Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E tuu noa ˈtu anaˈe, e vai faito noa

E tuu noa ˈtu anaˈe, e vai faito noa

E tuu noa ˈtu anaˈe, e vai faito noa

‘A haamanaˈo noa ˈtu ia ratou ia tuu noa ˈtu.’—TITO 3:1, 2, MN, nota.

1, 2. Eaha ta te mau Papai e parau ra no nia i te tuu-noa-raa ˈtu, e no te aha e tano ai te reira?

 UA HOPE Iehova, to tatou Metua î i te here i te raˈi, i te paari. Na ˈna i poiete ia tatou, e vaiiho ïa tatou ia ˈna ia aratai i to tatou oraraa. (Sal. 48:14) Te na ô maira te pǐpǐ Kerisetiano ra o Iakobo e “te paari no nia maira, e mea anoi-ore-hia ïa, e te mamahu, e te mǎrû [“tuu noa ˈtu,” MN, nota], e te faaroo ohie, ua î i te aroha e te hamani maitai, e ore e faahuru ê i te taata, e ore hoi e haavare.”—Iak. 3:17.

2 “Ia itea to outou mǎrû [“tuu-noa-raa ˈtu,” Kingdom Interlinear] e te taata atoa ra,” o te aˈoraa ïa a te aposetolo Paulo. * (Phil. 4:5) O te Mesia ra o Iesu te Fatu e te Upoo o te amuiraa Kerisetiano. (Eph. 5:23) E mea faufaa mau â ia mǎrû tatou taitahi, ma te pee i te aratairaa a te Mesia e ma te tuu noa ˈtu i roto i to tatou mau taairaa e te tahi atu mau taata!

3, 4. (a) A faataa na i te mau maitai e noaa mai ia tuu noa ˈtu tatou. (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa?

3 E maitaihia tatou ia farii tatou i te tuu noa ˈtu ma te faito noa. Ei faahohoˈaraa: I te iteraahia te hoê opuaraa totoa manaˈohia i Beretane, ua farii te rahiraa o te mau horopatete i te pee i te mau faatureraa no nia i te mau taihaa i faatiahia na mua ˈˈe ia afai i roto i te manureva. Ia faahoro tatou i te pereoo, ua ite tatou e e titauhia ia vaiiho tatou i te tahi atu feia faahoro ia tere, i te mau faaohuraa purumu anei, ia ore hoi te taatoaraa ia pepe e ia ore ia fifi te tereraa pereoo.

4 No e rave rahi o tatou, e ere i te mea ohie ia tuu noa ˈtu. No te tauturu ia tatou, e hiˈopoa tatou e toru tuhaa e tuu noa ˈi tatou, oia hoi to tatou manaˈo turai, to tatou huru i mua i te mana faatere, e te faito e tuu noa ˈtu ai tatou e tia ˈi.

No te aha e tuu noa ˈtu ai?

5. I raro aˈe i te Ture a Mose, na te aha e turai i te hoê tîtî ia maiti i te faaea noa i pihai iho i to ˈna fatu?

5 Te tuu ra te hoê hiˈoraa no te tau hou te Kerisetianoraa i te tapao i nia i te manaˈo turai maitai e tuu noa ˈtu ai tatou. I raro aˈe i te Ture a Mose, i titauhia na ia faatiamâ i te mau Hebera tei riro na ei tîtî i te hitu o te matahiti o ta ratou taviniraa aore ra i te matahiti Iubili, aita e hiˈoraa eaha te na mua mai. E nehenehe râ te hoê tîtî e maiti i te faaea ei tîtî. (A taio i te Exodo 21:5, 6.) Na te aha i turai i te hoê tîtî ia rave i taua maitiraa ra? Na te here i turai ia ˈna ia faaea noa i roto i taua tupuraa ra, i raro aˈe i te mana faatere o to ˈna fatu hamani maitai.

6. E nafea te here i taaihia ˈi i to tatou tuu-noa-raa ˈtu?

6 Oia atoa, e turai to tatou here ia Iehova ia tatou ia pûpû i to tatou oraraa ia ˈna e ia haapao i ta tatou pûpûraa. (Roma 14:7, 8) “Teie hoi te here i te Atua, ia haapao tatou i ta ˈna mau faaueraa; e ere hoi ta ˈna mau faaueraa i te mea teimaha,” ta te aposetolo Ioane ïa i papai. (Ioa. 1, 5:3, MN) Eita tera here e imi i to ˈna iho maitai. (Kor. 1, 13:4, 5) Ia haa tatou e te tahi atu mau taata, e turai te here i te taata-tupu ia tatou ia tuu noa ˈtu e ia haapao na mua ia ratou. Eita tatou e miimii, e haapao râ tatou i te maitai o vetahi ê.—Phil. 2:2, 3.

7. Eaha te tuhaa a te tuu-noa-raa ˈtu i roto i ta tatou taviniraa?

7 Eiaha ta tatou mau parau e ohipa ia faaturori ia vetahi ê. (Eph. 4:29) Oia mau, e turai te here ia tatou ia ape i te rave i te tahi mea o te nehenehe e tapea i te taata no te mau tupuraa e taˈere ěê eiaha e tavini ia Iehova. E titau pinepine te reira ia tuu noa ˈtu tatou. Ei hiˈoraa, eiaha te mau tuahine mitionare tei matau i te mau taoˈa faaunauna aore ra te totini vahine e onoono i te faaohipa i te reira i te mau vahi e nehenehe vetahi ê e manaˈo e mea morare ore ratou, a turori atu ai ratou.—Kor. 1, 10:31-33.

8. E nafea te here i te Atua e tauturu mai ai ia ‘faaiti roa’ ia tatou?

8 E tauturu mai to tatou here ia Iehova ia tinai i te teoteo. I muri aˈe i to te mau pǐpǐ mârôraa o vai tei rahi aˈe, ua tuu Iesu i te hoê tamaiti iti i rotopu ia ratou. Ua faataa oia e: “O tei ite mai i teie nei tamaiti iti, no to ˈu nei iˈoa, ua ite ïa ia ˈu; e o tei ite mai ia ˈu ra, ua ite ïa i tei tono mai ia ˈu nei; o tei iti roa hoi i roto ia outou na, o te hau ïa.” (Luka 9:48; Mar. 9:36) E mea fifi roa paha no tatou taitahi ia ‘faaiti roa’ ia tatou. E nehenehe te tia ore tutuuhia mai e te teoteo e turai ia tatou ia titau i te tiaraa teitei, area te haehaa ra, e tauturu mai ïa ia tuu noa ˈtu.—Roma 12:10.

9. No te auraro roa ˈtu, ia farii tatou i te aha e tia ˈi?

9 No te auraro roa ˈtu, e titauhia ia farii tatou i te mana faatere o te feia ta te Atua i faatoroa. Te farii ra te mau Kerisetiano mau atoa i te faaueraa tumu faufaa o te tiaraa upoo. Ua faaite maitai te aposetolo Paulo i te reira i to Korinetia e: “Teie . . . to ˈu hinaaro, ia haapao outou, e o te Mesia te upoo o te taata atoa nei, e o to te vahine ra upoo, o te tane ïa, e o to te Mesia ra upoo, o te Atua ïa.”—Kor. 1, 11:3.

10. Te faaite ra to tatou auraro taatoa i te mana faatere o Iehova i te aha?

10 Ia auraro roa tatou i te mana faatere o te Atua, te faaite ra ïa tatou i to tatou tiaturi ia ˈna ei Metua î i te here no tatou. Ua ite o ˈna i te mau mea atoa e tupu ra e e nehenehe ta ˈna e haamaitai ia tatou. E tauturu te haamanaˈoraa i te reira ia tatou ia haa mai vetahi ê i nia ia tatou ma te faatura ore aore ra ia riri e ia iria mai ratou. Ua papai Paulo e: “Peneiaˈe o te tia ra, e parahi hau noa outou i roto i te taata atoa nei.” Ua haamataratara Paulo i taua aˈoraa ra e teie faaueraa: “E au mau here e, eiaha outou e tahoo, tuu noa ˈtu râ i te riri; ua papaihia hoi e, Te parau maira Iehova, Ei ia ˈu te riri, na ˈu ïa e tahoo atu.”—Roma 12:18, 19.

11. E nafea tatou e faaite ai e te auraro roa nei tatou i te tiaraa upoo o te Mesia?

11 Ia auraro roa atoa tatou i te mana faatere ta te Atua i haamau i roto i te amuiraa Kerisetiano e tia ˈi. Ia au i te Apokalupo pene 1, te tapea ra te rima atau o te Mesia ra o Iesu i te mau “fetia” o te amuiraa. (Apo. 1:16, 20) I roto i te auraa rahi, te faahohoˈa ra teie mau “fetia” i te mau tino matahiapo, aore ra tiaau, i roto i te mau amuiraa. Te auraro roa ra tera mau tiaau faatoroahia i te aratairaa a te Mesia e te pee ra i ta ˈna haaraa hamani maitai e vetahi ê. Te auraro roa ra te mau melo atoa o te amuiraa i te faanahoraa ta Iesu i rave e na “te tavini haapao maitai e te paari” e opere i te maa varua i te hora mau. (Mat. 24:45-47) I teie mahana, te faaite ra to tatou anaanatae mau e haapii e e faaohipa i teie tumu parau e te auraro roa nei tatou iho i te aratairaa a te Mesia, o te faatupu hoi i te hau e te auhoêraa.—Roma 14:13, 19.

I nia i teihea faito e auraro roa ˈi tatou?

12. No te aha e taotiaraa ˈi to te auraro taatoa?

12 E auraro roa, e ere ïa te auraa e haafaufaa ore tatou i to tatou faaroo aore ra ta tatou mau faaueraa tumu paieti. Ua aha te mau Kerisetiano matamua i to te mau aratai haapaoraa faaueraa ia ratou ia faaea i te haapii ma te iˈoa o Iesu? Ua parau Petero e te tahi atu mau aposetolo ma te mǎtaˈu ore e: “O te Atua [ei upoo faatere] ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.” (Ohi. 4:18-20; 5:28, 29; MN) No reira i teie mahana, ia faahepo te mau faatereraa ia tatou ia faaea i te poro i te parau apî maitai, eita tatou e faaea, noa ˈtu e e faatano paha tatou i ta tatou mau raveraa no te faaruru maite i te tupuraa. Mai te peu e e taotiahia te pororaa i tera fare i tera fare, e nehenehe tatou e imi i te mau ravea mono no te farerei i te taata e no te tamau i te rave i ta tatou ohipa faauehia e te Atua. Oia atoa, ia opani “te feia mana toroa” i ta tatou mau putuputuraa, e putuputu omoe tatou ei pǔpǔ nainai.—Roma 13:1; Heb. 10:24, 25.

13. Eaha ta Iesu i parau no nia i te auraro-roa-raa i te feia e mana faatere to ratou?

13 I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua faataa Iesu i te faufaaraa ia auraro roa i te mana faatere: “Ia haava mai te hoê taata ia oe i te ture e rave i to ahu oomo ra, e tuu atoa ˈtu i to pereue. E o te faaue mai ia oe e haere i te hoê maile, e haere atoa orua e ia piti noa ˈtu.” (Mat. 5:40, 41) * E turai te haapao-maite-raa ia vetahi ê e te hinaaro atoa e tauturu ia ratou, ia tatou ia rave hau atu i tei anihia mai.—Kor. 1, 13:5; Tito 3:1, 2.

14. No te aha eiaha roa ˈi tatou e fati i te ohipa apotata?

14 Noa ˈtu e e hinaaro tatou e tuu noa ˈtu, eiaha roa ˈtu tatou e fati i te mau apotata. E titauhia ia tapea tatou i te hoê tiaraa maramarama e te aueue ore no te paruru i te viivii ore o te parau mau e te auhoêraa o te amuiraa. No nia i te mau “taeae haavare,” ua papai Paulo e: “Aore roa . . . matou i tuu noa ˈtu ia ratou i te auraroraa ˈtu, e hoê aˈe hora iti; ia vai â te parau mau o te evanelia ia outou na.” (Gal. 2:4, 5) I te mau taime varavara e fa mai ai te ohipa apotata, e turu maite te mau Kerisetiano haapao maitai i te mea tia.

Ia tuu noa ˈtu te mau tiaau e tia ˈi

15. E nafea te mau tiaau Kerisetiano e tuu noa ˈtu ai ia putuputu ratou?

15 Hoê o te mau mea e titauhia i te feia i faatoroahia ei tiaau, o te ineineraa ïa i te tuu noa ˈtu. Ua papai Paulo e: ‘Ei taata mǎrû [“tuu noa ˈtu,” nota] te tiaau.’ (Tim. 1, 3:2, 3, MN) E mea faufaa roa iho â te reira ia hiˈopoa te mau tane faatoroahia i te mau ohipa a te amuiraa. Hou te hoê faaotiraa e ravehia ˈi, e nehenehe te melo taitahi e faataa maitai i to ˈna manaˈo, noa ˈtu e eita e titauhia ia horoa te taatoaraa o te mau matahiapo i te tahi manaˈo. I roto i te aparauraa, e nehenehe te manaˈo o te hoê taata e taui a faaroo ai oia ia vetahi ê ia faahiti i te mau faaueraa tumu bibilia e tano. Eita te hoê matahiapo paari e patoi atu e eita oia e tapea i to ˈna iho manaˈo, e tuu noa ˈtu râ oia. I te omuaraa, ua rau paha te manaˈo, maoti râ te feruriruriraa i roto i te pure e tupu ai te auhoêraa i rotopu i te mau matahiapo aau faahaihai e o te tuu noa ˈtu.—Kor. 1, 1:10; a taio i te Ephesia 4:1-3.

16. E mea tia ia faaite te hoê tiaau Kerisetiano i teihea huru feruriraa?

16 I roto i ta ˈna mau ohipa atoa, e mea tia ia tutava te hoê matahiapo Kerisetiano i te turu i te faanahoraa teotaratia. E mea tia ia faaite oia i taua huru feruriraa ra i roto atoa i ta ˈna tiairaa i te nǎnǎ, a nehenehe atu ai oia e faaite i te haapao maite e te mǎrû ia vetahi ê. “A faaamu i te nǎnǎ a te Atua i roto ia outou na,” ta Petero ïa i papai, “eiaha ra no te faaueue, no te hinaaro râ; eiaha no te taoˈa tia ore ra ia noaa, no te tae mau râ o te aau.”—Pet. 1, 5:2.

17. E nafea te taatoaraa o te amuiraa e faaite ai i te feruriraa tuu noa ˈtu i roto i to ratou taairaa e te tahi atu?

17 Te mauruuru ra te mau melo ruhiruhia o te amuiraa i te tauturu faufaa a te feia apî aˈe ia ratou e te faaite ra ratou i te tura ia ratou. E te feia apî ra, te faatura ra ïa i te feia paari e mea maoro to ratou taviniraa ia Iehova. (Tim. 1, 5:1, 2) Te imi ra te mau matahiapo Kerisetiano i te mau taeae aravihi ta ratou e nehenehe e horoa ˈtu i te tahi mau hopoia, a faaineine ai ia ratou no te haapao i te nǎnǎ a te Atua. (Tim. 2, 2:1, 2) E titauhia ia haafaufaa te Kerisetiano taitahi i te aˈoraa faaurua a Paulo: “E faaroo i to outou mau aratai, e auraro atu [“tuu noa ˈtu,” nota] outou; te faaitoito ra hoi ratou i to outou mau [nephe], e faaitehia hoi ta ratou parau; ia na reira râ ratou ma te oaoa, eiaha ma te oto: e ore hoi e faufaahia ta outou i te reira.”—Heb. 13:17MN.

E tuu noa ˈtu tatou i roto i te utuafare

18. No te aha te hoê feruriraa tuu noa ˈtu e tano ai i roto i te utuafare?

18 E parahiraa to te feruriraa tuu noa ˈtu i roto atoa i te utuafare. (A taio i te Kolosa 3:18-21.) Te faataa ra te Bibilia i te mau tuhaa taa maitai a te mau melo rau o te hoê utuafare Kerisetiano. O te metua tane te upoo o ta ˈna vahine e na ˈna atoa te hopoia e aratai i te mau tamarii. E titauhia ia farii te vahine i te mana faatere o ta ˈna tane, e ia faaitoito te mau tamarii i te faaroo, te hoê haerea ta te Fatu e au maitai. E nehenehe te melo taitahi o te utuafare e turu i te auhoêraa e te hau o te utuafare na roto i te tuu-noa-raa ˈtu ma te au e te faito noa. Te horoa ra te Bibilia i te tahi mau hiˈoraa o te faataa ra i te reira.

19, 20. (a) A faataa i te taa-ê-raa o te hiˈoraa o Eli e to Iehova i roto i te tuu-noa-raa ˈtu. (b) Eaha ta te mau metua e nehenehe e haapii mai na roto i teie nau hiˈoraa?

19 E tamaroa noa Samuela i to Eli taviniraa ei tahuˈa rahi i Iseraela. “E pue taata taiata” râ ta Eli na tamaiti o Hophini e o Phinehasa, tei ore i “haapao ia Iehova.” Ua faarooroo Eli i te mau parau iino no nia ia raua, oia atoa te faaturi ra raua i te mau vahine i rave i te ohipa i te uputa o te tiahapa amuiraa. Ua aha oia? Ua parau oia ia raua e mai te peu e o Iehova ta raua i hara, aita ïa e taata no te pure no raua. Aita râ oia i aˈo e i faatitiaifaro ia raua. Ei faahopearaa, ua tamau noa na tamaiti a Eli i ta raua mau ohipa iino. I te pae hopea, ua faaoti Iehova ma te tano roa e e au ia raua te utua pohe. I to Eli faarooraa e ua pohe raua, ua pohe atoa o ˈna. Auê ïa faahopearaa peapea e! Mea maramarama, aita i tano to Eli tuu-noa-raa ˈtu i ta raua mau ohipa iino—i roto i te auraa e ua vaiiho noa oia ia raua ia tamau â i roto i te ino.—Sam. 1, 2:12-17, 22-25, 34, 35; 4:17, 18.

20 A hiˈo na râ i te mau haaraa a te Atua e ta ˈna mau tamaiti melahi. Ua ite orama te peropheta Mika ma te faahiahia i te putuputuraa Iehova e ta ˈNa mau melahi. Ua ui Iehova o vai i roto i te mau melahi e haavare ia Ahaba, arii no Iseraela, no te faatopa i te arii ino. Ua faaroo Iehova i te manaˈo o ta ˈna mau tamaiti varua rau. I muri iho, ua parau te hoê melahi e na ˈna e haavare. Ua ui Iehova ia ˈna e nafea oia. No to ˈna mauruuru, ua tono Iehova i te melahi e rave mai ta ˈna i parau. (Arii 1, 22:19-23) Ei taata, eita anei ta te mau melo utuafare e tia ia huti mai i te mau haapiiraa na roto i teie faatiaraa no nia i te tuu-noa-raa ˈtu? E mea maitai ia tâuˈa te hoê tane e metua Kerisetiano i te mau manaˈo e pûpûraa a ta ˈna vahine e a ta ˈna mau tamarii. I te tahi aˈe pae, e mea tia ia ite te mau vahine e te mau tamarii e mai te peu e ua pûpû ratou i te hoê manaˈo aore ra te hoê mea ta ratou e au aˈe, e titauhia paha i muri iho ia auraro roa ratou ma te faatura i te aratairaa a tei faatiahia e te mau Papai ia rave i te faaotiraa.

21. Eaha te hiˈopoahia i roto i te tumu parau i muri nei?

21 Auê tatou i te mauruuru no te mau haamanaˈoraa paari e te î i te here a Iehova no nia i te tuu-noa-raa ˈtu! (Sal. 119:99) E hiˈopoa ta tatou tumu parau i muri nei e nafea te tuu-noa-raa ˈtu ma te faito noa e tauturu ai i te ite i te oaoa i roto i te faaipoiporaa.

[Nota i raro i te api]

^ Ua faaohipa te aposetolo Paulo i te hoê taˈo e mea fifi ia huri na roto i te hoê noa taˈo Tahiti. Te tapao ra te hoê papai e: “O te ineineraa ïa i te haapae i to tatou iho mau tiaraa e i te faaite i te haapao maite e te mǎrû ia vetahi ê.” No reira te auraa o te taˈo, oia ïa ia tuu noa ˈtu e ia mǎrû, ia ore e onoono i te pee maite roa i te ture aore ra i te faahepo i to tatou iho mau tiaraa.

^ A hiˈo i te tumu parau “Ia faauehia oe,” i roto i te Tour de Garde o te 15 no Fepuare 2005, api 23-6.

Eaha ta outou e pahono?

• Eaha te hotu maitai ta te tuu-noa-raa ˈtu e tia ia faatupu?

• E nafea te mau tiaau e nehenehe ai e faaite i te feruriraa tuu noa ˈtu?

• No te aha e parahiraa ˈi to te feruriraa tuu noa ˈtu i roto i te oraraa utuafare?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 10]

Te pee ra te mau matahiapo i te haaraa hamani maitai a te Mesia e vetahi ê

[Hohoˈa i te api 13]

Ia putuputu te mau matahiapo o te amuiraa, e faatupu te feruriruriraa i roto i te pure e te huru feruriraa tuu noa ˈtu i te auhoêraa