Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia ite outou i te oaoa i roto i to outou faaipoiporaa

Ia ite outou i te oaoa i roto i to outou faaipoiporaa

Ia ite outou i te oaoa i roto i to outou faaipoiporaa

“E patuhia te fare i te paari e oti atu: e e papu hoi taua fare ra i te [haroaroaraa].”—MAS. 24:3MN.

1. Mea nafea to te Atua faaiteraa i te paari no nia i te tane matamua?

 UA ITE to tatou Metua paari i te raˈi eaha te mea maitai no tatou. Ei hiˈoraa, ua faˈi te Atua e ia tupu ta ˈNa opuaraa, “e ere . . . i te mea maitai ia parahi noa Adamu oia anaˈe” i roto i te ô i Edene. Te hoê tuhaa faufaa roa o taua opuaraa ra, ia fanau ïa te feia faaipoipo i te mau tamarii e ia “faaî i te fenua.”—Gen. 1:28; 2:18.

2. Eaha te faanahoraa ta Iehova i rave no te maitai o te huitaata?

2 “E hamani au i te tahi tauturu au na ˈna ra,” ta Iehova ïa i parau. Ua haamairi aˈera te Atua i te varea taoto rahi i nia i te tane matamua, ua rave i te hoê ivi aoao o to ˈna tino tia roa e ua hamani atura i te reira ei vahine. I to Iehova aratairaa i teie vahine tia roa, o Eva, ia Adamu ra, ua na ô te tane e: “I teie nei, e ivi teie no to ˈu nei ivi, e iˈo hoi no to ˈu nei iˈo: e parauhia oia e, e vahine, no te mea, no roto oia i te taata i te noaaraa mai.” E tauturu mau â Eva no Adamu. E faaite raua taitahi i te mau ateriputi e huru maitatai taa ê, ei taata tia roa i hamanihia ma te huru o te Atua. No reira, ua faanaho Iehova i te faaipoiporaa matamua. Ua farii noa ˈtu Adamu raua Eva i teie faanahoraa a te Atua o te faatupu i te tauturu e te turu te tahi i te tahi.—Gen. 1:27; 2:21-23.

3. Te aha ra e rave rahi i te ô o te faaipoiporaa, o te faahiti ïa i teihea mau uiraa?

3 Te mea peapea, ua parare te hoê feruriraa orure hau e ati aˈe te ao i teie mahana. E ere te mau fifi ta te reira e faatupu ra no ǒ mai i te Atua ra. Mea rahi o te vahavaha ra i te ô o te faaipoiporaa a te Atua, a parau ai e ua hope to ˈna tau, e e tumu te reira o te inoino aore ra te tatamaˈiraa. I rotopu e rave rahi o tei faaipoipo, mea pinepine te faataaraa. Aita paha te mau tamarii e herehia ra e e faaohipa paha te mau metua i ta ratou mau tamarii no to ratou iho maitai i roto i te tahi mau tupuraa. Mea rahi te metua e patoi ra i te tuu noa ˈtu ia tupu te hau e te auhoêraa. (Tim. 2, 3:3) E nafea ïa ia atuatu i te oaoa i roto i te faaipoiporaa i teie tau ati rahi? Eaha te tuhaa a te tuu-noa-raa ˈtu i roto i te faarururaa ma te manuïa i te taaraa te feia faaipoipo? Eaha ta tatou e haapii mai na roto i te mau hiˈoraa no teie tau o te feia i tapea maite i te oaoa i roto i to ratou faaipoiporaa?

Te auraro-roa-raa i te faaueraa a Iehova

4. (a) Eaha te faaueraa ta Paulo i horoa no nia i te faaipoiporaa? (b) E nafea te mau Kerisetiano faaroo e pee ai i te faaueraa a Paulo?

4 Ua horoa te aposetolo Kerisetiano ra o Paulo i te faaueraa faaurua i te mau vahine e ia maiti ratou i te faaipoipo faahou, ia na reira ïa ratou “i roto noa i te Fatu.” (Kor. 1, 7:39, MN) E ere teie i te manaˈo apî no te mau Kerisetiano no roto mai i te haapaoraa ati Iuda na mua ˈˈe. Ua faaue maitai te Ture a te Atua ia Iseraela ‘eiaha e faaipoipo’ i te taata no te mau nunaa etene tapiri. Ua horoa atoa Iehova i te hoê faataaraa o te haamataratara ra i te fifi atâta ia haafaufaa ore i teie ture aveia a te Atua. “E riro hoi [te hoê e ere i te Iseraela] i te faafariu ê i to mau tamarii ia ore ia pee mai ia ˈu, ia haamori i te mau atua ěê ra, tupu ihora te riri o Iehova ia outou, pohe ihora oe i reira ra.” (Deut. 7:3, 4) Eaha te tiaraa ta Iehova e hinaaro ra ia rave ta ˈna mau tavini no teie tau i roto i teie tuhaa? Mea maramarama, e mea tia ia maiti te hoê tavini a te Atua i te hoê hoa faaipoipo ‘i roto i te Fatu,’ te hoê hoa haamori pûpûhia e te bapetizohia. O te auraro-roa-raa i te faaueraa a Iehova no nia i teie maitiraa te haerea paari.

5. Eaha te manaˈo o Iehova e o te mau Kerisetiano faaipoipo i te mau euhe faaipoiporaa?

5 E mea moˈa te mau euhe faaipoiporaa i te aro o te Atua. No nia i te faaipoiporaa matamua, ua parau Iesu te Tamaiti iho a te Atua e: “Ta te Atua i taati ra, eiaha te taata e faataa ê atu.” (Mat. 19:6) Te haamanaˈo maira te papai salamo i te faufaaraa o te mau euhe: “O te tusia ra o te haamaitai te hopoi atu i te Atua, e faatupu hoi i ta oe euhe i tei Teitei ra.” (Sal. 50:14) Noa ˈtu e e nehenehe te feia faaipoipo e ite i te oaoa rahi, e mea faufaa te mau euhe i faahitihia i te mahana faaipoiporaa e ua taaihia i te hopoia.—Deut. 23:21.

6. Eaha ta te hiˈoraa o Iepheta e haapii maira?

6 A hiˈo na ia Iepheta, tei tavini ei tavana i Iseraela i te senekele 12 H.T.T. Teie ta ˈna i euhe ia Iehova: “Ia tuu mau mai oe i te tamarii a Amona i to ˈu nei rima, o te haere mai mai roto mai i to ˈu ra fare e farerei mai ia ˈu, ia hoˈi mai au ma te ora, mai ǒ te tamarii a Amona ra, e riro ïa na Iehova, e aore ra, e hopoihia e au ei tusia taauahi.” I to ˈna iteraa e o ta ˈna tamahine, ta ˈna tamarii otahi, tei haere atu e farerei ia ˈna i to ˈna hoˈiraa ˈtu i ǒ na i Mizepe, ua imi anei Iepheta i te ofati i ta ˈna euhe? Aita. Ua na ô oia e: “Ua parau . . . tau vaha ia Iehova, e ore hoi e tia ia faaore.” (Tav. 11:30, 31, 35) Ua tapea Iepheta i ta ˈna parau fafau ia Iehova, noa ˈtu e te auraa o te reira e ore ïa oia e huaaihia no te amo i to ˈna iˈoa. E mea taa ê te euhe a Iepheta e te mau euhe faaipoiporaa, e hiˈoraa maitai roa râ ta ˈna tapearaa i te reira no te mau tane e vahine faaipoipo Kerisetiano no nia i ta ratou mau euhe.

Na te aha e haamanuïa i te hoê faaipoiporaa?

7. Eaha te mau faatanoraa e titauhia ia rave te feia faaipoipo apî?

7 Mea rahi te feia faaipoipo o te haamanaˈo ra ma te au roa i ta ratou haamatauraa. Auê te au e i to ratou haamatauraa i te taata tei riro mai ei apiti no ratou! E rahi noa ˈtu â to ratou amuimuiraa, ua piri roa ˈtu â te tahi i te tahi. Teie râ, noa ˈtu e ua faaipoipo ratou i muri aˈe i te hoê tau haamatauraa aore ra mea faanahohia te reira, ua titauhia te tahi mau faatanoraa i to ratou riroraa ei tane e ei vahine faaipoipo. Te faˈi ra te hoê tane e: “To mâua fifi rahi i te omuaraa o to mâua faaipoiporaa, o te taaraa ïa e e ere faahou mâua i te taata taa noa. No te hoê taime, e mea fifi no mâua ia tuu i to mâua mau taairaa e te hoa e e te fetii i te parahiraa tano.” Ua taa i te tahi atu tane, e 30 matahiti faaipoiporaa i teie nei, i te omuaraa o to ˈna faaipoiporaa e no te vai faito noa, ua titauhia ia “feruri o ˈna no e piti taata.” Hou a farii ai i te hoê titau-manihini-raa aore ra a faaau ai i te tahi mea, e paraparau oia e ta ˈna vahine e e faaoti oia i muri iho, ma te haapao i to raua maitai. I roto i taua tupuraa ra, e tauturu atu te tuu-noa-raa ˈtu.—Mas. 13:10.

8, 9. (a) No te aha e mea faufaa ˈi te aparauraa maitai? (b) I roto i teihea mau tuhaa e tauturu ai te faaau ohie, e no te aha?

8 I te tahi taime, e apiti te faaipoiporaa e piti taata e ere hoê â taˈere to raua. I ǒ nei e hinaaro-taa-ê-hia ˈi ia mahora te aparauraa. Mea taa ê te mau huru aparauraa. E nehenehe te hiˈoraa e nafea to outou apiti e paraparau ai e to ˈna fetii e tauturu ia outou ia taa maitai aˈe i to outou apiti. I te tahi taime, e ere na te mea i parauhia, mea nafea râ te parauraahia e faaite i te manaˈo o roto o te hoê taata. E mea rahi te nehenehe e haapiihia mai na roto i tei ore i parauhia. (Mas. 16:24; Kol. 4:6) No te oaoa, mea faufaa roa te haroaroaraa.—A taio i te Maseli 24:3; MN.

9 No nia i te maitiraa i te mau haa rii e te mau faaanaanataeraa, mea rahi tei ite i te faufaaraa ia faaau ohie. Hou te faaipoiporaa, i rave na paha to outou apiti i te tahi mau ohipa tuaro aore ra te tahi atu mau ohipa faaanaanataeraa. E tano anei i teie nei te tahi faatanoraa? (Tim. 1, 4:8) E tano atoa tera uiraa no te taime faataahia no te fetii. Ua taa ia tatou e e hinaaro na taata faaipoipo i te taime ia nehenehe raua e rave amui i te mau ohipa pae varua e te tahi atu.—Mat. 6:33.

10. E nafea te tuu-noa-raa ˈtu e turu ai i te mau taairaa maitatai i rotopu i te mau metua e ta ratou mau tamarii faaipoipo?

10 Ia faaipoipo te hoê tane, e faarue oia i to ˈna metua tane e to ˈna metua vahine, e e na reira atoa te hoê vahine. (A taio i te Genese 2:24.) Aita râ te faaueraa a te Atua e faatura i to ˈna metua tane e to ˈna metua vahine i taotiahia a mairi ai te tau. No reira i muri aˈe atoa i to raua faaipoiporaa, e faataa te tane e ta ˈna vahine i te taime no to raua na metua e na metua hoovai. Te na ô ra te hoê tane, e 25 matahiti faaipoiporaa, e: “I te tahi taime, e mea fifi ia haapao i te mau hiaai e hinaaro rau o to oe apiti e o to oe na metua, taeae e tuahine, e fetii hoovai. No te faaoti eaha te raveraa maitai roa ˈˈe, ua ite au e e tauturu te Genese 2:24. E euhe tatou i te taiva ore e i te amo i te hopoia i te tahi atu mau melo o te utuafare, ua faaite mai râ teie irava e o te taiva ore i ta ˈu vahine te fa matamua roa.” No reira, e faatura te mau metua Kerisetiano tuu noa ˈtu e e utuafare to ta ratou mau tamarii faaipoipo i teie nei, na te tane na mua roa e amo i te hopoia e aratai i taua utuafare ra.

11, 12. No te aha e mea faufaa ˈi te haapiiraa utuafare e te pure no te feia faaipoipo?

11 E mea faufaa roa te hoê porotarama maitai o te haapiiraa utuafare. Mea rahi te utuafare Kerisetiano e haapapu ra i te reira. E ere paha i te mea ohie ia haamau i taua haapiiraa ra aore ra ia rave tamau i te reira. Te faˈi ra te hoê upoo utuafare e: “Ahani e nehenehe mâua e hoˈi i muri e taui i te mau mea atoa, no te hiˈo maitai ïa e e pee maite mâua i te hoê porotarama maitai o te haapiiraa utuafare mai te haamataraa o to mâua faaipoiporaa.” Te na ô faahou ra oia e: “E ô faahiahia mau â ia ite i te oaoa o ta ˈu vahine ia putapû oia i te tahi parau mau bibilia anaanatae ta mâua e ite amui i roto i ta mâua haapiiraa.”

12 O te pure-amui-raa te tahi atu tauturu. (Roma 12:12) Ua tahoê anaˈe te tane e ta ˈna vahine i roto i te haamoriraa ia Iehova, e nehenehe to raua taairaa piri e te Atua e haapaari i te taairaa ta raua e fanaˈo ra i roto i te faaipoiporaa. (Iak. 4:8) Te faataa ra te hoê tane Kerisetiano e: “Te tatarahapa-oioi-raa no te mau hape e te faahitiraa i taua mau hape ra ia pure mâua, o te tahi ïa ravea e faaite ai i te oto haavare ore no nia atoa i te hoê ohipa haihai o te faatupu i te peapea.”—Eph. 6:18.

E tuu noa ˈtu anaˈe i roto i te faaipoiporaa

13. Eaha te aˈoraa ta Paulo i horoa no nia i te mau taatiraa pae tino i roto i te faaipoiporaa?

13 E titauhia ia ape te mau Kerisetiano faaipoipo i te mau peu o te faaino i te mau taairaa o te faaipoiporaa, mai tei matau-roa-hia i te rave i roto i te ao no teie tau tei maamaahia i te taatiraa pae tino. No nia i teie parau, ua aˈo Paulo e: “E horoa te tane i te mea tia i te vahine: e na reira atoa te vahine i te tane. E ere hoi tei te vahine te parau i to ˈna iho tino, tei te tane râ; mai te reira to te tane, e ere tei ia ˈna te parau i to ˈna iho tino, tei te vahine râ.” Ua horoa ˈtura Paulo i teie faaueraa maramarama: “Eiaha orua e faataa ia orua iho, maori râ e vahi poto aˈe ia tia ia orua.” No te aha? “Ia noaa ta orua haapaeraa maa e te pure; a tiaati faahou ai orua, ia ore Satani ia haavare mai ia orua no te tia ore ia orua ia faaoromai.” (Kor. 1, 7:3-5) No nia i te pure, te faaite ra Paulo i te mau fa matamua roa no te hoê Kerisetiano. Ua faataa maitai atoa râ oia e mea maitai ia tâuˈa te Kerisetiano faaipoipo taitahi i te mau hinaaro pae tino e pae aau o to ˈna apiti.

14. E nafea te mau faaueraa tumu bibilia e tano ai i nia i te mau taatiraa pae tino i roto i te faaipoiporaa?

14 E mea tia ia mahora te tane e te vahine te tahi i te tahi e ia taa ia raua e e nehenehe te fifi e tupu mai aita anaˈe e huru aau here i roto i te taatiraa pae tino. (A taio i te Philipi 2:3, 4; a hiˈo i te Mataio 7:12.) Ua itehia te reira i roto i te tahi mau utuafare amaha i te pae faaroo. Noa ˈtu e e tupu te fifi, e nehenehe noa te Kerisetiano e haamaitai i te mau mea maoti te haerea maitai, te hamani maitai, e te haa-amui-raa. (A taio i te Petero 1, 3:1, 2.) E tauturu te here ia Iehova e i to ˈna apiti, apitihia e te feruriraa tuu noa ˈtu, i roto i teie tuhaa o te faaipoiporaa.

15. Eaha te tuhaa a te faatura i roto i te hoê faaipoiporaa oaoa?

15 I roto atoa i te tahi atu mau tuhaa, e huru faatura to te tane hamani maitai i nia i ta ˈna vahine. Ei hiˈoraa, e tâuˈa oia i to ˈna mau huru aau, i roto atoa i te mau ohipa haihai. Te faˈi ra te hoê tane faaipoipo e 47 matahiti e: “Te haapii noa ra vau i roto i teie tuhaa.” Ua aˈohia te mau vahine Kerisetiano ia auraro, aore ra faatura hohonu, i ta ratou mau tane. (Eph. 5:33) Te faainoraa i ta ratou mau tane, ma te faatiatia i ta ratou mau hape i mua ia vetahi ê, e ere ïa i te faatura. Te haamanaˈo maira te Maseli 14:1 e: “Te patu ra te vahine paari i to ˈna ra utuafare; area te maamaa ra, te rave ra tana rima e vavahi i raro.”

Eiaha e tuu noa ˈtu i te Diabolo

16. E nafea te feia faaipoipo e nehenehe ai e faaohipa i te Ephesia 4:26, 27 i roto i to ratou faaipoiporaa?

16 ‘Ia riri outou ra, eiaha ia harahia; eiaha ia mairi te mahana i to outou ririraa. Eiaha hoi e tuu i ta te Diabolo ra vahi ia ô mai.’ (Eph. 4:26, 27) Ia faaohipahia, e nehenehe teie mau parau e tauturu ia tatou ia faaafaro aore ra ia ape i te mau peapea i roto i te faaipoiporaa. “Aita vau e haamanaˈo ra i te tupuraa te hoê peapea aita vau i paraparau i te reira e ta ˈu tane, noa ˈtu e e hora ia faaafaro i te reira,” ta te hoê ïa tuahine e haamanaˈo ra. I te omuaraa o to raua faaipoiporaa, ua faaoti papu raua ta ˈna tane eiaha te mahana ia po ma te ore e faaafaro i to raua mau peapea. “Ua faaoti mâua, noa ˈtu eaha te fifi, e faaore e e haamoe atu e e horoa i te mahana taitahi i te hoê haamataraa apî.” Aita ïa raua i hinaaro e ‘tuu i ta te Diabolo ra vahi ia ô mai.’

17. Aita atoa anaˈe na hoa faaipoipo e tuati ra ia hiˈohia, eaha te nehenehe e tauturu ia raua?

17 E mai te peu râ e ua faaipoipo outou i te hoê taata aita orua e tuati ra? Tei roto paha ïa outou i teie nei i te hoê taairaa e au ra e e ere i te taairaa î i te here mai ta vetahi ê e fanaˈo ra. E tauturu atu râ te haamanaˈoraa outou i te manaˈo o te Atua Poiete no nia i te taairaa o te faaipoiporaa. Ma te faaurua, ua aˈo Paulo i te mau Kerisetiano e: “Ia haamaitaihia te faaipoipo i te taata atoa ra, e te viivii ore hoi te roi; e haava hoi te Atua i te poreneia e te faaturi ra.” (Heb. 13:4) E eiaha e haamoe i teie mau parau: “Te taura e toru fenu ra, eita ïa e motu vave.” (Koh. 4:12) Ua haapeapea roa anaˈe te tane e ta ˈna vahine no te faaraaraa i te iˈoa o Iehova, ua taatihia ïa raua te tahi i te tahi e ua taatihia i te Atua. E titauhia ia haa raua no te haamanuïa i to raua faaipoiporaa, ua ite hoi raua e e faahanahana te reira ia Iehova, te Tumu o te faaipoiporaa.—Pet. 1, 3:11.

18. E nehenehe e papu ia outou te aha no nia i te faaipoiporaa?

18 E nehenehe iho â te mau Kerisetiano e ite i te oaoa i roto i te faaipoiporaa. E titauhia ïa te tutavaraa e te faaiteraa i te mau huru maitatai Kerisetiano, e o te tuu-noa-raa ˈtu te tahi. I teie mahana, i roto i te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova i te fenua taatoa, mea rahi roa te feia faaipoipo o te haapapu ra e e nehenehe te reira e tupu.

Eaha ta outou e pahono?

• No te aha e nehenehe iho â ˈi e ite i te oaoa i roto i te faaipoiporaa?

• Na te aha e tauturu i te hoê faaipoiporaa ia manuïa?

• Eaha te mau huru maitatai e titauhia ia faahotu te mau hoa faaipoipo?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 15]

E paraparau te feia faaipoipo ma te paari hou a farii ai i te hoê titau-manihini-raa aore ra a faaau ai i te tahi mea

[Hohoˈa i te api 16]

A tutava i te faaafaro i te mau peapea i taua noâ mahana ra, eiaha e ‘tuu i ta te Diabolo ra vahi ia ô mai’