Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tamau i te hamani maitai

A tamau i te hamani maitai

A tamau i te hamani maitai

“E [tamau i te] . . . hamani maitai.”—LUKA 6:35MN.

1, 2. No te aha e mea fifi ai ia hamani maitai ia vetahi ê?

 E MEA fifi ia hamani maitai ia vetahi ê. Eita paha te feia ta tatou e faaite atu i te here e na reira atoa mai. Noa ˈtu e e imi tatou i te maitai pae varua o te mau taata ma te tutava i te faaite ia ratou i “te evanelia hanahana o te Atua [oaoa]” e o ta ˈna Tamaiti, eita paha ratou e tâuˈa mai aore ra eita e mauruuru mai. (Tim. 1, 1:11; MN) E “enemi” iti rahi te tahi atu “no te [pou haamauiuiraa] a te Mesia.” (Phil. 3:18; MN) Ei Kerisetiano, eaha to tatou huru i nia ia ratou?

2 Ua parau Iesu Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ e: ‘E [tamau i te] aroha i to outou mau enemi e i te hamani maitai.’ (Luka 6:35; MN) E hiˈopoa maitai tatou i teie nei i teie aˈoraa. E faufaa-atoa-hia tatou i te tahi atu mau manaˈo ta Iesu i faahiti no nia i te hamani-maitai-raa ia vetahi ê.

‘E aroha i to outou mau enemi’

3. (a) Na roto i ta outou iho mau parau, a haapoto i ta Iesu i faahiti i roto i te Mataio 5:43-45. (b) Eaha te manaˈo no nia i te mau ati Iuda e te feia e ere i te ati Iuda i tupu na i rotopu i te mau aratai haapaoraa ati Iuda o te senekele matamua?

3 I roto i ta ˈna Aˈoraa matauhia i nia i te mouˈa, ua parau Iesu i te feia e faaroo ra ia ˈna ia aroha i to ratou mau enemi e ia pure no te feia i hamani ino ia ratou. (A taio i te Mataio 5:43-45.) Te feia i reira i taua taime ra, e ati Iuda ïa o tei ite i te faaueraa a te Atua: “Eiaha oe e tahoo, eiaha e tairoiro i to outou iho na; e aroha râ oe i te taata-tupu mai to aroha ia oe iho na.” (Lev. 19:18) I tiaturi na te mau aratai haapaoraa ati Iuda o te senekele matamua e o te mau ati Iuda anaˈe “to outou iho na” mau taata e “te taata-tupu.” Ia au i te Ture a Mose, e faataa ê mai te mau Iseraela i te tahi atu mau nunaa, i tupu na râ te manaˈo e e enemi anaˈe te feia e ere i te ati Iuda, eiaha ïa e au atu i tera mau taata.

4. E nafea te mau pǐpǐ a Iesu ia haa i nia i to ratou mau enemi e tia ˈi?

4 Teie râ ta Iesu i parau: ‘E [tamau i te] aroha i to outou mau enemi e i te pure no te feia i hamani ino mai ia outou.’ (Mat. 5:44; MN) Ua titauhia ia haa ta ˈna mau pǐpǐ ma te here i nia i te feia atoa e au ore ra ia ratou. Ia au i te papai Evanelia o Luka, ua parau Iesu e: “Teie . . . tau parau ia outou e faaroo mai na, E [tamau i te] aroha i to outou mau enemi, e hamani maitai atu i te feia i riri mai ia outou. E [haamaitai] i te feia i tuhi mai ia outou, e pure hoi [no] te feia hamani ino mai ia outou.” (Luka 6:27, 28; MN) Mai te feia o te senekele matamua o tei faaohipa i ta Iesu mau parau, e ‘hamani maitai tatou i te feia i riri mai’ ia tatou ma te pahono i to ratou au ore na roto i te mau ohipa aau maitai. E ‘haamaitai tatou i te feia i tuhi mai’ ia tatou na roto i te paraparauraa ia ratou ma te maitai. E e ‘pure tatou no te feia i hamani ino mai’ ia tatou ma te haavî uˈana i te pae tino aore ra te tahi atu mau raveraa “ino.” E aniraa î i te here tera mau pure ia taui te feia hamani ino i to ratou aau e ia rave ratou i te mau ohipa, a farii maitai atu ai Iehova ia ratou.

5, 6. No te aha e titauhia ˈi ia aroha tatou i to tatou mau enemi?

5 No te aha e aroha ˈi i to tatou mau enemi? “Ia riro outou ei tamarii na to outou Metua i te [raˈi] ra,” ta Iesu ïa i parau. (Mat. 5:45; MN) Ia pee tatou i taua aˈoraa ra, e riro tatou ei “tamarii” na te Atua i roto i te auraa e e pee tatou ia Iehova, o ‘te faahiti nei i to ˈna mahana i nia i te taata ino e te taata maitai, e o te haamairi mai nei i te ûa i nia i te parau-tia e te parau-tia ore.’ Ia au i te faatiaraa a Luka, ‘e hamani maitai to te Atua i te feia mauruuru ore e te taata ino.’—Luka 6:35.

6 No te haapapu e mea faufaa mau â ia ‘tamau ta ˈna mau pǐpǐ i te aroha i to ratou mau enemi,’ ua parau Iesu e: “O tei aroha mai ia outou, o ta outou ïa e aroha ˈtu, eaha ta outou utua i reira? e ere anei te na reira atoa nei te mau telona? E o to outou mau taeae anaˈe ra ta outou e ite atu, eaha ta outou vahi hau i reira? e ere anei te na reira atoa nei te [feia o te mau nunaa]?” (Mat. 5:46, 47; MN) Mai te peu e e aroha noa tatou i te feia e na reira atoa mai, aita ïa e “utua,” aore ra farii maitai, to te reira no ǒ mai i te Atua ra. Ua na reira atoa te mau telona, o tei ore hoi i auhia na e te rahiraa.—Luka 5:30; 7:34.

7. No te aha aita ˈi ta tatou vahi hau mai te peu e e aroha tatou i to tatou noa mau “taeae”?

7 Te vai ra te taˈo “ora,” aore ra hau, i roto i te aroharaa matauhia e te mau ati Iuda. (Tav. 19:20; Ioa. 20:19) E hinaaro ïa teie ia fanaˈo te taata i arohahia ˈtu i te ea, te faufaa, e te ruperuperaa. Aita ïa ta tatou “vahi hau” mai te peu e e aroha tatou i te feia noa ta tatou e hiˈo ei “taeae” no tatou. Mai ta Iesu i faaite, te na reira atoa ra “te feia o te mau nunaa.”

8. Te faaitoito ra Iesu i te feia e faaroo ra ia ˈna ia aha i to ˈna parauraa e: ‘Ia tia roa outou’?

8 No te hara i tutuuhia mai, eita e tia i te mau pǐpǐ a te Mesia ia riro ei mea hapa ore, ei mea tia roa. (Roma 5:12) Ua faaoti râ Iesu i teie tuhaa o ta ˈna oreroraa parau ma te parau e: “Ia [tia] roa hoi outou mai to outou Metua i te [raˈi e tia] roa ra.” (Mat. 5:48; MN) Te faaitoito ra ïa oia i te feia e faaroo ra ia ˈna ia pee i to ratou “Metua i te raˈi” ra o Iehova, ma te faatia roa i to ratou here—ia hope roa te reira ma te aroha i to ratou mau enemi. Tera atoa te tiaihia ra ia tatou.

No te aha e faaore ai i te hapa?

9. Eaha te auraa o te mau parau: “E faaore mai i ta matou tarahu”?

9 E tamau tatou i te hamani maitai ia faaore tatou ma te aroha i te hara a te hoê taata i nia ia tatou. Te na ô atoa ra hoi te hohoˈa pure a Iesu e: “E faaore mai i ta matou [tarahu], mai ia matou atoa e faaore i tei [amutarahu] ia matou nei.” (Mat. 6:12; MN) Parau mau, e ere i te faaoreraa i te tarahu moni tera e parauhia ra. Te faaite ra te Evanelia a Luka e e hara te mau “tarahu” ta Iesu e manaˈo ra, te na ô ra hoi te reira e: “E faaore mai i ta matou hara, te faaore nei hoi matou i tei [amutarahu] atoa ia matou nei.”—Luka 11:4MN.

10. No nia i te faaoreraa hapa, e nafea tatou e pee ai i te Atua?

10 E titauhia ia pee tatou i te Atua, o te faaore noa ˈtu i te hapa a te feia hara tatarahapa. Ua papai te aposetolo Paulo e: “Ia hamani maitai outou ia outou iho, ma te aau mǎrû aroha noa, ma te faaore hoi i te hara te tahi e te tahi, mai ta te Atua i faaore mai i ta outou i te Mesia ra.” (Eph. 4:32) Ua himene te papai salamo Davida e: “E aroha e te hamani maitai to Iehova; e ore e riri vave, te rahi ra to ˈna aroha. . . . Aita aˈenei oia i tahoo mai ia tatou e ia faito i ta tatou mau hara, aore hoi i faautua mai ia tatou e ia faito i to tatou mau ino. . . . Mai te hitia o te râ e taa ê i te tooa o te râ ra, o ta ˈna ia faataa-ê-raa i ta tatou mau hara ia tatou nei. Mai te aroha o te metua i ta ˈna ra mau tamarii, o to Iehova ïa aroha i te feia i mǎtaˈu ia ˈna ra. Ua ite hoi oia i to tatou huru; te manaˈo ra oia e, e repo tatou nei.”—Sal. 103:8-14.

11. E faaore te Atua i ta vai hapa?

11 E nehenehe te mau taata e fanaˈo i te faaoreraa hapa a te Atua mai te peu noa e ua faaore ê na ratou i ta tei hara ia ratou. (Mar. 11:25) No te haapapu i teie manaˈo, ua parau â Iesu e: “Ia faaore hoi outou i ta vetahi ê ra hapa, e faaore atoa mai to outou Metua i te [raˈi] ra i ta outou. Ia ore râ outou ia faaore i ta vetahi ê ra hapa, e ore atoa to outou Metua e faaore mai i ta outou hapa.” (Mat. 6:14, 15; MN) Oia, e faaore te Atua i te hapa a te feia noa e faaore noa ˈtu i ta vetahi ê. E te hoê ravea no te tamau i te hamani maitai, o te faaohiparaa ïa i te aˈoraa a Paulo: “Mai [ia Iehova] atoa i faaore i ta outou na, e na reira atoa outou.”—Kol. 3:13MN.

“A faaea i te faaino”

12. Eaha te aˈoraa a Iesu no nia i te faainoraa ia vetahi ê?

12 Ua faahitihia te tahi atu ravea no te hamani maitai i roto i te Aˈoraa i nia i te mouˈa, i to Iesu parauraa i te feia e faaroo ra ia ˈna ia faaea i te faaino ia vetahi ê e i to ˈna faaohiparaa i muri iho i te hoê faahohoˈaraa puai no te haapapu i teie manaˈo. (A taio i te Mataio 7:1-5.) E hiˈo mai tatou i te auraa o ta Iesu parau: “A faaea i te faaino.”

13. E nafea te feia e faaroo ra ia Iesu e ‘tamau ai i te faaore atu i te hara’?

13 Te faahiti ra te Evanelia a Mataio i ta Iesu parau: “[A faaea i te] faaino, ia ore outou ia faainohia mai.” (Mat. 7:1; MN) Ia au ia Luka, ua parau Iesu e: “[A faaea i te] faaino atu, e eita outou e faainohia mai; [a faaea i te] faahapa ˈtu, e eita outou e faahapahia mai: e [tamau i te] faaore atu i te hara, e e faaorehia mai ta outou.” (Luka 6:37; MN) Ua faaino etaeta te mau Pharisea o te senekele matamua ia vetahi ê na nia i te mau tutuu bibilia ore. Ua titauhia ia “faaea” te feia e faaroo ra ia Iesu o tei na reira na, “i te faaino.” Ia ‘tamau râ ratou i te faaore atu i te hara’ a vetahi ê. Mai tera atoa te aˈoraa a te aposetolo Paulo no nia i te faaoreraa hapa, mai tei faahitihia i nia nei.

14. Na roto i te faaoreraa ˈtu i te hara, e turai ïa te mau pǐpǐ a Iesu i te mau taata ia aha?

14 Na roto i te faaoreraa ˈtu i te hara, e turai ïa te mau pǐpǐ a Iesu i te mau taata ia na reira atoa. “O ta outou . . . e faaino ia vetahi ê ra, e faaino-atoa-hia ïa outou i te reira,” ta Iesu ïa i parau, “e te faito ta outou e faito atura, o te faito atoa ïa i ta outou.” (Mat. 7:2) No nia i to tatou huru i nia ia vetahi ê, e ooti tatou i ta tatou e ueue.—Gal. 6:7.

15. Mea nafea to Iesu faaiteraa e mea ino ia faaino hua?

15 A haamanaˈo e no te faaite e mea ino iho â ia faaino hua, ua ui Iesu: “Eaha oe i hiˈo ai i te pâpaa iti i roto i te mata o to taeae ra, e aore oe i ite i te raau rahi i roto i to oe iho mata? E eaha hoi oe e tia ˈi ia parau atu i to taeae, Ho mai na ˈu e iriti i te pâpaa i roto i to mata na, e inaha, e raau rahi hoi tei roto i to oe iho mata?” (Mat. 7:3, 4) E tapao te hoê taata mea au na ˈna e faaino i te tahi atu taata i te hoê hapa iti i roto i te “mata” o to ˈna taeae. Te na ô ra ïa te taata faaino e ua poirihia te mata e te feruriraa o to ˈna taeae. Noa ˈtu e e mea haihai te hape—mai te hoê pâpaa iti—e parau te taata faaino e na ˈna e “iriti i te pâpaa.” E pûpû oia ma te haavarevare i te tauturu i te taeae ia ite maramarama ˈtu â oia i te mau mea.

16. No te aha e nehenehe ai e parau e e “raau rahi” to roto i te mata o te mau Pharisea?

16 O te mau aratai haapaoraa ati Iuda iho â râ te mea faaino roa ia vetahi ê. Ei hiˈoraa: I to te tahi taata matapo, tei faaorahia e te Mesia, parauraa e no ǒ mai iho â Iesu i te Atua ra, ua pahono riri te mau Pharisea e: “I fanau mai oe ma te hara, e haapii mai hoi oe ia matou?” (Ioa. 9:30-34) E “raau rahi” to roto i te mata o te mau Pharisea e ua matapo-roa-hia ratou, eita ïa e tia ia ratou ia haava ma te tano ia au i te mau ture aveia a Iehova. No reira Iesu i na ô ai e: “E tera ra haavare e! e mata na i te iriti i te raau rahi i roto i to oe iho mata; ei reira oe e ite maitai ai ia iriti i te pâpaa iti i roto i te mata o to taeae.” (Mat. 7:5; Luka 6:42) Mai te peu e ua faaoti papu tatou i te hamani maitai e i te haa maitai i nia ia vetahi ê, eita ïa tatou e faaino hua, ma te imi noa i te hoê pâpaa iti taipe i roto i te mata o to tatou taeae. E farii râ tatou e e mea tia ore tatou e e titauhia ïa ia ape tatou i te haava e i te faaino i to tatou mau hoa Kerisetiano.

To tatou huru i nia ia vetahi ê

17. Ia au i te Mataio 7:12, eaha to tatou huru i nia ia vetahi ê?

17 I roto i te Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua faaite Iesu e te haa ra te Atua mai te hoê Metua i nia i ta ˈNa mau tavini ma te pahono i ta ratou mau pure. (A taio i te Mataio 7:7-12.) E tapao tatou i teie aˈoraa tumu ta Iesu i haamau: “Te mau mea atoa ta outou i hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou.” (Mat. 7:12) Mai te peu noa e e na reira tatou i nia i to tatou taata-tupu, e haapapu ïa tatou e e pǐpǐ mau tatou na Iesu Mesia.

18. Mea nafea “te ture” i te faaiteraa e e titauhia ia haa tatou i nia ia vetahi ê mai ta tatou e hinaaro ia na reira atoa mai ratou?

18 I muri aˈe i te parauraa e e haa tatou i nia ia vetahi ê mai ta tatou e hinaaro ia na reira atoa mai ratou, ua parau â Iesu e: “O ta te ture ïa e ta te mau peropheta.” Ia haa tatou i nia ia vetahi ê mai ta Iesu i faataa maitai, te haa ra ïa tatou ia au i te tumu o “te ture”—te mau papai i roto i te mau buka bibilia mai te Genese e tae atu i te Deuteronomi. Hau atu â i te faaite i te opuaraa a Iehova e faatupu i te hoê huero o te faaore i te ino, te faataa ra teie mau buka i te Ture i horoahia e te Atua i te nunaa Iseraela na roto ia Mose i 1513 H.T.T. (Gen. 3:15, MN) Ei hiˈoraa, ua faataa maitai te Ture e e titauhia ia faaite te mau Iseraela i te parau-tia, te paetahi ore, e ia hamani maitai i te taata rii e te purutia i to ratou fenua.—Lev. 19:9, 10, 15, 34MN.

19. E nafea “te mau peropheta” e faaite ai e e titauhia ia hamani maitai tatou?

19 A faahiti ai oia i “te mau peropheta,” te manaˈo ra Iesu i te mau buka tohu o te mau Papai Hebera. I roto, te vai ra te mau parau tohu tei tupu i nia i te Mesia iho. Te faaite atoa ra taua mau papai ra e e haamaitai te Atua i to ˈna nunaa ia rave ratou i te mea maitai i to ˈna aro e ia hamani maitai ratou ia vetahi ê. Ei hiˈoraa, ua horoa te parau tohu a Isaia i teie aˈoraa i te mau Iseraela: “Te na ô maira Iehova: E tamau i te parau au, e rave i te parau-tia. . . . E ao to te taata e rave i teie; e te tamaiti a te taata ia tapea maitai i taua parau nei, . . . aore to ˈna rima i rave i te parau ino.” (Isa. 56:1, 2) Oia, te tiai ra te Atua ia tamau to ˈna nunaa i te hamani maitai.

E hamani maitai noa ia vetahi ê

20, 21. Eaha te huru o te mau nahoa taata i mua i te Aˈoraa a Iesu i nia i te mouˈa, e no te aha e mea maitai ai ia feruriruri tatou i te reira?

20 Ua hiˈopoa tatou i te tahi noa o te manaˈo faufaa roa e rave rahi ta Iesu i horoa i roto i ta ˈna Aˈoraa faito ore i nia i te mouˈa. E taa oioi râ ia tatou te huru o te feia i faaroo i ta ˈna i parau i taua taime ra. Te na ô ra te faatiaraa faaurua e: “Ia faaoti aˈera Iesu i teie nei parauraa, ua maere anaˈe ihora te taata atoa i te huru o ta ˈna parau: i haapii hoi oia ia ratou ma te mana, e ere mai ta te mau papai parau ra.”—Mat. 7:28, 29.

21 Ua haapapu roa ino Iesu Mesia e o ˈna te ‘Aˈo hau ê’ tohuhia. (Isa. 9:6) E hiˈoraa maitai roa te Aˈoraa i nia i te mouˈa o te ite o Iesu i te huru hiˈoraa a to ˈna Metua i te raˈi i te mau mea. Hau atu â i te mau manaˈo ta tatou i hiˈopoa, te vauvau rahi ra tera oreroraa parau i te oaoa mau, e nafea ia ape i te morare ore, e nafea ia faaohipa i te parau-tia, ia aha tatou e tia ˈi no te fanaˈo i te hoê oraraa oaoa e te panoonoo ore a muri aˈe, e e rave rahi atu â mea. No te aha e ore ai e taio maite faahou i roto i te pure i te Mataio pene 5 e tae atu i te pene 7? A feruriruri i te aˈoraa faahiahia a Iesu i papaihia i roto. A faaohipa i roto i to outou oraraa i ta te Mesia i parau i roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa. E tia ˈtu â ïa ia outou ia faaoaoa ia Iehova, ia haa maitai i nia ia vetahi ê, e ia tamau i te hamani maitai.

Eaha ta outou e pahono?

• Eaha to tatou huru i nia i to tatou mau enemi e tia ˈi?

• No te aha e titauhia ˈi ia faaore tatou i te hapa?

• Eaha ta Iesu i parau no nia i te faainoraa i te taata?

• Ia au i te Mataio 7:12, eaha to tatou huru i nia ia vetahi ê e tia ˈi?

[Uiraa haapiiraa]

[Parau iti faaôhia i te api 16]

Ua ite anei outou no te aha Iesu i parau ai e: “A faaea i te faaino”?

[Hohoˈa i te api 15]

No te aha e mea tia ˈi ia pure tatou no te feia i hamani ino ia tatou?

[Hohoˈa i te api 16]

E haa noa anei outou i nia ia vetahi ê mai ta outou e hinaaro ia na reira atoa mai ratou?