Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te hiˈo ra anei outou ia vetahi ê mai ta Iehova hiˈoraa?

Te hiˈo ra anei outou ia vetahi ê mai ta Iehova hiˈoraa?

Te hiˈo ra anei outou ia vetahi ê mai ta Iehova hiˈoraa?

“Ia ore roa te au ore [aore ra amahamaha] i te tino nei, ia faito atoa . . . to te mau melo haapao ia ratou iho.”—KOR. 1, 12:25.

1. Eaha to outou huru ia outou i haere matamua mai i roto i te paradaiso pae varua?

 IA TATOU i faataa ê matamua mai ia tatou iho i teie ao paieti ore e i haamata i te amui i te nunaa o Iehova, ua oaoa paha tatou i te iteraa i te here mahanahana e te anaanatae e vai ra i rotopu ia ratou. Auê ïa taa-ê-raa e te mau taata peu ore, riri e te mârô ta Satani e faatere ra! Ua haere mai tatou i roto i te paradaiso pae varua tei î i te hau e te auhoêraa.—Isa. 48:17, 18; 60:18; 65:25.

2. (a) Eaha te nehenehe e ohipa i nia i ta tatou hiˈoraa ia vetahi ê? (b) Ia aha paha tatou e tia ˈi?

2 A mairi ai râ te tau, e haamata paha tatou i te hiˈo hape i to tatou mau taeae no to tatou huru tia ore. E nehenehe to tatou huru tia ore e turai ia tatou ia faarahi roa i te mau hape a to tatou mau taeae eiaha râ e hiˈo i to ratou mau huru maitatai pâe varua atoa. Ei haapotoraa, e moe ia tatou ia hiˈo ia ratou mai ta Iehova e hiˈo ia ratou. Ia tupu noa ˈtu te reira i nia ia tatou, e taime te reira no te hiˈopoa i ta tatou hiˈoraa ia vetahi ê e no te faaau atu i nia i ta Iehova hiˈoraa maitai.—Exo. 33:13.

Ta Iehova hiˈoraa i to tatou mau taeae

3. Te faaau ra te Bibilia i te amuiraa Kerisetiano i te aha?

3 Mai tei papaihia i roto i te Korinetia 1, 12:2-26, ua faaau te aposetolo Paulo i te amuiraa o te mau Kerisetiano faatavaihia i te hoê tino e “e rave rahi to ˈna melo.” Mai te mau mero o te tino e taa ê te tahi i te tahi, mea taa ê roa te huru o te mau melo o te amuiraa, oia atoa to ratou mau aravihi. Te farii ra râ Iehova i teie huru rau. Te here ra e te haafaufaa ra oia i te melo taitahi. No reira, te aˈo atoa ra Paulo ia tatou e “ia faito atoa” te mau melo o te amuiraa i te “haapao ia ratou iho” e tia ˈi. E mea fifi paha te reira no te mea e nehenehe to vetahi ê huru taata e taa ê i to tatou iho.

4. No te aha e mea tia ˈi paha ia faatano tatou i ta tatou hiˈoraa i to tatou mau taeae?

4 E hinaaro atoa paha tatou e hiˈo i te mau paruparu o to tatou mau taeae. I te na reiraraa, te faaohipa nei iho â tatou i te hoê pata hohoˈa ma te hoê hiˈo haamauhia i nia noa i te hoê vahi nainai. Ta Iehova râ hiˈoraa, mea na roto atu ïa i te hoê hiˈo o te nehenehe e amui tahi i te hohoˈa o te hoê ohipa oia atoa i te mau mea tapiri. E hinaaro paha tatou e hiˈo faarahi i te hoê mea ta tatou e au ore, area Iehova râ, e hiˈo oia i te taata taatoa, tae noa ˈtu i te mau huru maitatai atoa o te hoê taata. E rahi roa ˈtu â tatou i te tutava i te pee ia Iehova, e nehenehe roa ˈtu â ïa tatou e paturu i te huru feruriraa o te here e te auhoêraa i roto i te amuiraa.—Eph. 4:1-3; 5:1, 2.

5. No te aha mea tano ore ai ia haava ia vetahi ê?

5 Ua ite maitai Iesu e e pinepine te taata tia ore i te hinaaro e haava. Ua aˈo oia: “A faaea i te haava ia ore outou ia haavahia mai.” (Mat. 7:1, MN) A tapao na e aita Iesu i parau e: “Eiaha e haava”; ua parau oia e: “A faaea i te haava.” Ua ite oia e mea rahi te taata e faaroo ra ia ˈna tei faariro aˈena ei peu matauhia te faahaparaa ia vetahi ê. Aita anei tatou e rave ra i teie peu? Mai te peu e tera to tatou huru, ia rave ïa tatou i te mau tutavaraa rahi no te taui e tia ˈi, ia ore roa tatou ia haavahia mai. O vai mau hoi tatou no te haava i te hoê taata i faatoroahia ta Iehova e faaohipa nei aore ra no te parau atu eiaha oia e riro ei melo o te amuiraa? E paruparu paha to te hoê taeae, teie râ mai te peu e te tamau ra Iehova i te faaohipa ia ˈna, ua tano anei ïa tatou i te patoiraa ia ˈna? (Ioa. 6:44) Te tiaturi mau ra anei tatou e te aratai nei Iehova i ta ˈna faanahonahoraa e e ohipa oia i te taime ta ˈna i faataa, mai te peu e e titauhia ia rave i te mau faatanoraa?—A taio i te Roma 14:1-4.

6. E nafea Iehova e hiˈo ai i ta ˈna mau tavini?

6 Mea faahiahia Iehova i roto i te auraa e e nehenehe ta ˈna e ite eaha ta te mau Kerisetiano e riro ua naea anaˈe ia ratou te tia-roa-raa i roto i te ao apî. Ua ite atoa oia eaha te mau haereraa i mua ta ratou i rave aˈena. No reira, aita ta ˈna e tumu no te hiˈopoa i te paruparu taitahi i te pae tino. Te taio ra tatou i roto i te Salamo 103:12: “Mai te hitia o te râ e taa ê i te tooa o te râ ra, o ta ˈna ia faataa-ê-raa i ta tatou mau hara ia tatou nei.” E nehenehe mau â tatou iho e haamauruuru no te reira!—Sal. 130:3.

7. Eaha ta tatou e haapii i ta Iehova hiˈoraa ia Davida?

7 E ite papu tatou i roto i te mau Papai i te aravihi faahiahia o Iehova i te haapao i te vahi maitai o te hoê taata. Ua faataa te Atua ia Davida mai “tau tavini ia Davida, o tei haapao i ta ˈu parau, e tei pee mai ia ˈu ma te aau atoa ra, i te haapaoraa i te parau i au i tau mata nei.” (Arii 1, 14:8) Parau mau, ua ite tatou e ua rave Davida i te tahi mau ohipa iino. Ua maiti râ Iehova i te hiˈo i te vahi maitai no te mea ua ite oia e ua tia te aau o Davida.—Par. 1, 29:17.

A hiˈo i to outou mau taeae mai ta Iehova hiˈoraa

8, 9. (a) E nafea tatou e nehenehe ai e riro mai ia Iehova? (b) E nafea te reira e nehenehe ai e faahohoˈahia, e eaha te haapiiraa no tatou?

8 E nehenehe Iehova e hiˈo i roto i te aau, eita râ tatou. Teie anaˈe te tumu papu e ore ai tatou e haava. Aita tatou i ite i te mau manaˈo turai atoa o te tahi atu taata. E mea tia ia tutava tatou i te pee ia Iehova, eiaha ma te haamau i to tatou ara-maite-raa i nia i te mau huru tia ore o te taata, o te ore i te pae hopea. E ere anei e fa maitai roa ia riro mai ia ˈna i roto i teie tuhaa? E paturu rahi ïa to tatou na reiraraa i te mau taairaa hau e to tatou mau taeae e tuahine.—Eph. 4:23, 24.

9 Ei faahohoˈaraa, a feruri na i te hoê fare o tei ino—te marua nei te mau faataheraa pape uâ, ua paparari te mau haamaramarama, ua puru te aroaro fare i te pape. E hiˈo paha te rahiraa o te taata i taua fare ra e faaoti atu ai e mea tia ia vavahihia te reira, e ere i te mea au i te mata. Teie râ e haere mai paha te tahi taata mea taa ê roa ta ˈna hiˈoraa. E nehenehe oia e hiˈo na nia ˈˈe i te mau fifi e e ite e e mea paari te paturaa e e nehenehe te fare e faaapîhia. E hoo mai oia i te fare, e tataî oia i te mau vahi ino e e haamaitai i te huru rapae au. I muri aˈe, e parau te mau taata e hahaere ra e e fare au mau te reira. E nehenehe anei tatou e riro mai teie taata i rave i te tutavaraa no te tataî aore ra no te faaapî i te fare? E nehenehe anei tatou e haroaroa i to ratou mau huru maitatai e ta ratou ravea no te haere atu â i mua i te pae varua eiaha râ e hiˈopoa i te mau vahi hape a to tatou mau taeae? Mai te peu e e na reira tatou, te haamata ra ïa tatou i te here i to tatou mau taeae no to ratou haviti i te pae varua, mai ia iehova.—A taio i te Hebera 6:10.

10. E nafea te aˈoraa i roto i te Philipi 2:3, 4 e tauturu ai ia tatou?

10 Ua horoa te aposetolo Paulo i te tahi aˈoraa o te nehenehe e tauturu ia tatou i roto i to tatou mau taairaa e te taatoaraa o te amuiraa. Ua aˈo oia i te mau Kerisetiano: “Eiaha roa ei mea e ravehia ma te mârô e te teoteo faufaa ore ra; ei aau haehaa râ, i te manaˈo haamaitairaa ˈtu te tahi i te tahi eiaha ia ˈna iho. Eiaha hoi te taata atoa e haapao i ta ˈna anaˈe ihora, e haapao atoa râ i ta vetahi ê ra maitai.” (Phil. 2:3, 4) E tauturu te haehaa ia tano ta tatou hiˈoraa ia vetahi ê. E tauturu atoa te anaanataeraa ˈtu ia vetahi ê e te haapaoraa i to ratou vahi maitai ia tatou ia hiˈo ia ratou mai ta Iehova hiˈoraa.

11. Eaha te mau tauiraa i ohipa i nia i te tahi mau amuiraa?

11 Aita i maoro aˈenei, ua faatupu te mau tupuraa na te ao atoa nei i te rahi-roa-raa te taata i te faarue i to ratou fenua. Te faaeahia ra te tahi mau oire i teie nei e te mau taata no te fenua ê e rave rahi. Ua anaanatae vetahi mau taata i tae apî mai i to tatou vahi i te parau mau bibilia, e ua apiti ratou ia tatou i te haamoriraa ia Iehova. “No te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa” teie mau taata. (Apo. 7:9) Ei faahopearaa, e rave rahi taata i roto i ta tatou mau amuiraa no te mau fenua atoa ïa.

12. E mea tia ia tapea tatou i teihea hiˈoraa te tahi e te tahi, e no te aha te reira e nehenehe ai e riro ei tautooraa i te tahi mau taime?

12 I roto i ta tatou amuiraa, e mea tia paha ia haapao maitai atu â tatou i te tapea i te hiˈoraa tano te tahi e te tahi. Te haamanaˈo maira te reira i ta te aposetolo Petero aˈoraa e faaite i “te aroha taeae haavare ore” e e “aroha uˈana maite outou ia outou iho ma te porao ore.” (Pet. 1, 1:22) E nehenehe te faahoturaa i te here e te aroha mau e riro ei tautooraa i roto i te hoê pǔpǔ nunaa rau. Mea taa ê roa te taˈere o to tatou mau hoa haamori i to tatou iho, mai ta ratou haapiiraa, faaravairaa faufaa, e to ratou nunaa. E tautooraa anei no outou ia taa i te feruriraa aore ra te mau huru o vetahi? Mai tera atoa paha ratou i nia ia outou. Atira noa ˈtu, te faauehia ra tatou paatoa e: “E aroha i te hui taeae [taatoa].”—Pet. 1, 2:17MN.

13. E mea tia paha ia rave tatou i teihea mau faatanoraa i roto i to tatou feruriraa?

13 E mea faufaa paha ia rave i te tahi mau faatanoraa i roto i to tatou feruriraa ia faaite tatou i to tatou here i te taatoaraa o to tatou mau taeae. (A taio i te Korinetia 2, 6:12, 13.) Ua ite anei tatou ia tatou iho i te parauraa i te tahi mea mai “Aita to ˈu e manaˈo oti noa, tera râ . . . ” e i muri iho a faatia ˈi i te tahi mau huru ta tatou e hiˈo ei mea matauhia i rotopu i te mau melo o te tahi pǔpǔ taata? Te faaite ra paha teie mau huru aau i te faufaaraa no tatou ia iriti i te manaˈo oti noa ta tatou e tapea hohonu noa ra. E nehenehe tatou e uiui ia tatou, ‘Te tutava maite ra anei au i te haamatau i te taata e taˈere taa ê to ˈna i to ˈu iho?’ E tauturu paha teie hiˈopoaraa ia ˈna iho ia tatou ia rave i te mau faatanoraa ia farii e ia aroha i to tatou huitaeae nunaa rau.

14, 15. (a) A horoa i te mau hiˈoraa o na taata e piti i faatano i ta raua hiˈoraa ia vetahi ê. (b) E nafea tatou e nehenehe ai e pee ia raua?

14 Te horoa maira te Bibilia i te mau hiˈoraa o te feia i faatano iho â i to ratou manaˈo, o te aposetolo Petero te hoê o ratou. Ei ati Iuda, aita o Petero i hinaaro e tomo atu i roto i te fare o te hoê Etene. A feruri na i to ˈna huru a anihia ˈi oia e haere i te fare o te Etene peritome-ore-hia ra o Korenelio! Ua rave Petero i te mau faatanoraa, ma te haroaroa e o te hinaaro o te Atua ia riro te taata o te mau fenua atoa ei melo o te amuiraa Kerisetiano. (Ohi. 10:9-35) Ua rave atoa Saulo, tei riro ei aposetolo Paulo i muri aˈe, i te mau tauiraa e ua iriti i roto ia ˈna iho i te manaˈo oti noa. Ua farii oia e e riri rahi roa to ˈna i te mau Kerisetiano ‘i hamani ino hau ê ai oia i te [amuiraa] o te Atua e pau aˈera ia ˈna.’ I to te Fatu o Iesu râ aˈoraa ia Paulo, ua rave oia i te mau tauiraa rahi e ua haamata atoa oia i te farii i te aratairaa a te feia ta ˈna i hamani ino i mutaa iho.—Gal. 1:13-20MN.

15 Aita e feaaraa, e nehenehe tatou e rave i te mau faatanoraa i roto i to tatou huru taata maoti te tauturu a te varua o Iehova. Ia ite noa ˈtu tatou e te vai ra te mau tapao huna o te manaˈo oti noa i roto ia tatou, e haa anaˈe no te iriti tumu i te reira e ia “vai â te au tahoê o te [v]arua i te ati ra i te hau.” (Eph. 4:3-6; MN) Te faaitoito maira te Bibilia ia ‘[ahu] tatou iho [i] te aroha o taua tatua nehenehe roa ra ïa.’—Kol. 3:14MN.

E pee anaˈe ia Iehova i roto i ta tatou taviniraa

16. Eaha te hinaaro o te Atua no te taata?

16 ‘Eita te Atua e haapao i te huru o te taata,’ ta te aposetolo Paulo ïa i papai. (Roma 2:11) Ta Iehova opuaraa, e faaô mai ïa i te mau taata o te mau nunaa atoa i roto i ta ˈna faanahoraa no te haamori ia ˈna. (A taio i te Timoteo 1, 2:3, 4.) Ia tupu te reira, ua faanaho oia e ia porohia te ‘evanelia e tia i te vairaa i te mau opu atoa, te mau reo atoa, e te mau nunaa atoa.’ (Apo. 14:6) Ua parau Iesu e: “O te aua ra, oia teie nei ao.” (Mat. 13:38) Eaha iho â te auraa no outou e no to outou fetii piri?

17. E nafea tatou e nehenehe ai e tauturu i te mau huru taata atoa?

17 E ere pauroa te nehenehe e haere e afai i te poroi o te Basileia ia vetahi ê i te mau vahi atea o te ao nei. Atira noa ˈtu, e nehenehe tatou e afai i teie poroi i te taata no te mau vahi atoa o te fenua e ora ra i roto i ta tatou tuhaa fenua. Te haapao maitai noa ra anei tatou i te mau taime maitatai no te poro i te mau huru taata atoa, eiaha noa i te feia ta tatou i poro e rave rahi matahiti i te maoro? No te aha e ore ai e rave i ta tatou faaotiraa papu e poro ia vetahi ê, o tei ore â i porohia ˈtura?—Roma 15:20, 21.

18. Eaha ta Iesu i haapeapea no te taata?

18 Ua hinaaro roa Iesu e tauturu i te taatoaraa. Aita oia i poro i te hoê noa vahi. Te faatia maira te Bibilia e ua “haere atura [oia] i roto i te mau oire e te mau oire rii atoa.” E i muri iho, “ia hiˈo aˈera oia i te rahi o te taata, aroha ˈtura oia ia ratou” e faaite ihora i te hinaaro e tauturu ia ratou.—Mat. 9:35-37.

19, 20. Eaha te tahi mau ravea e nehenehe ai tatou e faaite i te anaanatae ta Iehova e Iesu e faaite ra i te mau huru taata atoa?

19 Eaha te tahi mau tuhaa e nehenehe ai outou e faaite i te hoê â haerea? Ua tutava paha vetahi i te poro i roto i ta ratou tuhaa fenua tei ore i ohipa-pinepine-hia. E ô atoa mai te mau tuhaa oire tapihooraa, te mau aua faafaaearaa, te mau vahi tapearaa pereoo mataeinaa, aore ra i mua i te mau vahi nohoraa e ere i te mea ohie ia naea no te mea ua ponaohia te reira. Ua tutava te tahi atu i te haapii i te hoê reo apî no te poro i te tahi mau pǔpǔ taata o te ora ra i teie nei i roto i to ratou vahi aore ra te mau pǔpǔ aita i poro-pinepine-hia i mutaa iho. E faaite to outou iteraa i te aroha ˈtu i teie mau taata na roto i to ratou reo tumu e te anaanatae ra outou i to ratou maitai. Mai te peu e eita tatou e nehenehe e haapii i te tahi atu reo, e nehenehe anei tatou e faaitoito i te feia e na reira nei? Eita iho â tatou e hinaaro e faatoaruaru aore ra e ui eaha hoi vetahi ê e rave ai i te hoê tutavaraa no te poro i te taata o te tahi atu fenua. Mea faufaa pauroa te taata i te aro o te Atua, e e hinaaro tatou e hiˈo i te mau mea mai te reira.—Kol. 3:10, 11.

20 Te auraa atoa ia noaa ta te Atua hiˈoraa i te taata, o te pororaa ïa i te taatoaraa, noa ˈtu eaha to ratou tupuraa. Aita paha to vetahi e nohoraa, mea reporepo ratou, aore ra e oraraa morare ore roa to ratou. Mai te peu e e haa vetahi mau taata i nia ia tatou ma te tano ore, eiaha te reira ia turai ia tatou ia manaˈo ino i to ratou nunaa aore ra to ratou pǔpǔ taata taatoa. Ua haahia ma te tano ore i nia ia Paulo e vetahi, aita râ oia i vaiiho i te reira ia turai ia ˈna eiaha ia poro i te mau taata o taua pǔpǔ ra. (Ohi 14:5-7, 19-22) Ua tiaturi oia e e farii maitai mai vetahi mau taata.

21. E nafea te noaaraa ta Iehova hiˈoraa ia vetahi ê e tauturu ai ia outou?

21 E mea maramarama roa i teie nei e e titauhia ia noaa te hoê hiˈoraa tano—ta Iehova hiˈoraa—ia haa tatou e to tatou mau taeae no ǒ nei, to tatou huitaeae nunaa rau, e te mau taata o te tuhaa fenua. E rahi roa ˈtu â tatou i te faaite i ta Iehova hiˈoraa, e rahi roa ˈtu â ïa tatou i te riro ei puai no te hau e te auhoêraa. E e nehenehe atu â tatou e tauturu ia vetahi ê ia here ia Iehova, te Atua o “tei ore i rahi i te haapao” o te faaite râ i te anaanatae î i te here i te taatoaraa, “na to ˈna iho rima hoi i hamani ia ratou atoa.”—Ioba 34:19.

E nehenehe anei outou e pahono?

• Eana te hiˈoraa i to tatou mau taeae ia tutava tatou i te ape e tia ˈi?

• E nafea tatou e nehenehe ai e pee ia Iehova ia hiˈo tatou i to tatou mau taeae?

• Eaha te mau haapiiraa ta outou i huti i ta tatou hiˈoraa i to tatou huitaeae nunaa rau?

• E nafea tatou e nehenehe ai e pee i ta Iehova hiˈoraa ia haere tatou i roto i te taviniraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 28]

E nafea outou nehenehe ai e haamatau i te mau taata o te tahi atu mau taˈere?

[Hohoˈa i te api 31]

E nafea outou e nehenehe ai e poro i te parau apî maitai i te taata e rave rahi?