Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A haapae i “te mau mea faufaa ore”

A haapae i “te mau mea faufaa ore”

A haapae i “te mau mea faufaa ore”

“O tei pee haere . . . i te [mau] mea faufaa ore ra, e maamaa ïa.”—MAS. 12:11MN.

1. Eaha vetahi o ta tatou mau mea faufaa, e eaha te ravea maitai roa ˈˈe no te faaohipa i te reira?

 EI KERISETIANO, te vai ra ia tatou paatoa te hoê aore ra te tahi atu mea faufaa. E ô mai paha te tahi faito ea e te puai, te mau aravihi i te pae feruriraa mai te fanauraa mai â, aore ra te mau ravea i te pae moni. No to tatou here ia Iehova, te oaoa ra tatou i te faaohipa i tera mau mea i roto i ta ˈna taviniraa, a pahono atu ai i te faaueraa faaurua: “E faatura ˈtu ia Iehova i ta oe mau taoˈa rarahi,” aore ra mea faufaa.—Mas. 3:9.

2. Eaha ta te Bibilia faaararaa no nia i te mau mea faufaa ore, e e nafea teie faaararaa e tano ai i roto i te auraa mau?

2 I te tahi aˈe pae, te faahiti atoa ra te Bibilia i te mau mea faufaa ore e te faaara ra no nia i te haamâuˈaraa i ta tatou mau faufaa no te pee haere atu. I roto i teie tuhaa, a hiˈo na i te mau parau o te Maseli 12:11 (MN): “O tei faaapu i to ˈna fenua e rahi ta ˈna maa; o tei pee haere râ i te [mau] mea faufaa ore ra, e maamaa ïa.” E ere i te mea fifi ia ite e nafea taua maseli ra e tano ai i roto i te auraa mau. Mai te peu e e haamâuˈa te hoê taata i to ˈna taime e to ˈna itoito ma te rave puai i te ohipa no te turu i to ˈna utuafare, e fanaˈo oia i te tahi huru panoonoo ore. (Tim. 1, 5:8) Mai te peu râ e e haamâuˈa oia i ta ˈna mau faufaa no te pee haere i te mau mea faufaa ore, te faaite ra ïa oia i te “maamaa,” te hoê ereraa i te manaˈo faito noa e te manaˈo turai maitai. Peneiaˈe e ere teie taata i te mau mea e hinaaro-mau-hia.

3. E nafea te faaararaa bibilia no nia i te mau mea faufaa ore e tano ai i nia i ta tatou haamoriraa?

3 E nafea râ mai te peu e e faaohipa tatou i te faaueraa tumu o te maseli i nia i ta tatou haamoriraa? E ite ïa tatou e e fanaˈo te hoê Kerisetiano o te tavini ra ma te itoito e te haapao maitai ia Iehova i te panoonoo ore mau. E nehenehe oia e tiaturi i ta te Atua haamaitairaa i teie nei e e fanaˈo i te hoê tiaturiraa papu no te tau no a muri aˈe. (Mat. 6:33; Tim. 1, 4:10) Teie râ, te haafifi ra te hoê Kerisetiano o te faafariu-ê-hia ra e te mau mea faufaa ore i to ˈna taairaa e o Iehova e ta ˈna mau tiairaa no te ora mure ore. E nafea tatou e nehenehe ai e ape i te reira? E mea tia ia haroaroa tatou i te mau mea i roto i to tatou oraraa e mea “faufaa ore” e ia faaoti papu i te haapae i te reira.—A taio i te Tito 2:11, 12.

4. I roto i te hoê auraa rahi, eaha te mau mea faufaa ore?

4 Eaha ïa te mau mea faufaa ore? I roto i te hoê auraa rahi, o te mau mea ïa o te faafariu ê ia tatou ia tavini ia Iehova ma to tatou nephe atoa. Ei hiˈoraa, e nehenehe e ô mai te mau huru faaanaanataeraa rau. Parau mau, e parahiraa to te faaanaanataeraa. Teie râ, ia horoa rahi roa tatou i te taime no te mau ohipa faaanaanatae a tâuˈa ore ai tatou i te mau ohipa i taaihia i ta tatou haamoriraa, e riro te faaanaanataeraa ei mea faufaa ore o te nehenehe e faaino i to tatou ea pae varua. (Koh. 2:24; 4:6) No te ape i te reira, e faahotu te hoê Kerisetiano i te vai-faito-raa, ma te ara maitai i ta ˈna huru faaohiparaa i to ˈna taime faufaa. (A taio i te Kolosa 4:5.) Te vai ra râ te mau mea faufaa ore atâta roa ˈtu â i te faaanaanataeraa. I rotopu i te reira te vai ra te mau atua hape.

A faarue i te mau atua faufaa ore

5. E nafea te Traduction du monde nouveau e faaohipa pinepine ai i te mau parau ra “faufaa ore”?

5 Te vahi anaanatae, i roto i te rahiraa o te mau irava o te Traduction du monde nouveau e itehia ˈi te mau parau ra “faufaa ore,” ua faaohipahia te reira no te mau atua hape. Ei hiˈoraa, ua parau Iehova ia Iseraela e: “Eiaha outou e hamani i te idolo [faufaa ore], e te hohoˈa taraihia no outou, eiaha to outou ei [pou moˈa] e faatiahia, eiaha hoi ei ofai taraihia e tanuhia i to outou fenua, a piˈo atu ai outou i raro i te reira.” (Lev. 26:1; MN) Ua papai te arii Davida: “E rahi . . . Iehova, e ia rahi to ˈna haamaitairaahia; ia mǎtaˈuhia hoi oia, eiaha te mau atua atoa. Te mau atua no te mau fenua atoa ra, e idolo [faufaa ore] ïa: o Iehova râ tei hamani i te mau raˈi.”—Par. 1, 16:25, 26MN.

6. No te aha mea faufaa ore ai te mau atua hape?

6 Mai ta Davida i faaite, te haaatihia ra tatou e te haapapuraa o te rahi o Iehova. (Sal. 139:14; 148:1-10) Auê ïa fanaˈoraa taa ê no te mau Iseraela i te faaauraa i te hoê faufaa e o Iehova! Ua maamaa mau ratou i te fariû-ê-raa ia ˈna e te piˈoraa i raro i mua i te mau hohoˈa i taraihia e te mau pou moˈa! I te mau taime ati, ua haapapu to ratou mau atua hape e mea faufaa ore mau ratou e te puai ore no te faaora ia ratou iho e to ratou feia haamori atoa.—Tav. 10:14, 15; Isa. 46:5-7.

7, 8. E nafea te “Mamona” e au ai i te hoê atua?

7 I te fenua e rave rahi i teie mahana, te piˈo noa ra te mau taata i raro i mua i te mau hohoˈa i hamanihia e te taata, e mea faufaa ore noa teie mau atua i teie nei mai i mutaa iho. (Ioa. 1, 5:21) Teie râ, te faataa ra te Bibilia i te tahi atu mau mea ei atua taa ê atu i te mau hohoˈa. A rave na ei hiˈoraa i teie mau parau a Iesu: “E ore te taata e tia ia faaroo i te fatu toopiti; e riro oia i te au ore atu i te hoê, e te hinaaro atu i te tahi; e aore ra, e riro i te au atu i te hoê, e te faarue taue i te tahi. O outou nei hoi, e ore e tia ia faaroo i te Atua e te Mamona.”—Mat. 6:24.

8 E nafea te “Mamona,” aore ra Taoˈa rahi, e au ai i te hoê atua? A feruri na ei hiˈoraa, i te hoê ofai e vai ra i nia i te hoê fenua i Iseraela i tahito. E nehenehe teie ofai e faaohipahia no te paturaa o te hoê fare aore ra te hoê patu. I te tahi aˈe pae, mai te peu e e faatiahia te reira ei “pou moˈa” aore ra ei “ofai taraihia,” e riro ïa ei ofai turoriraa no te nunaa o Iehova. (Lev. 26:1) Oia atoa, e parahiraa to te moni. E hinaaro tatou i te reira no te ora noa, e e nehenehe tatou e faaohipa maitai i te reira i roto i ta Iehova taviniraa. (Koh. 7:12; Luka 16:9) Mai te peu râ e e tuu tatou i te imiraa i te moni na mua i ta tatou taviniraa Kerisetiano, e riro mau ïa te moni ei atua no tatou. (A taio i te Timoteo 1, 6:9, 10.) I roto i teie ao, e mea faufaa roa ˈtu no te taata ia imi i te taoˈa rahi, e mea tia ia papu ia tatou e te tapea ra tatou i te hoê huru hiˈoraa faito noa i roto i taua tuhaa ra.—Tim. 1, 6:17-19.

9, 10. (a) E nafea te hoê Kerisetiano e hiˈo ai i te haapiiraa? (b) Eaha te hoê fifi atâta o te haapiiraa teitei?

9 Te tahi atu hiˈoraa o te tahi ohipa faufaa o te nehenehe e riro ei mea faufaa ore, o te haapiiraa ïa a teie ao. Te hinaaro ra tatou ia haapii-maitai-hia ta tatou mau tamarii ia nehenehe ratou e manuïa i roto i to ratou oraraa. Te mea faufaa roa ˈtu â, e nehenehe te hoê Kerisetiano i haapii-maitai-hia e taio maitai aˈe i te Bibilia ma te taa, e feruri i te mau fifi e e huti i te mau faaotiraa papu, e e haapii i te pue parau mau bibilia ma te maramarama e te haapapu i te manaˈo. E titau te fanaˈoraa i te hoê haapiiraa maitai i te taime, e taime hoona râ.

10 Eaha ïa no te haapiiraa teitei e horoahia ra i roto i te hoê fare haapiiraa tuarua aore ra tuatoru? No te taata e rave rahi, e mea faufaa roa te reira no te manuïa. Teie râ, mea rahi o te tapi ra i teie haapiiraa, ua î to ratou feruriraa i te pae hopea i te huru maitai ore o te paari faaino o teie ao. Te haamâuˈa ra teie haapiiraa i te mau matahiti faufaa o te apîraa o te tia ia faaohipa-maitai-roa ˈˈe-hia i roto i te taviniraa a Iehova. (Koh. 12:1) E ere paha i te mea maere e i te mau fenua i fanaˈo ai e rave rahi i teie haapiiraa, ua topa roa te tiaturiraa i te Atua. Eita te hoê Kerisetiano e imi i te panoonoo ore i roto i te mau faanahoraa maitai roa i te pae haapiiraa a teie ao, e tiaturi râ oia ia Iehova.—Mas. 3:5.

Eiaha e vaiiho i to te tino hinaaro ia riro ei atua

11, 12. No te aha Paulo i parau ai no vetahi e: “Te opu hoi to ratou atua”?

11 I roto i ta ˈna rata i to Philipi, te haamataratara ra te aposetolo Paulo i te tahi atu â mea e nehenehe e riro ei atua. Te faahiti ra oia no vetahi e hoa haamori ratou na mua ˈˈe e te parau ra oia e: “Ta te tahi paeau haerea, e mea ê ïa, o ta ˈu i faaite pinepine atu ia outou, e te faaite atu nei hoi au ia outou i teie nei ma te roimata, e e enemi ratou no te [pou haamauiuiraa] a te Mesia ra; o te pohe roa to ratou hopea, te opu hoi to ratou atua, . . . e to teie nei ao anaˈe ra ta ratou e haapao.” (Phil. 3:18, 19; MN) E nafea te opu o te hoê taata e riro ai ei atua?

12 E au ra e no teie mau taata ta Paulo i matau, mea faufaa roa ˈtu â te hinaaro e pee i to te tino mau hinaaro i te taviniraa ia Iehova e o Paulo. Ua turai-mau-roa-hia paha te tahi pae ia amu i te maa aore ra ia inu e tae roa ˈtu i te riro ei feia oehamu aore ra inu hua. (Mas. 23:20, 21; a hiˈo i te Deuteronomi 21:18-21.) Ua maiti paha vetahi ê i te faaohipa hope i te mau ravea e vai ra i roto i te ao o te senekele matamua e ua faafariu-ê-hia ˈtura ratou i te taviniraa ia Iehova. Eiaha roa ˈtu tatou e faatia i te hoê hinaaro i tei parauhia te oraraa fanaˈo ia turai ia tatou ia faataupupu ia tatou i roto i ta tatou taviniraa ia Iehova ma to tatou nephe atoa.—Kol. 3:23, 24MN.

13. (a) Eaha te nounou, e mea nafea to Paulo faataaraa i te reira? (b) E nafea tatou e nehenehe ai e ape i te nounou?

13 Ua faahiti atoa Paulo i te tahi atu tuhaa o te haamoriraa hape. Ua papai oia: “E tena na, uumi iho i to outou mau melo i te mau mea o teie nei ao, mai te faaturi, te parau faufau ra, te paia ra, te hinaaro tia ore ra, e te nounou taoˈa, e haamori idolo ïa.” (Kol. 3:5) Te nounou, o te hoê ïa hinaaro puai i te tahi mea aita ta tatou. E taoˈa materia paha. E ô atoa mai te hinaaro tia ore i te pae taatiraa. (Exo. 20:17) I te mea e e tuea teie mau hinaaro i te haamori idolo, te haamoriraa i te hoê atua hape, eita anei te reira e haaferuri ia tatou? Ua faaohipa Iesu i te hoê faataaraa oraora no te faaite i te faufaaraa ia tutava i te haavî i teie mau hinaaro iino.—A taio i te Mareko 9:47; Ioa. 1, 2:16.

A ara i te mau parau faufaa ore

14, 15. (a) Eaha te ohipa “faufaa ore” i faaturori e rave rahi i te tau o Ieremia? (b) No te aha mea faufaa ˈi ta Mose mau parau?

14 E nehenehe te mau parau e ô i roto i te mau mea faufaa ore. Ei hiˈoraa, ua na ô Iehova ia Ieremia e: “Te tohu haavare nei te mau peropheta i to ˈu nei iˈoa: aore au i tono ia ratou, aore i faaue atu ia ratou, aore hoi au i parau noa ˈtu; e ria haavare, e te tohu haavare, e te faufaa ore, e te haavare a to ratou iho aau, o ta ratou ïa e tohu ia outou nei.” (Ier. 14:14) Ua faahua parau teie mau peropheta haavare e te paraparau ra ratou ma te iˈoa o Iehova, ua paturu râ ratou i to ratou iho manaˈo, to ratou iho paari. No reira, e “mea faufaa ore” ta ratou mau parau. Mea hoona ore te reira e ua riro ei fifi mau i te pae varua. I 607 H.T.T, ua pohe taue te taata e rave rahi i faaroo i teie mau parau faufaa ore i te rima o te mau faehau Babulonia.

15 Area o Mose, ua parau ïa oia i te mau Iseraela e: “[A] haamanaˈo papu maite i te mau parau atoa ta ˈu e parau atu ia outou i teie nei mahana . . . E ere hoi teie i te parau faufaa ore ia outou; o to outou ïa ora: e o te mea teie e maoro ai to outou pue mahana i nia i te fenua ta outou e haere i te tahi pae Ioridana nei e parahi.” (Deut. 32:46, 47) Oia, mea faaurua e te Atua ta Mose mau parau. E mea faufaa ïa te reira, faufaa roa iho â, no te maitai o te nunaa. Ua ora maoro e ua ruperupe te feia i haapao i te reira. Ia haapae noa tatou i te mau parau faufaa ore e ia ati noa i te mau parau faufaa o te parau mau.

16. E nafea tatou e hiˈo ai i te mau faahitiraa a te mau aivanaa o te patoi ra i te Parau a te Atua?

16 Te faaroo ra anei tatou i te mau mea faufaa ore e parauhia ra i teie mahana? E. Ei hiˈoraa, te parau ra te tahi mau aivanaa e te faaite ra te haapiiraa niu ore o te tauiuiraa o te mau mea ora e te mau itearaa aivanaa i roto i te tahi atu mau tuhaa e e ere roa i te mea faufaa faahou ia tiaturi i te Atua, e e nehenehe te mau mea atoa e faataahia e te mau ravea natura. E mea tia anei ia haapao tatou i teie mau parau faaahaaha? Eiaha roa ˈtu! Mea taa ê te paari o te taata i to te Atua iho. (Kor. 1, 2:6, 7) Ua ite râ tatou e ia tuati ore te mau haapiiraa a te taata i ta te Atua i faaite, o te mau haapiiraa a te taata noa iho â te hape. (A taio i te Roma 3:4.) Noa ˈtu te haereraa i mua a te ihi i roto i te tahi mau tuhaa, e parau mau ta te Bibilia hiˈoraa i te paari o te taata: “O te paari . . . o teie nei ao, e mea maamaa ïa i te Atua.” Ia faaauhia i te paari otia ore o te Atua, mea faufaa ore te haaferuriraa a te taata.—Kor. 1, 3:18-20.

17. E nafea te mau parau a te mau aratai a te Amuiraa faaroo Kerisetiano e a te mau apotata ia hiˈohia e tia ˈi?

17 Te itehia ra te tahi atu hiˈoraa o te mau parau faufaa ore i rotopu i te mau aratai haapaoraa a te Amuiraa faaroo Kerisetiano. Te faahua parau ra ratou e te paraparau ra ratou ma te iˈoa o te Atua, aita râ te rahiraa o ta ratou mau parau i niuhia i nia i te mau Papai, e e mea faufaa ore roa ta ratou e parau ra. Te faahiti atoa ra te mau apotata i te mau parau faufaa ore, ma te faahua parau e e paari rahi aˈe to ratou i to “te tavini haapao maitai e te paari” i maitihia. (Mat. 24:45-47) Teie râ, te faahiti ra te mau apotata i to ratou iho paari, e mea faufaa ore ta ratou mau parau, e ofai turoriraa no te taata atoa e faaroo ra. (Luka 17:1, 2) E nafea tatou ia ore ia vare ia ratou?

E nafea ia haapae i te mau parau faufaa ore

18. E nafea tatou e faaohipa ˈi i te aˈoraa i roto i te Ioane 1, 4:1?

18 Ua horoa te aposetolo ruhiruhia o Ioane i te aˈoraa maitai roa i roto i teie tuhaa. (A taio i te Ioane 1, 4:1.) Ia au maite i ta Ioane aˈoraa, e faaitoito noa tatou i te feia ta tatou e farerei ra i roto i te ohipa pororaa ia tamata i tei haapiihia ia ratou ma te faaau atu i te reira i te Bibilia. E ture aveia maitai te reira no tatou atoa. Ia faarooroo noa ˈtu tatou i te mau parau atoa o te faahapa ra i te parau mau aore ra te mau parau faaino no nia i te amuiraa, i te mau matahiapo, aore ra i to tatou mau taeae atoa, eiaha tatou e farii noa i te reira. E mea tia râ ia ui tatou: “Te haa ra anei te taata e haaparare ra i teie aamu ma te au maite i ta te Bibilia e parau ra? Te paturu ra anei teie mau aamu aore ra teie mau faahaparaa i ta Iehova opuaraa? Te paturu ra anei te reira i te hau o te amuiraa?” E mea faufaa ore te mau mea atoa ta tatou e faaroo o te faahaehaa i te huitaeae eita râ e patu.—Kor. 2, 13:10, 11.

19. E nafea te mau matahiapo e papu ai e e ere ta ratou mau parau i te mea faufaa ore?

19 No nia i te mau parau faufaa ore, e huti atoa te mau matahiapo i te hoê haapiiraa faufaa. Ia titauhia ia horoa ratou i te aˈoraa, e haamanaˈo ratou i to ratou mau taotiaraa eiaha ia aˈo ia au i to ratou iho pue ite. E mea tia ia faaohipa noa ratou i ta te Bibilia e parau ra. E itehia te hoê ture papu i roto i te mau parau a te aposetolo Paulo: “Eiaha ia hau to outou manaˈo i te taata i tei papaihia ra.” (Kor. 1, 4:6) Eiaha ia hau te manaˈo o te mau matahiapo i tei papaihia i roto i te Bibilia. E ma te faaaano atu â, eiaha to ratou manaˈo ia hau i te aˈoraa bibilia i papaihia i roto i te mau papai a te tavini haapao maitai e te paari.

20. E nafea tatou e tauturuhia ˈi ia haapae i te mau mea faufaa ore?

20 Te mau mea faufaa ore—te mau “atua,” te mau parau, aore ra te tahi atu mea—e mea ino roa ïa. No reira, e pure noa tatou no te ani i ta Iehova tauturu no te ite i teie mau mea faufaa ore atoa, e e imi tatou i ta ˈna aratairaa e nafea ia haapae i te reira. Ia na reira tatou, te parau ra ïa tatou e te fatu salamo e: “E faafariu ê i tau mata ia ore ia hiˈo i te mea faufaa ore; e faaitoito oe ia ˈu i to oe ra eˈa.” (Sal. 119:37) I roto i te tumu parau i muri nei, e tauaparau atu â tatou no nia i te faufaaraa ia farii i ta Iehova aratairaa.

E nehenehe anei outou e faataa?

• I roto i te hoê auraa rahi, e mea tia ia haapae tatou i teihea “mau mea faufaa ore”?

• E nafea tatou ia ore tatou e vaiiho i te moni ia riro mai te hoê atua?

• E nafea to te tino mau hinaaro e nehenehe ai e riro ei haamori idolo?

• E nafea tatou e nehenehe ai e haapae i te mau parau faufaa ore?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 9]

Ua faaitoitohia te mau Iseraela ia ‘faaapu i to ratou fenua,’ eiaha ia pee haere i te mau mea faufaa ore

[Hohoˈa i te api 10]

Eiaha roa ˈtu e faatia i te mau taoˈa materia ia faataupupu ia outou i roto i ta Iehova taviniraa

[Hohoˈa i te api 12]

E nehenehe te mau parau a te mau matahiapo e riro ei mea faufaa roa