Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A imi i ta Iehova aratairaa i roto i te mau mea atoa

A imi i ta Iehova aratairaa i roto i te mau mea atoa

A imi i ta Iehova aratairaa i roto i te mau mea atoa

“O te Atua nei â . . . to matou Atua e a muri noa ˈtu: e aratai tamau â hoi oia ia matou e tae noa ˈtu i te pohe ra.”—SAL. 48:14.

1, 2. No te aha e mea tia ˈi ia pee tatou i ta Iehova aratairaa eiaha râ e tiaturi i to tatou iho paari, e eaha te mau uiraa e hiti mai?

 IA HIˈO tatou i te mau mea faufaa ore aore ra ino, e mea ohie te reira i te haavare ia tatou iho. (Mas. 12:11) Mai te peu e e hinaaro mau tatou e rave i te tahi mea e ore e tano no te hoê Kerisetiano, e pinepine to tatou aau i te hamani i te mau manaˈo o te turai ia rave i te reira. (Ier. 17:5, 9) No reira, ua faaite te fatu salamo i te paari ia ˈna i pure ia Iehova: “E faaite hua mai i to maramarama e te parau mau, ei aratai ia ˈu nei.” (Sal. 43:3) Ua tiaturi oia ia Iehova eiaha i to ˈna iho paari taotiahia, e o Iehova to ˈna tumu maitai roa ˈˈe o te aratairaa. Mai te fatu salamo, e mea maitai no tatou ia fariu atu i te Atua no te aratairaa.

2 No te aha râ tatou e tiaturi ai i te aratairaa a Iehova ei aratairaa hau ê i te tahi atu mea? I teihea taime e imi ai tatou i te reira e tia ˈi? Eaha te mau haerea e mea tia ia atuatu tatou ia faufaahia tatou i te reira, e e nafea Iehova e aratai ai ia tatou i teie mahana? E hiˈopoahia teie mau uiraa faufaa i roto i teie tumu parau.

No te aha e tiaturi ai i ta Iehova aratairaa?

3-5. No te aha tatou e tiaturi roa ˈi i ta Iehova aratairaa?

3 O Iehova to tatou Metua i te raˈi. (Kor. 1, 8:6) Ua ite papu oia ia tatou taitahi e e nehenehe ta ˈna e hiˈo i roto roa i to tatou aau. (Sam. 1, 16:7; Mas. 21:2) Ua parau te arii Davida i te Atua e: “Ua ite oe i tau parahiraa i raro e tau tiaraa i nia; ua ite oe i to ˈu nei manaˈo i te atea ê ra. E aita roa e parau o roto i tau vaha i toe i te itea-ore-hia e oe, e Iehova.” (Sal. 139:2, 4) I te mea e ua ite maitai roa Iehova ia tatou, e nafea ïa tatou e nehenehe ai e feaa e ua ite oia eaha te mea maitai roa ˈˈe no tatou? Hau atu â, e Atua paari roa Iehova. E ite oia i te mau mea atoa, e hiˈo hohonu aˈe oia i te taata atoa, e ua ite oia i te faahopearaa o te mau ohipa mai to ratou haamataraa mai â. (Isa. 46:9-11; Roma 11:33) E “Atua paari anaˈe” oia.—Roma 16:27.

4 Hau atu â, te here ra Iehova ia tatou e te hinaaro noa ra oia i te mea maitai roa ˈˈe no tatou. (Ioa. 3:16; Ioa. 1, 4:8) Ei Atua î i te here, e mea pipiri ore oia i nia ia tatou. Ua papai te pǐpǐ Iakobo: “Te mau mea maitatai i ho-mai-hia mai, e te mau mea tia roa e maitai roa ˈi, no nia ïa, mai nia mai ïa i te Metua o te maramarama.” (Iak. 1:17) E faufaa-rahi-hia te feia, o te vaiiho ia ratou iho ia arataihia e te Atua, i to ˈna huru pipiri ore.

5 I te pae hopea, e Atua puai hope o Iehova. No nia i te reira, ua parau te fatu salamo e: “O tei parahi i raro aˈe i te tapoˈi o te Teitei ra, e taoto ïa i raro aˈe i te maru o te Puaihope ra. Te parau nei au ia Iehova, To ˈu ïa haapuraa e to ˈu pare, tau Atua, e ta ˈu e tiaturi nei.” (Sal. 91:1, 2) Ia pee tatou i ta Iehova aratairaa, te imi nei ïa tatou i te haapuraa i pihai iho i te Atua o te ore e tia ia taui. Ia faaû noa ˈtu tatou i te patoiraa, e paturu mai Iehova. Eita oia e faarue ia tatou. (Sal. 71:4, 5; a taio i te Maseli 3:19-26.) Oia, ua ite Iehova eaha te mea maitai roa ˈˈe no tatou, te hinaaro ra oia i te mea maitai roa ˈˈe no tatou e e mana to ˈna no te horoa mai i te mea maitai roa ˈˈe na tatou. E mea maamaa mau â tatou ia tâuˈa ore tatou i ta ˈna aratairaa! I teihea râ taime e hinaaro ai tatou i taua aratairaa ra?

I teihea taime e hinaaro ai tatou i te aratairaa?

6, 7. I teihea taime e hinaaro ai tatou i ta Iehova aratairaa?

6 E hinaaro mau tatou i ta te Atua aratairaa i te roaraa o to tatou oraraa, mai te apîraa mai â e tae roa ˈtu i te ruhiruhiaraa. Ua parau te fatu salamo e: “O te Atua nei â . . . to matou Atua e a muri noa ˈtu: e aratai tamau â hoi oia ia matou e tae noa ˈtu i te pohe ra.” (Sal. 48:14) Mai te fatu salamo, eiaha roa ˈtu te mau Kerisetiano paari e faaea i te fariu atu i te Atua no te aratairaa.

7 Parau mau, te vai ra te mau taime e hinaaro taa ê ai tatou i te tauturu. I te tahi mau taime, te faaruru ra tatou i “te ati,” peneiaˈe i te hamani-ino-raa, te hoê maˈi ino mau, aore ra te ere-taue-raa i te ohipa. (Sal. 69:16, 17) I tera mau taime, e mea mahanahana ia fariu atu ia Iehova, a tiaturi ai e e haapuai oia ia tatou no te faaoromai e e aratai oia ia tatou ia rave i te mau faaotiraa paari. (A taio i te Salamo 102:17.) Teie râ, e hinaaro atoa tatou i ta ˈna tauturu i te tahi atu mau taime. Ei hiˈoraa, ia poro tatou i te parau apî maitai i to tatou mau taata-tupu, e hinaaro tatou i ta Iehova aratairaa ia manuïa ta tatou faaiteraa. E i te taime atoa e mea tia ˈi ia rave tatou i te hoê faaotiraa—no nia paha i te faaanaanataeraa, te ahu e te faaneheneheraa rouru, te amuimuiraa, te ohipa, te haapiiraa, aore ra te tahi atu mea—e ohipa tatou ma te paari mai te peu noa e e pee tatou i ta Iehova mau faaueraa. I te tanoraa, aita e hopearaa to te mau tupuraa e hinaaro ai tatou i te aratairaa.

Te mau fifi atâta ia ore e imi i ta te Atua aratairaa

8. Eaha te mau faahopearaa o ta Eva amuraa i te maa opanihia?

8 A haamanaˈo râ e e mea tia ia pee tatou i ta Iehova aratairaa ma te aau tae. Eita te Atua e faahepo ia tatou ia na reira ia ore tatou e hinaaro. Te taata matamua i maiti eiaha e pee i ta Iehova aratairaa, o Eva ïa, e te faaite ra to ˈna hiˈoraa i te huru ino mau o te hoê faaotiraa maitai ore. A feruri atoa na i te mau faahopearaa. Ua amu Eva i te maa opanihia no to ˈna hinaaroraa ‘e riro mai te Atua ra te huru, i te ite i te maitai e te ino.’ (Gen. 3:5) I te na reiraraa, ua rave oia i te tiaraa o te Atua, a faaoti ai no ˈna iho no nia i te mea maitai e te mea ino eiaha râ e pee i ta Iehova mau faaueraa. No reira, ua patoi oia i te mana arii o Iehova. Ua hinaaro oia e na ˈna e faatere ia ˈna iho. Ua tapi ta ˈna tane Adamu i tauâ haerea orure hau ra.—Roma 5:12.

9. Ia farii ore tatou i ta Iehova aratairaa, eaha iho â ta tatou e rave nei, e no te aha e haerea paari ore roa ˈˈe ai te reira?

9 I teie mahana, mai te peu e eita tatou e pee i ta Iehova aratairaa, mai ia Eva atoa ïa tatou i te oreraa e farii i to ˈna mana arii. Ei hiˈoraa, a feruri na i te hoê taata o te haamatau ra i te mataitai i te hohoˈa faufau. Mai te peu e te apiti ra oia i te amuiraa Kerisetiano, ua ite oia i ta Iehova mau faaueraa no nia i tera vahi. Eiaha te mau mea faufau e faahitihia, e eiaha iho â e hiˈo atu ma te faahinaaro hua. (Eph. 5:3) Ma te faarue i ta Iehova mau faaueraa, te patoi nei teie taata i te mana arii o Iehova, a farii ore ai oia i to ˈNa tiaraa upoo. (Kor. 1, 11:3) E haerea paari ore roa ˈˈe tera, no te mea mai ta Ieremia i parau, “e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.”—Ier. 10:23.

10. No te aha e mea tia ˈi ia faaohipa tatou i to tatou tiamâraa e maiti ma te haerea paari?

10 Eita paha vetahi e farii i te mau parau a Ieremia, ma te manaˈo e i te mea e ua horoa mai Iehova i te tiamâraa e maiti, eiaha ïa oia e faahapa ia tatou no te faaohiparaa i te reira. Eiaha râ e haamoe e e hopoia e e ô atoa te tiamâraa e maiti. E hopoia ta tatou no te mau mea ta tatou i maiti i te parau e te rave i mua i te Atua. (Roma 14:10) Teie ta Iesu i parau: “No te î o te aau . . . i parau ai te vaha.” Ua na ô atoa oia e: “No roto mai . . . i te aau te manaˈo iino, te taparahi taata, e te faaturi, te poreneia, e te eiâ, te haavare e te faaino.” (Mat. 12:34; 15:19) No reira, te faaite ra ta tatou mau parau e ohipa i te huru o to tatou aau. Te faaite ra te reira eaha to tatou huru mau. Tera te tumu e imi ai te hoê Kerisetiano paari i ta Iehova aratairaa i roto i te mau mea atoa. Mea na ô Iehova e ite ai e e taata “aau haavare ore” e e “hamani maitai” ai ia ˈna.—Sal. 125:4.

11. Eaha ta tatou e haapii i te tuatapaparaa o Iseraela?

11 A haamanaˈo i te tuatapaparaa o Iseraela. Ua rave anaˈe taua nunaa ra i te mau maitiraa maitatai, ma te faaroo i te mau faaueraa a Iehova, ua paruru Iehova ia ratou. (Ios. 24:15, 21, 31) Ua pinepine râ ratou i te faaohipa hape i to ratou tiamâraa e maiti. I te tau o Ieremia, ua parau Iehova no ratou e: “Aore . . . ratou i faaroo mai, aore i fariu mai i to ratou tariˈa, haapao atura râ i ta ratou iho parau, e te mau manaˈo [onoono] o to ratou aau ino ra, e ua hoˈi i muri, aore i haere i mua.” (Ier. 7:24-26; MN) Mea peapea mau! Ia ore roa tatou, no te onoono aore ra no te faatiatia ia ˈna iho, e faarue i ta Iehova aratairaa e e haapao i ta tatou iho mau parau, e riro atu ai tatou i te ‘hoˈi i muri aore e haere i mua’!

Eaha te titauhia no te pee i ta te Atua aˈoraa?

12, 13. (a) Eaha te huru maitai o te turai ia tatou ia hinaaro e pee i ta Iehova aratairaa? (b) No te aha mea faufaa roa ˈi te faaroo?

12 E turai to tatou here ia Iehova ia tatou ia hinaaro e pee i ta ˈna aratairaa. (Ioa. 1, 5:3) Ua haamataratara râ Paulo i te tahi atu mea ta tatou e hinaaro, ia ˈna i parau e: “E haerea faaroo . . . to matou, e ere i te haerea ite mata.” (Kor. 2, 5:6, 7) No te aha mea faufaa ˈi te faaroo? Te aratai ra hoi Iehova ia tatou na “te eˈa titiaifaro,” eita râ taua eˈa ra e aratai ia tatou i te taoˈa rahi aore ra te tiaraa i roto i teie ao. (Sal. 23:3) No tera tumu e mea tia ˈi ia haamau i to tatou mata o te faaroo i nia i te mau haamaitairaa pae varua faaau ore e noaa mai ia tavini ia Iehova. (A taio i te Korinetia 2, 4:17, 18.) E e tauturu te faaroo ia tatou ia mauruuru i te mau mea materia haihai.—Tim. 1, 6:8.

13 Ua faaite Iesu e e titau te haamoriraa mau i te haapaeraa ia ˈna iho, o te titau atoa hoi i te faaroo. (Luka 9:23, 24) Ua haapae rahi vetahi mau taata haamori haapao maitai, ma te faaoromai i te veve, te faaheporaa, te manaˈo oti noa, e te hamani-ino-raa uˈana atoa. (Kor. 2, 11:23-27; Apo. 3:8-10) O te faaroo puai anaˈe tei tauturu ia ratou ia na reira ma te oaoa. (Iak. 1:2, 3) E turai te faaroo puai ia tatou ia tiaturi roa e e mea maitai noa ia pee i ta Iehova aratairaa. No to tatou maitai mure ore noa te reira. Ua papu roa ia tatou e mea rahi aˈe te haamaitairaa no te feia e faaoromai ra ma te taiva ore i te mauiui taime poto atoa.—Heb. 11:6.

14. No te aha e mea tia ˈi ia faaite Hagara i te haehaa?

14 A hiˈo atoa na i te tuhaa a te haehaa i roto i te peeraa i ta Iehova aratairaa. Te faaite ra te hiˈoraa o Hagara, te tavini vahine a Sara, i te reira. Ia Sara i taa e eita oia e nehenehe e fanau i te tamarii, ua horoa oia ia Hagara na Aberahama, e ua hapû atura Hagara i te tamarii a Aberahama. Ua teoteo ihora Hagara i nia i to ˈna fatu vahine fanau ore. Ei faahopearaa, ‘ua faahepo Sara ia ˈna’ e ua horo ê atura Hagara. Ua farerei te hoê melahi a Iehova ia Hagara e ua na ô atu ia ˈna e: “A hoˈi i to fatu vahine ra, a auraro maite atu ai oe ia ˈna.” (Gen. 16:2, 6, 8, 9) Peneiaˈe mea au aˈe na Hagara te tahi atu aratairaa. No te ohipa ia au i te faaueraa a te melahi, e mea tia ia faarue oia i to ˈna haerea teoteo. Noa ˈtu râ, ua na reira iho â Hagara ma te haehaa mai ta te melahi i parau atu, e ua fanauhia ta ˈna tamaiti o Isemaela ma te panoonoo ore i roto i te tiahapa o to ˈna metua tane.

15. A faataa i te tahi mau tupuraa e nehenehe ai te peeraa i ta Iehova aratairaa e titau ia haehaa tatou i teie mahana.

15 Te auraa e pee i ta Iehova aratairaa, e faahaehaa ïa tatou atoa ia tatou iho e tia ˈi. E mea tia paha ia farii vetahi i te manaˈo e mea au ore na Iehova te hoê huru faaanaanataeraa ta ratou e au. Ua faainoino paha te hoê Kerisetiano i te tahi taata e e mea tia ia tatarahapa oia. Aore ra ua hape paha te hoê e e mea tia ia faˈi oia i te reira. E ia rave te tahi taata i te hoê hara rahi? E mea tia ia faahaehaa oia ia ˈna iho e ia faˈi i te hara i te mau matahiapo. E nehenehe atoa te hoê taata e tiavaruhia. Ia farii-faahou-hia oia i roto i te amuiraa, e mea tia ia tatarahapa oia ma te haehaa e ia fariu mai. I roto i teie e te mau tupuraa mai te reira te huru, mea mahanahana te mau parau o te Maseli 29:23: “E hiˈa te taata i to ˈna iho teoteo; e tura râ te taata aau haehaa.”

E nafea Iehova e aratai ai ia tatou?

16, 17. E nafea tatou e faufaa-roa-hia ˈi i te Bibilia ei tumu o te aratairaa a te Atua?

16 Te tumu matamua roa ˈˈe o te aratairaa a te Atua, o te Bibilia ïa, te Parau faaurua a te Atua. (A taio i te Timoteo 2, 3:16, 17.) Ia faufaa-roa-hia tatou i taua Parau ra, e mea paari no tatou ia ore e tiai ia tupu te hoê fifi no te imi i te mau parau faufaa i roto i te mau Papai. E faariro râ tatou i te taioraa i te Bibilia ei peu matauhia i te mau mahana atoa. (Sal. 1:1-3) Mea na reira tatou e matau ai i te mau parau faaurua. E riro to te Atua mau manaˈo ei manaˈo no tatou, e ua ineine tatou i te faaû atoa i te mau fifi manaˈo-ore-hia.

17 Hau atu â, mea faufaa ia feruriruri i ta tatou e taio ra i roto i te mau Papai e ia pure no nia i te reira. Ia feruriruri tatou i te mau irava bibilia, e hiˈo tatou e nafea te reira e tano ai i roto i te mau tupuraa taa maitai. (Tim. 1, 4:15) Ia faaû tatou i te mau fifi ino mau, e pure tatou ia Iehova, ma te ani i te tauturu ia itea mai te aratairaa ta tatou e hinaaro. E tauturu te varua o Iehova ia tatou ia haamanaˈo i te mau faaueraa tumu bibilia faufaa ta tatou e taio ra i roto i te Bibilia aore ra i roto i te mau papai bibilia.—A taio i te Salamo 25:4, 5.

18. E nafea Iehova e faaohipa ˈi i te huitaeae Kerisetiano no te aratai ia tatou?

18 O to tatou huitaeae Kerisetiano te tahi atu tauturu faufaa i te imiraa i ta Iehova aratairaa. Te hoê tuhaa faufaa roa o taua huitaeae ra, o “te tavini haapao maitai e te paari” ïa e to ˈna tia te Tino aratai, o te horoa tamau ra i te maa varua na roto i te mau papai neneihia e te mau porotarama no te mau putuputuraa e tairururaa. (Mat. 24:45-47; a hiˈo i te Ohipa 15:6, 22-31.) Hau atu â, i roto i te huitaeae Kerisetiano, te vai ra te mau taata feruriraa paari, te mau matahiapo iho â râ, o tei faaî i te mau titauraa no te horoa i te tauturu e te aˈoraa bibilia no te taata taitahi. (Isa. 32:1) E tauturu faufaa ê atu ta te feia apî i roto i te mau utuafare Kerisetiano. Mai te peu e e Kerisetiano to ratou mau metua, te faauehia ra te mau metua e te Atua ia horoa na ratou i ta ˈna aratairaa, e e mea tia ia imi te feia apî i tera aratairaa i pihai iho i to ratou mau metua.—Eph. 6:1-3.

19. Eaha te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo i te imi-tamau-raa i ta Iehova aratairaa?

19 Oia, ua rau te mau ravea e pûpû ai Iehova i te aratairaa, e e mea tia ia faaohipa hope roa tatou i te reira. No nia i te hoê tau i faaite ai Iseraela i te haapao maitai, ua na ô te arii Davida e: “I tiaturi na to matou hui metua ia oe, ua tiaturi ratou, e ua faaorahia ratou e oe: ua tiaoro ratou ia oe e ua faaorahia; i tiaturi na ia oe, e aore i [haama].” (Sal. 22:3-5; MN) Mai te peu e e pee tatou ma te tiaturi roa i ta Iehova aratairaa, ‘eita tatou atoa e haama.’ Eita tatou e inoino i to tatou tiaturiraa. Mai te peu e ‘e tuu atu tatou i to tatou [eˈa] ia Iehova,’ eiaha râ e turui i nia i to tatou iho paari, e haamaitai-rahi-hia tatou i teie nei atoa ei faahopearaa. (Sal. 37:5; MN) E mai te peu e e tamau maite tatou ma te taiva ore i roto i tera haerea, e mea mure ore ïa tera mau haamaitairaa. Ua papai te arii Davida: “E mea au . . . na Iehova te parau-tia, e ore hoi oia e faarue i tana feia [taiva ore] ra. E vai â ratou e a muri noa ˈtu . . . E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.”—Sal. 37:28, 29MN.

E nehenehe anei outou e faataa?

• No te aha tatou e tiaturi ai i ta Iehova aratairaa?

• Eaha te faahopearaa ia farii ore tatou i ta Iehova aratairaa?

• Eaha te tahi mau tupuraa e titauhia ia haehaa te hoê Kerisetiano?

• E nafea Iehova e aratai ai ia tatou i teie mahana?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 15]

Te fariu atu ra anei outou ia Iehova i roto i te mau tuhaa atoa o to outou oraraa?

[Hohoˈa i te api 16]

Ua patoi Eva i te mana arii o Iehova

[Hohoˈa i te api 17]

Eaha te huru maitai i titauhia ia Hagara no te pee i te faaueraa a te melahi?