Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te faaipoiporaa e te tiaraa metua i teie tau hopea

Te faaipoiporaa e te tiaraa metua i teie tau hopea

Te faaipoiporaa e te tiaraa metua i teie tau hopea

“Te poto nei te taime.”—KOR. 1, 7:29.

1. (a) Eaha te mau tauiraa e tupu nei i rotopu i te mau mea “faaruru atâ”? (b) No te aha tatou e anaanatae ai i te mau tauiraa o te mau faufaa morare o te utuafare?

 UA TOHU ta te Atua Parau e e tapaohia ‘te tau hopea’ e te tamaˈi, te aueueraa fenua, te oˈe, e te maˈi rahi. (Dan. 8:17, 19; Luka 21:10, 11) Ua faaara atoa te Bibilia e e riro teie tau taa maitai i roto i te tuatapaparaa o te taata, ei tau o te mau tauiraa rahi i te pae totiare. Tei rotopu te mau haapeapearaa o te oraraa utuafare i teie mau mea “faaruru atâ” i teie “anotau hopea” ati rahi. (Tim. 2, 3:1-4, MN) No te aha tatou e anaanatae ai i tera mau tauiraa? No te rahi e te mana o tera mau tauiraa, e nehenehe te reira e ohipa i nia i te manaˈo o te mau Kerisetiano i teie mahana no nia i te faaipoiporaa e te tiaraa metua. E nafea?

2. E nafea te ao i roto i to ˈna taatoaraa e hiˈo ai i te faaipoiporaa e te faataaraa?

2 I teie mahana, mea ohie ia faataa e ua parare hoi te reira, e te maraa oioi nei te numera o te faataaraa i roto i te mau fenua e rave rahi. E mea tia râ ia haamanaˈo maitai tatou e mea taa ê roa to te Atua ra o Iehova manaˈo i te faaipoiporaa e te faataaraa i te manaˈo e farii-rahi-hia nei i roto i te ao e haaati nei ia tatou. Eaha ïa to Iehova manaˈo?

3. E nafea Iehova raua Iesu Mesia e hiˈo ai i te faaipoiporaa?

3 Te hinaaro ra te Atua ra o Iehova ia tapea maite te feia faaipoipo i ta ratou euhe o te faaipoiporaa. Ia ˈna i tahoê i te tane e te vahine matamua i roto i te faaipoiporaa, ua faaoti Iehova e ‘e ati te taata i ta ˈna vahine, e e riro hoi raua ei hoê.’ Ua faahiti â Iesu Mesia i tera parau i muri aˈe e ua na ô faahou e: “E ta te Atua i taati ra, eiaha te taata e faataa ê atu.” Ua parau â Iesu e: “O te haapae noa i ta ˈna vahine, e ere i to te faaturi, a faaipoipo ai i te tahi, ua faaturi ïa.” (Gen. 2:24; Mat. 19:3-6, 9) No reira, e hiˈo Iehova raua Iesu i te faaipoiporaa mai te hoê taatiraa e hope noa ua pohe anaˈe te hoê hoa faaipoipo. (Kor. 1, 7:39) I te mea e e faanahoraa moˈa te faaipoiporaa, eiaha ïa e faariro i te faataaraa ei ohipa hauti. Inaha, te na ô ra te Parau a te Atua e mea riri na Iehova te faataaraa aita anaˈe e tumu bibilia. aA taio i te Malaki 2:13-16; 3:6.

Te haaraa i roto i te faaipoiporaa ma te haapao maitai

4. No te aha te tahi mau Kerisetiano apî e tatarahapa ˈi i to ratou ruraa i te faaipoipo?

4 Tei nia te manaˈo rahi o te ao paieti ore o ta tatou e ora nei i te taatiraa. I te mau mahana atoa, e nehenehe tatou e ite i te hoê faito rahi hohoˈa faanavenave. Eita tatou e nehenehe e haavare ite ore i te mana o te reira i nia ia tatou, i nia iho â râ i to tatou feia apî here i roto i te amuiraa. E nafea te mau Kerisetiano apî ia patoi, e tia ˈi, i tera mana faufau, o te nehenehe e faaara i te hiaai i te pae taatiraa noa ˈtu e e ere tera to ratou hinaaro? Ua tamata vetahi i te faaruru i te reira ma te faaipoipo i te hoê faito matahiti apî mau. I te na reiraraa, ua tiaturi ratou eiaha e hema ˈtu i te taatiraa morare ore. Aita râ i maoro, ua tatarahapa vetahi i ta ratou faaotiraa. No te aha? Tau taime i muri aˈe i te faaipoiporaa, ua taa ia ratou e e mea iti roa te mau mea ta ratou e to ratou hoa faaipoipo e rave amui ra i roto i te mau ohipa o te oraraa o te mau mahana atoa. Papu maitai, e fifi rahi ïa ta tera feia faaipoipo e faaruru ra.

5. Eaha te tauturu i te feia faaipoipo ia tapea ma te taiva ore i ta ratou euhe o te faaipoiporaa? (A hiˈo atoa i te nota i raro i te api.)

5 E nehenehe te faaipoiporaa i te hoê taata—i te hoê hoa Kerisetiano atoa—o tei taa ê roa i tei tiaihia e outou, e riro ei fifi i te pae hopea. (Kor. 1, 7:28) Noa ˈtu eaha te fifi i roto i te faaipoiporaa, ua ite te mau Kerisetiano mau e ere te faataaraa o te ore e au i te Bibilia i te hoê ravea tano i te mau fifi i taaihia i te hoê faaipoiporaa oaoa ore. No reira, e tano i te feia o te haa rahi ra ia tamau noa to ratou faaipoiporaa no te mea te hinaaro ra ratou e tapea ma te taiva ore i ta ratou euhe, te faatura e te tauturu î i te here no ǒ mai i te amuiraa Kerisetiano ra. b

6. E nafea te mau Kerisetiano apî ia hiˈo i te opuaraa e faaipoipo e tia ˈi?

6 E mea apî anei outou e e mea faaipoipo-ore-hiâ outou? Mai te peu e e, e nafea outou ia hiˈo i te opuaraa e faaipoipo e tia ˈi? E nehenehe outou e ape i te oto e rave rahi ia tiai outou e tae noa ˈtu i te taime e ineine ai outou, i te pae tino, i te pae o te feruriraa, e i te pae varua no te faaipoipo hou outou e haamata ˈi i te hoê taairaa here e te hoê Kerisetiano melo ê. Parau mau, aita te mau Papai e horoa ra i te faito matahiti no te faaipoipo. c Te faaite ra râ te Bibilia e e mea tia ia tiai outou ia mairi te taime e mea puai roa ˈi te mau hinaaro i te taatiraa. (Kor. 1, 7:36) No te aha? No te mea e nehenehe te mau hinaaro puai i te taatiraa e faahape i te manaˈo maitai e e turai ia outou ia rave i te mau faaotiraa paari ore o te faatupu i te oto i muri aˈe. A haamanaˈo, no to outou maitai e oaoa ta Iehova aˈoraa paari no nia i te faaipoiporaa i roto i te Bibilia.—A taio i te Isaia 48:17, 18.

Te haaraa ei metua haapao maitai

7. Eaha ta te tahi feia faaipoipo apî i farerei, e no te aha te reira e nehenehe ai e faateimaha i te faaipoiporaa?

7 Ua riro te tahi feia faaipoipo ei metua e mea apî roâ ratou. Aita ratou i rave mau i te taime no te haamatau maitai te tahi i te tahi hou e fanau ai i te aiû, o te titau ia haapaohia e 24 hora i te mahana hoê. E ere i te mea maere ia horoa te metua vahine i to ˈna taime rahi no te aiû fanau apî, e ia feii paha te tane apî. Hau atu â, e nehenehe te mau po aˈa ore te taoto e faatupu i te umeumeraa e te hepohepo o te faaino i te mau taairaa i rotopu i na feia faaipoipo. E taa oioi ia ratou e ua ere ratou e rave rahi o to ratou tiamâraa. I teie nei eita ratou e nehenehe e haere i te tahi vahi e e rave i te tahi mea ma te tiamâ mai ta ratou i fanaˈo hou a fanau ai i te tamarii. E nafea ratou ia hiˈo i to ratou tupuraa taa ê e tia ˈi?

8. Ia hiˈohia te tiaraa metua mai te aha e tia ˈi, e no te aha?

8 Mai te faaipoiporaa e mea tia ia haapao-maitai-hia, ia hiˈohia te tiaraa metua mai te hoê hopoia e fanaˈoraa taa ê no ǒ mai i te Atua ra e tia ˈi. Noa ˈtu eaha te faatanoraa ta te fanauraa mai o te hoê aiû iti e faatupu paha i roto i te oraraa o te feia faaipoipo Kerisetiano, e mea tia ia ohipa roa ratou no te faaau atu i nia i te reira ma te haapao maitai. I te mea e ua horoa Iehova i te taata i te ravea e fanau i te tamarii, e mea tia ia hiˈo te mau metua i te aiû fanau apî ei “tufaa ïa no ǒ ia Iehova ra.” (Sal. 127:3) E tutava te metua vahine e metua tane Kerisetiano i te rave i ta raua mau ohipa ei “metua i te Fatu ra.”—Eph. 6:1.

9. (a) Eaha ta te aupururaa i te hoê tamarii e titau? (b) Eaha ta te tane e nehenehe e rave no te tauturu i ta ˈna vahine ia vai puai noa i te pae varua?

9 E titau te aupururaa i te tamarii i te mau matahiti faatusiaraa. E titau te reira i te taime e te itoito iti rahi. E mea titauhia ia taa te tane Kerisetiano e e rave rahi matahiti i muri aˈe i te fanauraa o te hoê aiû, e nehenehe ta ˈna vahine e haapao ore rii i te mau putuputuraa e e iti mai to ˈna taime no ta ˈna iho haapiiraa bibilia e te feruriruriraa. E nehenehe te reira e haaparuparu rii i to ˈna ea i te pae varua. E titau te tiaraa metua haapao maitai e ia rave te tane i te mau mea atoa e nehenehe no te tauturu i te haapao i te tamarii. E nehenehe oia e tamata i te mono i te mea ta ta ˈna vahine i ere i te mau putuputuraa na roto i te tauaparauraa i muri aˈe, i te tahi mau manaˈo o te porotarama e o ˈna i te fare. E nehenehe atoa oia e tauturu i te haapao i te aiû ia nehenehe ta ˈna vahine e apiti rahi i te pororaa i te Basileia.—A taio i te Philipi 2:3, 4.

10, 11. (a) E nafea te mau tamarii e arataihia ˈi i roto i te “faaararaa a Iehova”? (b) No te aha e rave rahi metua Kerisetiano e au ai ia haapopouhia?

10 E titau te tiaraa metua haapao maitai hau atu â i te faatamaaraa, te faaahuraa, te horoaraa i te nohoraa, e te aupururaa i te tamarii. I teie iho â râ tau hopea atâta, e mea faufaa ia haapii te feia apî i te mau faaueraa tumu morare o to ratou oraraa mai to ratou â apîraa ra. E mea tia ia arataihia te tamarii “i roto i te aˈo e te mau faaararaa a Iehova.” (Eph. 6:4, MN) E titau teie “faaararaa” ia tuuhia to Iehova mau manaˈo i roto i te feruriraa o te tamarii mai to ratou apîraa mai â e tae atu i te mau matahiti faaruru atâ o te taurearearaa.—Tim. 2, 3:14, 15.

11 I to Iesu parauraa i ta ˈna mau pǐpǐ e e mea tia ia ‘faariro ratou i te mau fenua atoa ei pǐpǐ,’ mea papu e te auraa, ia tauturu ïa te mau metua i ta ratou tamarii ia riro ei pǐpǐ e tia ˈi. (Mat. 28:19, 20) E mea fifi ïa no te mau faaheporaa ta teie ao e tuu nei i nia i te feia apî. No reira, e au i te mau metua o te manuïa i te aratai i ta ratou tamarii ia riro ei Kerisetiano pûpûhia te haapopouraa î i te here a te taatoaraa i roto i te amuiraa. Ua “vi” te mana o teie ao ia ratou na roto i to ratou faaroo e to ratou taiva ore ei metua haapao maitai.—Ioa. 1, 5:4.

Faaea taa noa aore ra fanau ore i te tamarii no te hoê tumu tura

12. No te aha te tahi mau Kerisetiano e opua ˈi e faaea taa noa no te hoê taime?

12 I te mea e “te poto nei te taime” e ‘te [taui] nei te huru o teie nei ao,’ te faaitoito mai nei te Parau a te Atua ia feruri i te mau maitai ia faaea taa noa. (Kor. 1, 7:29-31; MN) No reira, ua maiti te tahi mau Kerisetiano i te faaea taa noa no to ratou oraraa taatoa aore ra ua faaoti ratou i te faaea taa noa no te tahi tau matahiti hou e faaipoipo ai. Ma te popou, aita ratou i haafaufaa i te tiamâraa ta te faaea-taa-noa-raa e hopoi mai no te tapi i te mau faufaa miimii. Ua faaea taa noa e rave rahi no te tavini ia Iehova “ma te peapea ore.” (A taio i te Korinetia 1, 7:32-35.) Te tavini ra te tahi mau Kerisetiano taa noa ei pionie aore ra ei melo o te Betela. Te tutava ra te tahi pae i te faarahi atu â i ta ratou tuhaa i roto i ta Iehova faanahonahoraa ma te faaî i te mau titauraa no te apiti atu i te Haapiiraa faaineineraa no te taviniraa. I te mea mau, mea pinepine te feia i tavini na ma te taime taatoa no te tahi taime a faaea taa noa ˈi e a faaipoipo ai i muri aˈe, i te manaˈo e te maitai noa râ to ratou faaipoiporaa no te mau haapiiraa faufaa ta ratou i haapii mai i te roaraa o tera mau matahiti i mairi.

13. No te aha te tahi feia faaipoipo Kerisetiano e opua ˈi eiaha e fanau i te tamarii?

13 I te tahi mau vahi o te ao nei, ua tupu te tahi atu tauiraa i roto i te oraraa utuafare—ua faaoti e rave rahi taata faaipoipo eiaha e fanau i te tamarii. Ua na reira vetahi no te tahi mau tumu i te pae faanavairaa faufaa; te tahi atu, no te mea ïa e te hinaaro ra ratou e vata noa no te titau i te hoê toroa aufau-maitai-hia. I rotopu i te mau Kerisetiano, te vai atoa ra te feia faaipoipo tei opua eiaha ia tamariihia. Tera râ, e pinepine ratou i te na reira ia ore ratou ia teimaha no te tavini ia Iehova. E ere te auraa e aita tera feia faaipoipo e ora ra i te hoê oraraa au i roto i te faaipoiporaa. Oia. Te hinaaro ra râ ratou e tuu i te mau faufaa a te Basileia i nia ˈˈe i te tahi atu mau haamaitairaa no roto mai i te faaipoiporaa. (Kor. 1, 7:3-5) Te tavini ra te tahi o tera feia faaipoipo ia Iehova e i to ratou mau taeae i roto i te tuhaa haaati e mataeinaa aore ra i te Betela. Te tavini ra te tahi atu ei pionie aore ra ei mitionare. Eita Iehova e haamoe i ta ratou ohipa e to ratou hinaaro i to ˈna iˈoa.—Heb. 6:10.

‘E ati i te tino nei’

14, 15. Eaha ‘te ati i te tino nei’ ta te mau metua Kerisetiano e nehenehe e farerei?

14 Ua parau te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano faaipoipo e ‘e ati to ratou i te tino nei.’ (Kor. 1, 7:28) Te vai ra te mau fifi paha o te ea o na taata faaipoipo, o ta raua mau tamarii, aore ra o to raua na metua ruhiruhia. Te vai atoa ra te mau fifi e oto atoa i taaihia i te aupururaa i ta raua mau tamarii. Mai tei faahitihia i te omuaraa o teie tumu parau, ua tohu te Bibilia e e hopoi mai “te anotau hopea” i “te mau taime ati rahi faaruru atâ.” I rotopu i te mau mea faaruru atâ, te vai ra te mau tamarii “e faaroo ore i te metua.”—Tim. 2, 3:1-3MN.

15 E tautooraa rahi no te mau metua Kerisetiano te aupururaa i te tamarii. Aita tatou i paruruhia i te mau faahopearaa ino o teie nei “mau taime ati rahi faaruru atâ.” No reira, e mea tia ia aro tamau te mau metua Kerisetiano i te mana ino mau ta to “teie nei ao” e faatupu ra i nia i ta ratou tamarii. (Eph. 2:2, 3) E eita te aroraa e upootia noa! Ia faaea te hoê tamaiti aore ra tamahine o te hoê utuafare Kerisetiano i te tavini ia Iehova, e “ati” mau â tera no te mau metua tei tamata i te aupuru ia ˈna i roto i te parau mau a te Atua.—Mas. 17:25.

“E ati rahi . . . tei te reira tau”

16. Eaha te “ati rahi” ta Iesu i tohu?

16 E hemo râ te “ati” taaihia i te faaipoiporaa e te aupururaa i te tamarii i te tahi atu ati faito rahi aˈe. I roto i ta ˈna parau tohu no nia i to ˈna vairaa mai e te faaotiraa o te faanahoraa o te mau mea, ua parau Iesu e: “E ati rahi . . . tei te reira tau, aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu.” (Mat. 24:3, 21; MN) Ua faaite Iesu i muri aˈe e e ora ˈtu te hoê nahoa rahi i tera “ati rahi.” Te tamau noa nei râ te faanahoraa a Satani i te aro i ta ˈna aroraa hopea ino roa i te mau Ite hau no Iehova. Ma te feaa ore, e taime fifi rahi mau tera no tatou paatoa—taata paari e tamarii atoa.

17. (a) No te aha tatou e nehenehe ai e tiai i te tau no a muri aˈe ma te tiaturi? (b) Ia ohipa te aha i nia i to tatou manaˈo i te faaipoiporaa e te tiaraa metua e tia ˈi?

17 Noa ˈtu râ, eiaha tatou ia mǎtaˈu rahi roa no te tau no a muri aˈe. E nehenehe te mau metua tei taiva ore ia Iehova e tiaturi e e paruruhia ratou e ta ratou tamarii apî atoa. (A taio i te Isaia 26:20, 21; Zeph. 2:2, 3; Kor. 1, 7:14) I teie nei râ, e mea tia ia ohipa te ite-maite-raa e e mahana faaruru atâ ta tatou e ora nei i nia i to tatou manaˈo i te faaipoiporaa e te tiaraa metua i teie anotau hopea. (Pet. 2, 3:10-13) Mea na reira to tatou oraraa—mea taa noa anei tatou aore ra mea faaipoipo, ma te tamarii aore ra ma te tamarii ore—e faahanahana ˈi e e arue ai ia Iehova e i te amuiraa Kerisetiano.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te buka Vivez en gardant à l’esprit le jour de Jéhovah i raro aˈe i te upoo parau “Il a haï le divorce,” i te api 125.

b E faaitoitohia te feia e farerei ra i te mau fifi i roto i te faaipoiporaa ia hiˈo faahou ratou i te mau tumu parau no nia i te faaipoiporaa e vai ra i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Atopa 2003 e te Réveillez-vous! o te 8 no Tenuare 2001.

c A hiˈo i te pene 30, “Suis-je mûr pour le mariage?” i roto i te buka Les jeunes s’interrogent—Réponses pratiques.

Ei haamanaˈoraa

• No te aha eiaha ˈi te mau Kerisetiano apî ia ru i te faaipoipo?

• Eaha ta te aupururaa i te hoê tamarii e titau?

• No te aha e rave rahi Kerisetiano e faaea taa noa ˈi aore ra ma te tamarii ore mai te peu e ua faaipoipo ratou?

• Eaha te “ati rahi” ta te mau metua Kerisetiano e faaû paha?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 23]

No te aha e mea paari ai ia tiai te mau Kerisetiano apî no te faaipoipo?

[Hohoˈa i te api 24]

E nehenehe te hoê tane e tauturu i ta ˈna vahine ia rahi atu â ta ˈna taviniraa i te Atua

[Hohoˈa i te api 25]

No te aha te tahi feia faaipoipo Kerisetiano e faaoti ai eiaha e fanau i te tamarii?