Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te vairaa mai o te Mesia—eaha ïa te auraa no oe?

Te vairaa mai o te Mesia—eaha ïa te auraa no oe?

Te vairaa mai o te Mesia—eaha ïa te auraa no oe?

“Eaha te tapao o to oe vairaa mai e te faaotiraa o te faanahoraa o te mau mea?”—MAT. 24:3MN.

1. Eaha te uiraa anaanatae ta te mau aposetolo a Iesu i ui ia ˈna?

 FATATA e piti tausani matahiti aˈenei, ua tuuhia te hoê uiraa e e maha o na aposetolo a Iesu i roto i ta ratou aparauraa o ratou anaˈe e to ratou Fatu i nia i te mouˈa i Oliveta. Ua ui ratou: “Afea teie mau mea e tupu ai, e eaha te tapao o to oe vairaa mai e te faaotiraa o te faanahoraa o te mau mea?” (Mat. 24:3, MN) I roto i taua uiraa ra, ua faahiti na aposetolo e piti parau anaanatae roa, “to oe vairaa mai” e “te faaotiraa o te faanahoraa o te mau mea.” Eaha ta teie na parau e faataa ra?

2. Eaha ta te taˈo “faaotiraa” e faataa ra?

2 E hiˈopoa tatou na mua i te piti o te parau “faaotiraa,” te huriraa o te taˈo Heleni syn·teʹlei·a. I roto i te Traduction du monde nouveau, ua huri-atoa-hia teie taˈo ei “faaotiraa,” area te taˈo Heleni tapiri teʹlos, ei “hopea” ïa. E nehenehe e faataa i te taa-ê-raa i roto i te auraa o teie na taˈo e piti ma te faataa i te hoê oreroraa parau e horoahia i te Piha a te Basileia. Te faaotiraa o te oreroraa parau, o te tuhaa hopea ïa i reira te taeae orero e haamanaˈo ai maa taime i te feia e faaroo ra i ta ˈna i vauvau, a faaite atu ai e nafea ratou e faaohipa ˈi i te mau manaˈo. Te hopea o te oreroraa parau, o te taime ïa e faarue ai te taeae orero i te tahua. Ia au atoa i te Bibilia, te faataa ra te taˈo “te faaotiraa o te faanahoraa o te mau mea” i te area tau o te aratai atu e o te puohu atoa i to ˈna hopea.

3. Eaha te tahi mau mea e tupu i te roaraa o te vairaa mai o Iesu?

3 Eaha te “vairaa mai” ta te mau aposetolo i ui? O te huriraa ïa o te taˈo Heleni pa·rou·siʹa. * Ua haamata te pa·rou·siʹa, aore ra vairaa mai, o te Mesia i to Iesu faatoroaraahia ei Arii i nia i te raˈi i 1914 e e tamau â te reira e tae roa ˈtu i te “ati rahi,” ia haere mai oia e haamou i te feia ino. (Mat. 24:21) I te roaraa o teie vairaa mai o Iesu, mea rahi te ohipa e tupu, mai te “anotau hopea” o teie faanahoraa ino o te mau mea, te haaputuputuraa o te feia maitihia, e to ratou tia-faahou-raa no te ora i nia i te raˈi. (Tim. 2, 3:1; Kor. 1, 15:23; Tes. 1, 4:15-17; Tes. 2, 2:1) E nehenehe e parau e e tuati te area tau o “te faaotiraa o te faanahoraa o te mau mea” (syn·teʹlei·a) i te area tau parauhia te vairaa mai (pa·rou·siʹa) o te Mesia.

Te hoê area tau roa

4. E nafea te vairaa mai o Iesu e au ai i te mau ohipa i tupu i te tau o Noa?

4 Te tuati ra te parau e e area tau roa te taˈo pa·rou·siʹa i ta Iesu i parau no nia i to ˈna vairaa mai. (A taio i te Mataio 24:37-39.) A tapao e aita Iesu i faaau i to ˈna vairaa mai i te area tau huru poto i tupu ai te diluvi i te tau o Noa. Ua faaau râ oia i to ˈna vairaa mai i te area tau roa ˈtu â e tae atu ai i te diluvi ra. E ô atoa mai ïa te hamaniraa Noa i te araka e ta ˈna ohipa pororaa, e tae roa ˈtu i te taime i tae mai ai te diluvi. Ua tupu teie mau mea i te roaraa e rave rahi ahuru matahiti. Oia atoa no te vairaa o te Mesia, e tupu te tahi mau mea o te aratai atu e o te puohu atoa i te ati rahi.—Tes. 2, 1:6-9.

5. E nafea tei papaihia i roto i te Apokalupo pene 6 e faaite ai e e area tau roa te vairaa mai o Iesu?

5 Te faaite maitai ra te tahi atu mau parau tohu bibilia e e area tau roa te vairaa mai o te Mesia e e ere noa i to ˈna haereraa mai e haamou i te feia ino. Te faahohoˈa ra te buka Apokalupo ia Iesu o te faahoro ra i te hoê puaahorofenua teatea e e korona tei horoahia no ˈna. (A taio i te Apokalupo 6:1-8.) I muri aˈe i to ˈna faakoronaraahia ei Arii i 1914, ua faahohoˈahia Iesu o te haere ra “ma te haapau atu, e ia pau atu â.” I muri iho, te faaite ra te faatiaraa e te apeehia ra oia e te tahi feia e faahoro ra i te mau puaahorofenua mea taa ê te û. Te faataipe tohu ra ratou i te tamaˈi, te oˈe, e te maˈi parare, o te tupu paatoa ra i te roaraa o te area tau roa parauhia te “anotau hopea.” Te ite nei tatou i te tupuraa o teie parau tohu i te roaraa o to tatou oraraa.

6. E tauturu mai te Apokalupo pene 12 ia taa i te aha no nia i te vairaa mai o te Mesia?

6 Te horoa ra te Apokalupo pene 12 i te tahi atu â parau rii no nia i te haamauraa o te Basileia o te Atua i nia i te raˈi. I reira, te taio ra tatou e e tamaˈi to roto i te ao itea ore. Te aro ra Mikaela—o Iesu Mesia i nia i to ˈna tiaraa i te raˈi—e ta ˈna mau melahi i te Diabolo e ta ˈna mau demoni. Ei faahopearaa, ua hurihia mai te Diabolo ra o Satani e ta ˈna mau nuu i nia i te fenua. Mai reira mai, ia au i te faatiaraa, e riri rahi to te Diabolo, “no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.” (A taio i te Apokalupo 12:7-12.) Mea maramarama maitai ïa e i muri aˈe i te haamauraahia te Basileia o te Mesia i nia i te raˈi, ua haamata te hoê area tau tei tapaohia e te “ati” rahi no te fenua e te feia e parahi ra i nia iho.

7. Eaha ta te salamo piti e faahiti ra, e eaha te ravea e faataahia ra i roto?

7 Te faahiti tohu atoa ra te salamo piti i te faatoroaraahia Iesu ei Arii i nia i te mouˈa Ziona i te raˈi. (A taio i te Salamo 2:5-9; 110:1, 2.) Te faaite atoa ra râ teie salamo i te hoê area tau i reira e horoahia ˈi na te feia faatere o te fenua, e na to ratou mau taata atoa, i te ravea no te auraro i te faatereraa a te Mesia. Ua faauehia ratou ia “paari” e ia farii i “te aˈo.” Oia, i taua area tau ra, e ‘[oaoa] te feia e tiaturi ia ˈna,’ oia hoi te Atua, ma te tavini ia ˈNa e i ta ˈna Arii faatoroahia. No reira i taua area tau ra, e ravea â ta te feia faatere e to ratou mau taata no te rave i te mau tauiraa titauhia i te roaraa o te vairaa mai o Iesu i roto i to ˈna mana faatere.—Sal. 2:10-12MN.

Te iteraa i te tapao

8, 9. O vai te ite i te tapao o te vairaa mai o te Mesia e te taa i te auraa o te reira?

8 I to te mau Pharisea uiraa ia ˈna afea te Basileia e tae mai ai, ua pahono Iesu e e ore te Basileia e tae “faaite hua mai” mai ta ratou i manaˈo. (Luka 17:20, 21) Eita te feia tiaturi ore e taa. No te aha hoi? Aita ratou i farii ia Iesu ei Arii no ratou a muri aˈe. O vai ma ïa te ite i te tapao o te vairaa mai o te Mesia e te taa i te auraa o te reira?

9 Ua parau atoa Iesu e e ite maitai ta ˈna mau pǐpǐ i te tapao mai te iteraa ratou i ‘te uira ia anapa i te tahi pae raˈi e anaana noa ˈtura i te tahi pae raˈi.’ (A taio i te Luka 17:24-29.) E mea faufaa ia tapao e te faaite maitai ra te Mataio 24:23-27 e te faahiti ra iho â Iesu i te tapao o te vairaa mai o te Mesia.

Te ui e ite ra i te tapao

10, 11. (a) Eaha te faataaraa i horoahia na no te “ui” o te Mataio 24:34? (b) Eita e ore e ua taa i te mau pǐpǐ a Iesu e to roto atoa o vai ma i taua “ui” ra?

10 Na mua ˈˈe, ua faataa teie vea e i te senekele matamua, “teie nei ui” tei faahitihia i roto i te Mataio 24:34, o “te ui [ïa] o taua tau ra o te mau ati Iuda tiaturi ore.” * E au ra e e tatararaa au noa teie no te mea e auraa au ore to te taˈo “ui” i roto i te tahi atu mau faaohiparaa a Iesu i te reira i roto i te mau Papai, e i roto i te rahiraa o te mau tupuraa, ua faaohipa Iesu i te hoê haapapu iˈoa au ore, mai te ui “ino.” (Mat. 12:39; 17:17; Mar. 8:38) No reira, ua manaˈohia e i roto i te tupuraa no teie tau, te faahiti ra ïa Iesu i te “ui” ino o te feia tiaturi ore o te ite i te mau mea o te faataa i “te faaotiraa o te faanahoraa o te mau mea” (syn·teʹlei·a) e te hopea atoa o te faanahoraa (teʹlos).

11 E parau mau e i to Iesu faaohiparaa i te taˈo “ui” ma te au ore, te faahiti ra ïa oia i te feia ino o to ˈna ra tau. Tera atoa anei râ te auraa o ta ˈna i parau i roto i te Mataio 24:34? A haamanaˈo e i haere “omoe” na e maha o te mau pǐpǐ a Iesu ia ˈna ra. (Mat. 24:3) I te mea e aita Iesu i faaohipa i te mau haapapu iˈoa au ore a paraparau ai oia ia ratou no nia i “teie nei ui,” eita e ore e ua taa i te mau aposetolo e to roto atoa ratou e to ratou mau hoa pǐpǐ i te “ui” o te ore e mou “e hope ai teie nei mau mea atoa i te tupu.”

12. E nafea te mau irava tapiri e faaite ai o vai ta Iesu e faahiti ra ia ˈna i faaohipa i te taˈo “ui”?

12 E nafea ïa tatou e huti mai ai i taua faaotiraa ra? Na roto ïa i te hiˈopoa-maite-raa i te mau irava tapiri. Ia au i te Mataio 24:32, 33, ua parau Iesu e: “E teie nei, ia [“haapii mai,” MN] outou i te tahi parabole i te suke nei. Ia oteo te omou rii e mahora aˈera te rau, ua ite ïa outou e ua fatata te auhune i reira: oia atoa i teie nei, ia hiˈo outou i taua mau mea nei, ua fatata te Tamaiti a te taata i reira, ia ite hoi outou; tei te pae uputa ïa.” (A hiˈo i te Mareko 13:28-30; Luka 21:30-32.) E i roto i te Mataio 24:34, te taio nei tatou e: “Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, E ore e mou teie nei ui e hope ai teie nei mau mea atoa i te tupu.”

13, 14. No te aha tatou e nehenehe ai e parau e te “ui” ta Iesu i faahiti, o ta ˈna mau pǐpǐ ïa?

13 Ua parau Iesu e o ta ˈna mau pǐpǐ, tei fatata i te faatavaihia i te varua moˈa, te tia ia huti mai i te tahi mau faaotiraa i nia i te taime e ite ai ratou i “teie nei mau mea atoa” ia tupu. Eita ïa e ore e te faahiti ra Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia ˈna i parau e: “E ore e mou teie nei ui e hope ai teie nei mau mea atoa i te tupu.”

14 Taa ê roa i te feia tiaturi ore, eita noa te mau pǐpǐ a Iesu e ite i te tapao, e taa atoa râ ia ratou te auraa o te reira. E “haapii mai” ratou i te mau mea o taua tapao ra e e “ite” ratou i te auraa mau o te reira. E taa roa ia ratou e “ua fatata te Tamaiti a te taata . . . tei te pae uputa ïa.” E parau mau e o te mau ati Iuda tiaturi ore e te mau Kerisetiano faatavaihia haapao maitai atoa tei ite i te tahi tupuraa haihai o te mau parau a Iesu i te senekele matamua ra, teie râ o ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia anaˈe i taua tau ra tei tia ia haapii mai i teie mau mea i tupu—tei tia ia taa i te auraa mau o ta ratou i ite.

15. (a) O vai ma te “ui” no teie tau ta Iesu i faahiti? (b) No te aha e ore ai e tia ia tatou ia numera i te maoro tia o “teie nei ui”? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia i te api 31.)

15 I teie tau, te manaˈo ra te feia aita e maramaramaraa pae varua to ratou e aita te tapao o te vairaa mai o Iesu e ‘faaite-hua-hia maira.’ Te na ô ra ratou e e tamau noa te mau mea atoa mai i mutaa ihora. (Pet. 2, 3:4) I te tahi aˈe pae, ua ite maitai te mau taeae faatavaihia haapao maitai o te Mesia, te pǔpǔ a Ioane no teie tau, i teie tapao mai te huru ra e e anapa uira e ua taa ia ratou te auraa mau o te reira. Ei pǔpǔ, o teie feia faatavaihia te “ui” no teie tau o te feia e ore e mou “e hope ai teie nei mau mea atoa i te tupu.” * Te auraa paha ïa e te ora râ vetahi o te mau taeae faatavaihia o te Mesia i nia i te fenua ia haamata te ati rahi i tohuhia.

“E ara”

16. E titauhia ia aha te mau pǐpǐ atoa a te Mesia?

16 Eita râ e navai ia ite noa i te tapao. Ua parau â Iesu e: “E ta ˈu e parau atu ia outou na, o ta ˈu ïa parau i te taata atoa, E [ara].” (Mar. 13:37; MN) E mea faufaa roa te reira i teie tau no tatou paatoa o te feia faatavaihia aore ra o te feia rahi roa. Ua hau atu i te 90 matahiti tei mairi mai to Iesu faatoroaraahia ei Arii i nia i te raˈi i 1914. Noa ˈtu e mea fifi, e titauhia ia vai ineine e ia ara tatou. Te mea e tauturu ia tatou ia na reira, o te taaraa ïa e te vai maira te Mesia ma te itea ore ei Arii e faatere ra. E faaara atoa mai te reira e ua fatata oia i te haere mai e haamou i to ˈna mau enemi i “te hora manaˈo-ore-hia e [tatou] na.”—Luka 12:40.

17. E mea maitai ia faatupu teie maramaramaraa i teihea huru aau, e eaha ta tatou faaotiraa papu e tia ˈi?

17 E tauturu te taaraa tatou i te auraa o te vairaa mai o te Mesia i te faarahi i to tatou huru aau e e tau ru teie. Ua ite tatou e te vai ê na maira Iesu e te faatere ra oia ma te itea ore ei Arii i nia i te raˈi mai 1914 mai â. Ua fatata oia i te haere mai e haamou i te feia ino e i te faatupu i te mau tauiraa rahi i nia i teie fenua taatoa. No reira, e mea maitai ia faaoti papu atu â tatou i te rave ma te itoito i te ohipa ta ˈna i faaite atea ia ˈna i parau e: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea [teʹlos] ihora ïa i reira ra.”—Mat. 24:14.

[Nota i raro i te api]

^ Te itehia ra te auraa o pa·rou·siʹa i roto i te taa-ê-raa i rotopu i te ‘parahiraa i roto’ aore ra ‘i pihai iho’ e te ‘taa-ê-raa’ o te aposetolo Paulo i roto i te Korinetia 2, 10:10, 11 e te Philipi 2:12. Ei faahohonuraa, a hiˈo i te Étude perspicace des Écritures, buka 2, api 648-51.

^ A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Novema 1995, api 12-5, 19, 30, 31.

^ E au ra e e tuati te area tau e ora ˈi “teie nei ui” i te area tau i puohuhia e te orama matamua i roto i te buka Apokalupo. (Apo. 1:10–3:22) Ua haamata teie tuhaa o te mahana o te Fatu i 1914 e e hope ia pohe e ia faatiahia mai te hopea o te feia faatavaihia haapao maitai.—A hiˈo i Te Apokalupo—Ua fatata roa to ˈna tatararaa rahi hopea nei! api 24, paratarafa 4.

Eaha ta oe e pahono?

• Mea nafea tatou i ite ai e e area tau roa te vairaa mai o Iesu?

• O vai te ite i te tapao o te vairaa mai o Iesu e te taa i te auraa o te reira?

• O vai ma te ui no teie tau i faahitihia i roto i te Mataio 24:34?

• No te aha e ore ai e tia ia tatou ia numera i te maoro tia o “teie nei ui”?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 31]

E tia anei ia tatou ia numera i te maoro o “teie nei ui”?

E faataa pinepine te taˈo “ui” i te feia ua rau te matahiti o te ora ra i te roaraa o te hoê area tau aore ra tupuraa taa maitai. Ei hiˈoraa, te na ô maira te Exodo 1:6: “E pohe atura hoi Iosepha, e tana mau tuaana atoa, e to taua ui atoa ra e hope roa aˈera.” E ere hoê â matahiti to Iosepha e to ˈna mau tuaana, tera râ hoê â huru tupuraa to ratou i te roaraa o te hoê â area tau. I roto i ‘taua ui ra,’ te vai ra te tahi mau tuaana o Iosepha o tei fanauhia na mua ˈˈe ia ˈna. Ua ora maoro aˈe vetahi o ratou ia Iosepha. (Gen. 50:24) Ua fanauhia te tahi atu o ‘taua ui ra,’ mai ia Beniamina, i muri aˈe ia Iosepha e ua ora paha i muri aˈe i to ˈna poheraa.

No reira, ia faaohipahia te taˈo “ui” i nia i te feia e ora ra i te hoê tau taa maitai, eita e nehenehe e parau i te maoro tia o taua tau ra, maori noa râ e e hopea to te reira e e ere te reira i te mea roroa. No reira, ma te faaohipa i te taˈo “teie nei ui,” tei papaihia i roto i te Mataio 24:34, aita Iesu i horoa i ta ˈna mau pǐpǐ i te hoê ravea a nehenehe atu ai ratou e faataa afea te “anotau hopea” e hope ai. Ua haapapu râ Iesu e aita ratou i ite i “te reira mahana e te reira hora.”—Tim. 2, 3:1; Mat. 24:36.

[Hohoˈa i te mau api 28, 29]

I muri aˈe i to ˈna faakoronaraahia ei Arii i 1914, te faahohoˈahia ra Iesu mai tei “haapau atu”

[Hohoˈa i te api 30]

“E ore e mou teie nei ui e hope ai teie nei mau mea atoa i te tupu”