Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Nohea mai tatou?

Nohea mai tatou?

Nohea mai tatou?

NO TE AHA MEA FAUFAA ˈI TE PAHONORAA? Ua haapiihia i te taata e rave rahi e ua faura noa mai te ora mai tera i nia i te fenua. Ua parauhia ia ratou e na roto i te hoê anairaa tupuraa papu ore, faura noa mai mai tera, ua faatupu te tauiuiraa o te mau mea ora i te nunaa taata e to ˈna aravihi atoa i te pae huru aau, feruriraa e varua.

Teie râ, a feruri na: Mai te peu e e hotu iho â tatou no te tauiuiraa o te mau mea ora e aita e Atua Poiete, i roto i te hoê auraa, e otare ïa te nunaa taata. Aita ta te taata e tumu o te paari hau ê no te ani i te mau aˈoraa—aita hoê aˈe taata no te tauturu ia tatou ia faatitiaifaro i to tatou mau fifi. E turui tatou i nia i to te taata paari no te ape i te mau ati heipuni, no te faaafaro i te mau umeumeraa poritita, e no te aratai ia tatou i roto i to tatou mau fifi.

Te horoa ra anei teie mau tiaturiraa ia oe i te hau o te feruriraa? Aita anaˈe, a feruri na i te maitiraa e te vai ra te tahi taata e paari hau ê to ˈna. E ere noa te reira i te mea au atu â e mea tano roa atoa râ.

Eaha ta te Bibilia e parau ra

Te haapii ra te Bibilia e ua poiete tia ˈtu te Atua i te taata. E ere tatou i te hotu o te tauiuiraa haapao ore e te matapo o te mau mea ora. Tera râ, e tamarii tatou na te hoê Metua î i te here e te maramarama. A tapao na i teie mau parau taa maitai i papaihia i roto i te Bibilia.

Genese 1:27. “Hamani ihora . . . te Atua i te taata ma to ˈna ihora huru, i hamani oia ia ˈna ma te hohoˈa o te Atua ra; i hamani oia ia raua, o te tane e te vahine.”

Salamo 139:14. “E haamaitai au ia oe, ua taa ê hoi to ˈu hamaniraahia: e mea maerehia ta oe mau ohipa, e Iehova, eita hoi e moe ia ˈu.”

Mataio 19:4-6. “Aita outou i taio e o tei hamani i te taata i te matamua ra, i hamani ïa i te tane hoê e te vahine hoê, e ua na ô aˈera, E faarue ai te taata i tana metua tane e tana metua vahine e ati atu ai i tana vahine; e riro hoi raua ei hoê? E teie nei, e ere atura raua i te toopiti, hoê râ. E ta te Atua i taati ra, eiaha te taata e faataa ê atu.”

Ohipa 17:24, 25. “O te Atua i hamani i teie nei ao, e te mau mea atoa i roto ra, te Fatu o te raˈi e te fenua nei ra, aore ïa i parahi i roto i te hiero i hamanihia e te rima taata nei. Aita a ˈna faufaa i noaa i te rima taata mai te mea e, i toe te hoê mea iti ia ˈna, oia iho hoi tei horoa mai i te ora, e te aho, e te mau mea atoa, i te mau mea atoa nei.”

Apokalupo 4:11; MN. “E au te hanahana ia oe, e [Iehova, to matou Atua], e te tura, e te mana, na oe hoi i hamani i te mau mea atoa nei, e no to oe hinaaro i mau ai, e i hamanihia ˈi ratou.”

E nafea te pahonoraa o te Bibilia e horoa ˈi i te hau mau o te feruriraa

E taui to tatou manaˈo i te tahi atu mau taata ia ite tatou e no te Atua ‘te iˈoa i mairihia i te fetii atoa o te ao nei.’ (Ephesia 3:15) E ohipa atoa taua ite ra i nia i ta tatou huru hiˈoraa ia tatou iho e to tatou mau fifi. E ohipa te reira i nia i to tatou manaˈo i roto i te mau tuhaa i muri nei.

Ia rave tatou i te mau faaotiraa fifi, eita tatou e tapitapi rahi roa i te mau manaˈo taata aita e tuea ra. E turui râ tatou ma te tiaturi i nia i te aˈoraa bibilia. No te aha? No te mea “te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa ei haapiiraa, ei faahaparaa, ei faatitiaifaroraa i te mau mea, ei aˈoraa ma te parau-tia ra, ia aravihi roa te taata no te Atua, ia ineine roa no te mau ohipa maitatai atoa ra.”—Timoteo 2, 3:16, 17MN.

Oia mau, e titau te faaohiparaa i te aˈoraa bibilia i te tutavaraa e te haavîraa ia ˈna iho. I te tahi mau taime, e titau atoa paha teie aratairaa ia haa tatou ma te mau ravea o te taa ê roa, ia hiˈohia, i to tatou mau hinaaro. (Genese 8:21) Ia farii râ tatou e ua poietehia tatou e te hoê Metua î i te here i te raˈi, e mea tano roa ïa ia faaoti e te hinaaro ra iho â oia ia rave tatou i te haerea maitai roa ˈˈe no tatou. (Isaia 55:9) No reira, te haapapu ra ta ˈNa Parau ia tatou: “E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora [maramarama]. Eiaha e haamoe ia ˈna i to oe atoa ra mau haerea; e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea.” (Maseli 3:5, 6; MN) E faaore te faaohiparaa tatou i taua aˈoraa ra i te ahoaho e rave rahi ta tatou e farerei a faaruru ai tatou i te mau fifi e a rave ai tatou i te mau faaotiraa.

Ia faaû tatou i te manaˈo oti noa, eita tatou e haapeapeahia e te mau huru aau e mea haihai tatou, a manaˈo ai e ua iti aˈe to tatou faufaa i to te feia o te tahi atu nunaa aore ra taˈere. E faahotu râ tatou i te hoê huru faatura faito noa ia tatou iho. No te aha? No te mea “e ore” to tatou Metua, te Atua ra o Iehova, “e haapao i te huru o te taata. O tei mǎtaˈu râ ia ˈna, e o tei rave i te parau-tia i te mau fenua atoa ra, o te itehia mai ïa e ana.”—Ohipa 10:34, 35.

E tapea te iteraa i te reira ia tatou ia ore e vaiiho i te manaˈo oti noa ia faahuru ê i to tatou huru i nia ia vetahi ê. E taa ia tatou e aita e tumu papu e manaˈo ai tatou e mea teitei aˈe tatou i te mau taata o te tahi atu nunaa, i te mea e na te Atua “i hamani [i te mau nunaa atoa i] te taata hoê ra, ei parahi i te mau fenua atoa nei.”—Ohipa 17:26MN.

Mea papu maitai e te haamau ra te iteraa e ua poietehia tatou e te haapao ra to tatou Atua Poiete ia tatou, i te niu ia noaa ia tatou te hau mau o te feruriraa. Eita râ e navai mai te peu e e hinaaro tatou e tapea i te hau o roto.

[Hohoˈa/Parau iti faaôhia i te api 4]

Ua tauiui noa anei te nunaa taata?

[Hohoˈa i te api 5]

E nehenehe te iteraa e te haapao ra to tatou Atua Poiete ia tatou e horoa mai i te hau mau o te feruriraa