23) Ua faaoromai atoa Iesu i te pohehae i rotopu i ta ˈna mau pǐpǐ piri roa ˈˈe. (Luka 20:46; 22:24) Parau mau, ua haa oia ma te tia roa i mua i te mau mea atoa ta ˈna i farerei i te fenua.

5 Aita Iesu i haamata semeio i te paraparau i te hoê reo taata; ua haapii matamua oia i te reira mai to ˈna aiûraa mai. E tauiraa rahi mau te reira i te faaueraa i te mau melahi i te raˈi! I te fenua, ua faaohipa Iesu i te hoê aˈe o “te mau [reo o] te taata nei.” E reo taa ê roa ïa i “ta te mau melahi.” (Kor. 1, 13:1; MN) No nia râ i ta ˈna mau parau maitatai rahi, aita e taata i paraparau aˈenei mai ia Iesu.—Luka 4:22.

6 E hiˈopoa tatou i te tahi atu â mau tupuraa i taui rahi ai te mau mea no te Tamaiti a te Atua i to ˈna parahiraa i te fenua. Noa ˈtu aita Iesu i raeahia i te hara a Adamu, ua riro mau Oia ei taata, mai te feia i riro mai i muri aˈe ei “taeae” aore ra ei pǐpǐ faatavaihia na ˈna. (A taio i te Hebera 2:17, 18.) I te po hopea o to ˈna oraraa i te fenua, aita Iesu i ani i to ˈna Metua i te raˈi ia tono “ahuru noa ˈtu te legeona [melahi] e ia piti tiahapa e ia rahi atu â.” A feruri noa na râ i te mau melahi ta ˈna iho i faatere ei Mikaela te Melahi rahi! (Mat. 26:53; Iuda 9) Oia mau, ua faatupu Iesu i te mau semeio; e mea iti roa râ te mau mea ta ˈna i rave i te fenua ia faaauhia i ta ˈna e nehenehe e rave i nia i te raˈi.

7. Eaha te huru o te mau ati Iuda no nia i te Ture?

7 I to ˈna oraraa ei “Logo” hou a riro ai ei taata, o Iesu paha te Auvaha parau a te Atua o tei aratai i te mau Iseraela na te medebara. (Ioa. 1:1; Exo. 23:20-23) Teie râ, ua “tuuhia mai . . . te ture ia [ratou] na roto i te nanai melahi ra, e aore aˈenei [ratou] i haapao i te reira.” (Ohi. 7:53; Heb. 2:2, 3) Inaha, aita te mau aratai haapaoraa ati Iuda o te senekele matamua i taa i te auraa mau o te Ture. Ei hiˈoraa, a feruri na i te ture o te Sabati. (A taio i te Mareko 3:4-6.) “Te haapae nei” te mau papai parau e te mau Pharisea “i te mau mea rarahi o te ture ra, i te parau-tia, e te aroha, e te haapao mau ra.” (Mat. 23:23) Noa ˈtu râ, aita Iesu i tuu e i faaea i te faaite i te parau mau.

8. No te aha Iesu e nehenehe ai e tauturu ia tatou?

8 E feruriraa aau tae to Iesu. Na to ˈna here i te taata e te hinaaro mau e tauturu ia ratou i turai ia ˈna. Aita roa i moe ia ˈna te feruriraa poro evanelia. E no to ˈna taiva ore ia Iehova i to ˈna parahiraa i te fenua, ua “riro atura [Iesu] ei tumu no te ora mure ore no te feia atoa e faaroo ia ˈna.” Hau atu â, “oia iho . . . i pohe i te mea i roohia i te ati, e tia hoi ia ˈna ia turu mai i te feia [mai ia tatou] i roto i te ati.”—Heb. 2:18; 5:8, 9.

Faaineine-maitai-hia ei Orometua haapii

9, 10. Eaha te huru faaineineraa ta Iesu i fanaˈo hou oia a tonohia ˈi i te fenua?

9 Hou te mau Kerisetiano no teie tau e tonohia ˈi ei mitionare, e faanaho te Tino aratai ia faaineinehia ratou. Ua faaineinehia anei Iesu Mesia? E, aita râ oia i haere i te mau fare haapiiraa rabi hou oia a faatavaihia ˈi ei Mesia, aita atoa oia i haapiihia i te pae avae o te tahi mau aratai haapaoraa tuiroo. (Ioa. 7:15; a hiˈo i te Ohipa 22:3.) No te aha hoi Iesu i aravihi roa ˈi no te haapii?

10 Noa ˈtu eaha ta Iesu i haapii i pihai iho i to ˈna metua vahine o Maria, e to ˈna metua tane faaamu o Iosepha, ua noaa ia ˈna te faaineineraa faufaa roa no te taviniraa i te Tumu rahi roa ˈˈe. No nia i te reira, ua parau Iesu e: “E ere . . . i ta ˈu iho te parau ta ˈu i parau atu na, na te Metua râ i tono mai ia ˈu nei ra i faaue mai ia ˈu i te parau ia parau vau e ia haapii au.” (Ioa. 12:49) A tapao na e ua horoahia i te Tamaiti te mau faaueraa papu no nia i ta ˈna e haapii atu. Hou to ˈna haereraa mai i te fenua, aita e feaaraa e e rave rahi taime to Iesu faarooraa i te haapiiraa a to ˈna Metua. Ua fanaˈo Iesu i te faaineineraa maitai roa ˈˈe, e ere anei?

11. I nia i teihea faito i faaite ai Iesu i te huru o to ˈna Metua i nia i te huitaata?

11 Mai to ˈna poieteraa mai â, e taairaa piri roa to te Tamaiti e to ˈna Metua. Ia ˈna i ora hou a riro ai ei taata, ua taa ia Iesu te huru o te Atua i nia i te taata ma te hiˈo i ta Iehova haaraa e o ratou. Ua faaite te Tamaiti i te hoê â aroha no te huitaata mai to te Atua ra, a nehenehe ai oia e parau ei paari faataatahia e: “Tei te mau tamarii a te taata ra to ˈu oaoaraa.”—Mas. 8:22, 31.

12, 13. (a) Mea nafea te hiˈopoaraa i te haaraa a to ˈna Metua e te mau Iseraela i haapii ai ia Iesu? (b) Mea nafea to Iesu faaohiparaa i te faaineineraa ta ˈna i fanaˈo?

12 Te faaineineraa atoa ta te Tamaiti i fanaˈo, o te hiˈopoaraa ïa e mea nafea to ˈna Metua i te faaafaroraa i te tahi mau tupuraa fifi. Ei hiˈoraa, e hiˈopoa anaˈe i ta Iehova haaraa e te mau Iseraela faaroo ore. Te na ô nei te Nehemia 9:28 e: “E hau ihora to ratou, ua hoˈi faahou ratou i te parau ino i mua ia oe [Iehova]: vaiiho ihora oe ia ratou i te rima o to ratou mau enemi, e faahepohia ihora ratou: ia hoˈi râ ratou e ia tiaoro atu ia oe ra, ua faaroo mai oe i nia i te raˈi: e rave rahi to oe faaoraraa ˈtu ia ratou i to oe aroha rahi.” Ma te haa e o Iehova e ma te hiˈopoa ia ˈna, ua faaite Iesu i te hoê â aumihi no te taata o ta ˈna tuhaa fenua.—Ioa. 5:19.

13 Ua faaohipa Iesu i teie faaineineraa a haa ˈi oia ma te aumihi e ta ˈna mau pǐpǐ. I te po hou to ˈna poheraa, ua “faarue” te mau aposetolo atoa ta ˈna i here rahi ‘ia ˈna e horo atura.’ (Mat. 26:56; Ioa. 13:1) Ua huna atoa te aposetolo Petero i te Mesia e toru taime! Noa ˈtu râ, ua vaiiho Iesu i te hoê ravea ia hoˈi mai ta ˈna mau aposetolo ia ˈna. Ua parau oia ia Petero e: “I pure na . . . vau ia oe ia ore ia mure to oe faaroo; e ia faafariuhia mai oe ra, a faaitoito i to mau taeae.” (Luka 22:32) Ua niuhia te Iseraela pae varua ma te manuïa i nia i “te mau aposetolo e te mau peropheta,” e tei nia iho te iˈoa o na aposetolo taiva ore 12 a te Arenio ra o Iesu Mesia i te mau ofai niu o te aua o te Ierusalema Apî. E tae roa mai i teie mahana, te ruperupe nei te mau Kerisetiano faatavaihia e to ratou mau hoa pûpûhia, te mau “mamoe ê atu,” ei faanahonahoraa o te poro i te Basileia i raro aˈe i te rima mana o te Atua e i te aratairaa a ta ˈna Tamaiti here.—Eph. 2:20; Ioa. 10:16; Apo. 21:14.

Mea nafea Iesu i te haapiiraa ˈtu

14, 15. I roto i teihea tuhaa i taa ê ai ta Iesu haapiiraa e ta te mau papai parau e te mau Pharisea?

14 Mea nafea Iesu i te faaohiparaa i ta ˈna faaineineraa no te haapii atu i ta ˈna mau pǐpǐ? Ia faaau tatou i ta Iesu huru haapiiraa e ta te mau aratai haapaoraa ati Iuda, e ite maitai tatou i te hau-ê-raa o ta Iesu huru haapiiraa. Ua “faaore” te mau papai parau e te mau Pharisea “i te ture a te Atua i ta [ra]tou na tutuu.” Area ta Iesu i parau, e ere ïa i ta ˈna iho; ua parau noa oia i ta te Atua parau, aore ra poroi. (Mat. 15:6; Ioa. 14:10) Ia na reira atoa ïa tatou e tia ˈi.

15 Ua taa ê roa Iesu i te mau aratai haapaoraa i roto i te tahi atu tuhaa. No nia i te mau papai parau e te mau Pharisea, ua na ô oia: “E haapao outou e e rave i ta ratou e parau mai ia outou: eiaha râ outou e pee ia ratou; o te parau hoi ta ratou, aita râ i haapao.” (Mat. 23:3) Ua faaohipa Iesu i ta ˈna i haapii atu. E hiˈopoa anaˈe i te hoê hiˈoraa o te haapapu e e parau mau te reira.

16. No te aha outou e parau ai e ua ora Iesu ia au i ta ˈna mau parau i papaihia i roto i te Mataio 6:19-21?

16 Ua faaitoito Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia ‘haapue i te taoˈa i nia i te raˈi.’ (A taio i te Mataio 6:19-21.) Ua ora anei Iesu ia au i tera aˈoraa? E, no reira oia i nehenehe mau ai e parau no ˈna iho: “E ana to te alope, e tauraa to te manu o te reva; area te Tamaiti a te taata nei, aita o ˈna tuâroi.” (Luka 9:58) E oraraa haehaa to Iesu. O te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia ta ˈna haapeapearaa matamua, e ua faaite oia eaha te auraa o te oreraa e ahoaho no te haapueraa i te taoˈa i te fenua nei. Ua faaite Iesu e mea maitai roa ˈˈe ia haapue i te taoˈa i nia i te raˈi, “i te vahi e ore e pau ai i te huhu e te pe, e ore hoi te eiâ e tomo i reira a eiâ ai.” Te pee ra anei outou i te aˈoraa a Iesu e haapue i te taoˈa i nia i te raˈi?

Te mau huru maitatai i au roa ˈi te taata ia Iesu

17. Eaha te mau huru maitatai i riro ai Iesu ei poro evanelia faahiahia?

17 Eaha te mau huru maitatai i riro ai Iesu ei poro evanelia faahiahia? Te tahi, o to ˈna ïa huru i nia i te taata ta ˈna i tauturu. I rotopu i te mau huru maitatai o Iehova ta Iesu i pee, te vai ra te haehaa, te here, e te aumihi. A tapao na e mea nafea e rave rahi i au roa ˈi ia Iesu no teie mau huru.

18. No te aha i parauhia ˈi e e taata haehaa o Iesu?

18 I to ˈna fariiraa i te hopoia e haere mai i te fenua nei, “haapae atura [Iesu] i to ˈna iho, rave atura i to te tavini ra huru, i te fanauraa mai ma te huru o te taata nei.” (Phil. 2:7) E haerea haehaa tera. Hau atu â, aita Iesu i vahavaha i te taata. Aita oia i parau mai teie, ‘Ua haere mai au mai te raˈi mai, ia faaroo mai ïa outou ia ˈu.’ Taa ê roa i te mau mesia haavare, aita Iesu i faaahaaha haere no nia i to ˈna tiaraa Mesia mau. I te tahi mau taime, ua parau oia i te taata eiaha e faaite o vai oia aore ra eaha ta ˈna i rave. (Mat. 12:15-21) Ua hinaaro Iesu ia faaoti te taata e pee ia ˈna no te mau mea ta ratou iho i ite. Ua maitai rahi ta ˈna mau pǐpǐ i te mea e aita to ratou Fatu i titau ia riro ratou mai te mau melahi tia roa ta ˈna i amuimui atu i te raˈi!

19, 20. Mea nafea te here e te aumihi i te turairaa ia Iesu ia tauturu i te taata?

19 Ua faaite atoa Iesu Mesia i te here—te hoê huru maitai matamua o to ˈna Metua i te raˈi. (Ioa. 1, 4:8) Ua haapii Iesu i te feia i faaroo ia ˈna na roto i te here. Ei hiˈoraa, a feruri na i to ˈna huru aau no te tahi raatira apî. (A taio i te Mareko 10:17-22.) “Ua aroha ˈtura [Iesu] ia ˈna” e ua hinaaro oia e tauturu ia ˈna, aita râ te raatira apî i faarue i ta ˈna taoˈa rahi no te riro ei pǐpǐ na te Mesia.

20 I rotopu i to Iesu mau huru maitatai au-roa-hia te vai ra te aumihi. Mai te mau taata tia ore atoa, ua teimaha te feia i farii i ta ˈna haapiiraa i te fifi. Ma te taa i te reira, ua haapii Iesu ia ratou ma te aumihi e te aroha. Ei faahohoˈaraa: I te hoê taime, no te rahi o te ohipa aita to Iesu e ta ˈna mau aposetolo e taime no te tamaa. Mai te aha râ to Iesu huru i to ˈna iteraa i te feia rahi i ruru mai? “Aroha ˈtura ia ratou; no te mea mai te nǎnǎ mamoe tiai ore ra ratou; haapii atura oia ia ratou i te parau e rave rahi.” (Mar. 6:34) Ua ite Iesu e mea aroha roa te taata o ta ˈna tuhaa fenua e ua horoa oia i to ˈna puai no te haapii atu e no te faatupu i te mau semeio ia maitai mai ratou. Ua au roa vetahi i to ˈna mau huru maitatai, ua putapû ratou i ta ˈna mau parau, e ua riro mai ei pǐpǐ na ˈna.

21. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i to muri iho nei tumu parau?

21 E nehenehe tatou e haapii hau atu â no nia i ta Iesu taviniraa i te fenua, mai ta to muri iho nei tumu parau e faaite. E nafea ˈtu â tatou e nehenehe ai e pee ia Iesu Mesia, te Mitionare rahi roa ˈˈe?

Eaha ta outou e pahono?

• Eaha te faaineineraa ta Iesu i fanaˈo hou oia a haere mai ai i te fenua?

• Mea nafea ta Iesu huru haapiiraa i hau ê ai i ta te mau papai parau e te mau Pharisea?

• Eaha te mau huru maitatai i au roa ˈi te taata ia Iesu?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 21]

Mea nafea Iesu i te haapiiraa ˈtu i te nahoa taata?