Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E mea apî â outou, a maiti i te tavini ia Iehova

E mea apî â outou, a maiti i te tavini ia Iehova

E mea apî â outou, a maiti i te tavini ia Iehova

“Ia mau maite . . . oe i ta oe i haapii ra, i tei [faaitoitohia ia oe ia tiaturi].”—TIM. 2, 3:14MN.

1. Eaha to Iehova manaˈo i te taviniraa a to ˈna mau Ite apî?

 NO TE mea e mea faufaa roa no Iehova te taviniraa moˈa a te feia apî, ua faaurua oia i te hoê parau tohu no nia ia ratou. “E tia rahi roa to to oe ra mau taata, i te mahana e faaitehia ˈi to oe ra mana,” ta te papai salamo ïa i himene. “Ma te tura moˈa ra; to oe ra huaai [apî], mai te hau ïa no te opu ra o te poipoi.” (Sal. 110:3; MN) Oia, mea faufaa roa no Iehova te feia apî e hinaaro ra e tavini ia ˈna.

2. Te farerei nei te feia apî i teie mahana i teihea mau mea a teie ao o te nehenehe e ohipa i nia i to ratou a muri aˈe?

2 O outou te feia apî i roto i te amuiraa Kerisetiano, ua pûpû anei outou ia outou ia Iehova? Mea fifi no e rave rahi ia faaoti i te tavini i te Atua mau. Te faaitoito ra te mau raatira ohipa tapihoo, te mau orometua, e i te tahi taime te mau melo utuafare e te mau hoa, i te feia apî ia tapi i te mau tapao materia. Ia tapi te feia apî i te mau tapao pae varua, e vahavaha pinepine te ao ia ratou. Te parau mau râ, o te taviniraa i te Atua mau te huru oraraa maitai roa ˈˈe ta outou e nehenehe e tapi. (Sal. 27:4) I roto i teie tuhaa, a feruri e toru uiraa: No te aha e mea tia ˈi ia tavini outou i te Atua? E nafea outou e manuïa ˈi ei taata pûpûhia ia Iehova noa ˈtu eaha ta vera ma e parau aore ra e rave? Eaha te mau fanaˈoraa taa ê faahiahia o te taviniraa moˈa e vai ra i mua ia outou?

E tavini ia Iehova te ohipa tano roa e rave

3. Eaha te faahopearaa o te mau mea ta Iehova i poiete i nia ia tatou e tia ˈi?

3 No te aha e mea tia ˈi ia tavini outou i te Atua ora e te parau mau? Te horoa ra te Apokalupo 4:11 (MN) i te tumu rahi: “E au te hanahana ia oe, e [Iehova, to matou Atua], e te tura, e te mana, na oe hoi i hamani i te mau mea atoa nei, e no to oe hinaaro i mau ai, e i hamanihia ˈi ratou.” O Iehova te Atua Poiete faahiahia o te mau mea atoa e vai nei. Ua nehenehe te fenua! Te mau tumu raau, te mau tiare, te mau animara, te moana, te mau mouˈa e te mau toparaa pape—na Iehova anaˈe i hamani. “Ua î te fenua nei i ta [te Atua] ra taoˈa,” ia au i te Salamo 104:24. E haamauruuru mau â tatou ia Iehova i te horoaraa mai ma te here i te hoê tino e te hoê feruriraa, ia nehenehe tatou e au i te fenua e te mau mea maitatai i nia iho! Eiaha anei ïa te mauruuru haavare ore no te mau mea faahiahia i poietehia ia turai ia tatou ia tavini ia ˈna?

4, 5. Eaha ta Iehova i rave o tei haafatata ˈtu ia Iosua ia ˈNa?

4 Te tahi atu tumu e tavini ai ia Iehova, na Iosua te aratai Iseraela ïa e faaite mai. A fatata ˈi oia i te pohe, ua parau Iosua i te nunaa o te Atua e: “Ua ite atoa hoi outou i roto i to outou aau, e i roto i to outou mau [nephe], e aore roa te hoê o te mau mea maitatai ta to outou Atua ta Iehova i parau mai ia outou ra i ore i te tia; ua hope roa i te tupu ia outou.” No te aha i tia ˈi ia Iosua ia na reira i te parau?—Ios. 23:14MN.

5 Ei tamarii e paari ra i Aiphiti, ua ite paha Iosua i te parau fafau a Iehova e horoa na te mau Iseraela i te hoê fenua no ratou. (Gen. 12:7; 50:24, 25; Exo. 3:8) I muri aˈe, ua mataitai Iosua a haamata ˈi Iehova i te faatupu i taua parau fafau ra ma te tairi na ati ahuru i nia ia Aiphiti e ma te faahepo ia Pharao etaeta ia tuu i te mau tamarii Iseraela. To rotopu atoa Iosua i te feia i faaorahia i te miti Uteute, e ua mataitai oia i muri iho i te horomiiraa te miti ia Pharao e ta ˈna nuu. A ratere maoro ai ratou na te “medebara rahi mǎtaˈu” o Sinai, ua ite Iosua mea nafea to Iehova horoaraa i te mau mea atoa ta te mau Iseraela i hinaaro mau. Aita hoê aˈe o ratou i pohe i te poihâ aore ra i te poia. (Deut. 8:3-5, 14-16; Ios. 24:5-7) A tae ai i te taime e haapau ai te mau Iseraela i te mau nunaa Kanaana puai e e haru ai i te Fenua tǎpǔhia, ua ite Iosua mea nafea to te Atua ta ˈna e ta te tahi atu mau Iseraela i haamori, tururaa ia ratou i roto i teie ohipa.—Ios. 10:14, 42.

6. Eaha te tauturu ia outou ia atuatu i te hinaaro e tavini i te Atua?

6 Ua ite Iosua e i tapea na Iehova i ta ˈNa mau parau fafau. No reira Iosua i parau ai e: “Area vau e to ˈu atoa ra utuafare, e haamori ïa matou ia Iehova.” (Ios. 24:15) E o outou? Ia manaˈo outou i te mau parau fafau ta te Atua mau i faatupu ê na e ta ˈna e faatupu â, e hinaaro anei outou e tavini ia ˈna mai ia Iosua?

7. No te aha e taahiraa faufaa roa ˈi te bapetizoraa i roto i te pape?

7 Ia mataitai outou i te mau ohipa poieteraa a Iehova e ia feruriruri outou i ta ˈna mau parau fafau faahiahia e te papu roa, e turaihia ïa outou eiaha noa ia pûpû ia outou ia Iehova, ia faataipe atoa râ i te reira na roto i te bapetizoraa i roto i te pape. E taahiraa faufaa roa te bapetizoraa ia rave te feia e hinaaro e tavini i te Atua. Ua faataa maitai to tatou Hiˈoraa o Iesu i te reira. Hou rii oia a haamata ˈi i ta ˈna ohipa ei Mesia, ua faaite oia ia ˈna ia Ioane Bapetizo no te bapetizoraa. No te aha Iesu i rave ai i taua taahiraa ra? Ua parau oia i muri aˈe e: “I pou mai nei . . . au mai te raˈi mai e haapao i to tei tono mai ia ˈu nei hinaaro, eiaha to ˈu iho hinaaro.” (Ioa. 6:38) No te faataipe i ta ˈna faaiteraa ia ˈna iho no te rave i te hinaaro o to ˈna metua, ua bapetizohia Iesu.—Mat. 3:13-17.

8. No te aha Timoteo i maiti ai i te haamori i te Atua, e eaha te titauhia ia rave outou?

8 A hiˈo atoa na i te tupuraa o Timoteo, te hoê Kerisetiano apî ta Iehova i horoa ˈtu i muri aˈe e rave rahi ohipa e fanaˈoraa taa ê. No te aha Timoteo i faaoti ai i te haamori i te Atua mau? Te parau maira te Bibilia e no ‘ta ˈna ïa i haapii e no tei [faaitoitohia ia ˈna ia tiaturi].’ (Tim. 2, 3:14; MN) Mai te peu e ua haapii outou i te Parau a te Atua e ua faaitoitohia ia outou ia tiaturi e e parau mau te mau haapiiraa i roto, hoê â ïa to outou huru tupuraa e to Timoteo. I teie nei, e titauhia ia rave outou i te hoê faaotiraa. No te aha e ore ai e paraparau i to outou mau metua no nia i ta outou e hinaaro e rave? E nehenehe ratou e te mau matahiapo o te amuiraa e tauturu ia outou ia taa i te mau titauraa bibilia no te bapetizoraa.—A taio i te Ohipa 8:12.

9. Eaha te huru o vetahi ê ia bapetizohia outou?

9 Ia bapetizohia outou, e haamataraa maitai roa ïa no te tavini i te Atua mau. Ma te rave i teie taahiraa, e ô outou i roto i te hoê hororaa roa e te utua maitai, o te ora mure ore ïa e te oaoa no te raveraa i te hinaaro o te Atua. (Heb. 12:2, 3) E faaoaoa atoa outou i te mau melo o to outou utuafare, to roto ê na hoi i te hororaa, e i to outou mau hoa i roto i te amuiraa Kerisetiano. Te mea faufaa roa ˈˈe, e faaoaoa outou i te aau o Iehova. (A taio i te Maseli 23:15.) Parau mau, eita paha vetahi ê e taa no te aha outou i maiti ai i te haamori ia Iehova, e e manaˈo paha ratou e e ere i te faaotiraa maitai. E patoi atoa paha ratou ia outou. E tia râ ia outou ia faaruru i teie mau fifi ma te manuïa.

Ia ui aore ra ia patoi vetahi ê ia outou

10, 11. (a) Eaha te mau uiraa ta te taata e ui atu paha no nia i ta outou faaotiraa i te tavini i te Atua? (b) Eaha ta outou e nehenehe e haapii na roto i ta Iesu huru pahonoraa i te mau uiraa no nia i te haamoriraa mau?

10 Eita paha te mau hoa haapiiraa, te feia tapiri, e te mau fetii e taa i ta outou faaotiraa i te tavini ia Iehova. E ui atu paha ratou no te aha outou i maiti ai i te pee i tera eˈa e eaha ta outou tiaturiraa. E nafea outou ia pahono atu e tia ˈi? Parau mau, e titauhia ia hiˈopoa outou i to outou huru feruriraa e huru aau ia nehenehe outou e faataa i te mau tumu o ta outou maitiraa. E no te pahono i te mau uiraa no nia i ta outou mau tiaturiraa, to Iesu te hiˈoraa maitai roa ˈˈe ta outou e nehenehe e pee.

11 I to te mau aratai haapaoraa ati Iuda uiuiraa ia Iesu no nia i te tia-faahou-raa, ua huti oia i to ratou ara-maite-raa i nia i te hoê irava ta ratou i ore i haapao. (Exo. 3:6; Mat. 22:23, 31-33) I to te hoê papai parau uiraa ia ˈna eaha te parau rahi o te ture, ua faahiti atu Iesu i te mau irava bibilia e tano. Ua mauruuru taua taata ra ia Iesu no te pahonoraa. (Lev. 19:18; Deut. 6:5; Mar. 12:28-34) No to Iesu faaohiparaa i te mau Papai e no ta ˈna huru paraparau, ua tupu ‘te mârô i rotopu i te mau taata no nia ia ˈna,’ e aita i tia i to ˈna mau enemi ia rave ino ia ˈna. (Ioa. 7:32-46) Ia pahono outou i te mau uiraa no nia i to outou faaroo, a faaohipa i te Bibilia e a pahono “ma te mǎrû e te auraro maite.” (Pet. 1, 3:15) Mai te peu e aita outou i ite i te pahonoraa o te hoê uiraa, a faˈi roa ˈtu e a parau atu e e rave outou i te mau maimiraa. I muri aˈe, a faahohonu i te tumu parau, ma te faaohipa i te Index des publications Watch Tower aore ra te CD-ROM Watchtower Library mai te peu e te vai ra na roto i te hoê reo ta outou e taa. Ma te faaineine maitai, e “ite outou i te mea tia ia parau atu.”—Kol. 4:6.

12. No te aha eiaha ˈi outou e toaruaru no te hamani-ino-raa?

12 Eita noa paha outou e uiuihia no nia i to outou tiaraa e ta outou mau tiaturiraa. Inaha, na te enemi o te Atua, o Satani te Diabolo, e faatere ra i te ao. (A taio i te Ioane 1, 5:19.) E ere i te mea tano ia tiai i te haapopouraa aore ra te farii maitai a te taata atoa, e e û atoa paha outou i te patoiraa. E “faaino” paha te tahi mau taata “ia outou,” e e na reira noa paha ratou. (Pet. 1, 4:4) A haamanaˈo râ, e ere o outou anaˈe te faaruru nei. Ua faaruru atoa Iesu Mesia i te hamani-ino-raa. Te aposetolo Petero atoa, e ua papai oia e: “E au mau here e, eiaha e maere i te hamani ino uˈana i roto ia outou ei tamataraa ia outou, mai te mea e ua roohia outou i te tahi mea ê: e oaoa râ, i te mea te rave atoa ra outou i te mau pohe o te Mesia.”—Pet. 1, 4:12, 13.

13. No te aha te mau Kerisetiano e nehenehe ai e oaoa ia hamani-ino-hia ratou?

13 Te faaoromairaa i te hamani-ino-raa aore ra i te patoiraa ei Kerisetiano, e tumu ïa no te oaoa. No te aha? No te mea ia farii maitai te ao ia outou, e tapao faaite ïa e te ora nei outou ia au i te mau ture aveia a Satani—eiaha ta te Atua. Ua faaara Iesu e: “E ati to outou ia haamaitai mai te taata atoa ia outou! i na reira hoi to ratou hui tupuna i te mau peropheta haavare ra.” (Luka 6:26) E tapao faaite te hamani-ino-raa e mea riri na Satani e ta ˈna ao ia outou no te mea te tavini ra outou ia Iehova. (A taio i te Mataio 5:11, 12.) E “ia faainohia outou i te iˈoa o te Mesia ra,” e nehenehe outou e oaoa.—Pet. 1, 4:14.

14. Eaha te faahopearaa maitai ia tapea te hoê taata i te haapao maitai ia Iehova noa ˈtu te patoiraa?

14 Ia tapea outou i te haapao maitai ia Iehova noa ˈtu te patoiraa, e maha aˈe faahopearaa maitatai te tupu mai. E horoa outou i te hoê faaiteraa no nia i te Atua e ta ˈna Tamaiti. E faaitoito to outou faaoromai haapao maitai i to outou mau taeae e tuahine Kerisetiano. E turaihia paha te tahi mau taata mataitai aita i ite ia Iehova, ia imi ia ˈna. (A taio i te Philipi 1:12-14.) E a ite ai outou e nafea Iehova e horoa ˈi i te puai no te faaruru i te mau tamataraa, e rahi atu to outou here ia ˈna.

“E opani rahi” tei iritihia ia outou

15. Eaha te “opani rahi” tei iritihia i te aposetolo Paulo?

15 Teie ta te aposetolo Paulo i papai no nia i ta ˈna taviniraa i Ephesia: ‘E opani rahi [o te aratai atu i te ohipa ra] tei iritihia ia ˈu nei.’ (Kor. 1, 16:8, 9; MN) E opani ïa o te aratai atu i te ohipa rahi e poro i te parau apî maitai e e faariro i te taata ei pǐpǐ i taua oire ra. Ma te tomo na taua opani ra, ua tauturu Paulo e rave rahi taata ia haapii no nia ia Iehova e ia haamori ia ˈNa.

16. Mea nafea to te toea faatavaihia tomoraa na te hoê “uputa atea” i 1919?

16 I 1919, ua tuu Iesu Mesia faahanahanahia i te hoê “uputa atea” i mua i te toea faatavaihia. (Apo. 3:8) Ua tomo ratou na taua uputa ra e ua haamata i te poro i te parau apî maitai, a haapii atu ai i te parau mau bibilia ia vetahi ê ma te itoito rahi atu â i na mua ˈˈe. Eaha te faahopearaa o ta ratou taviniraa? I teie nei, ua tae te parau apî maitai i te hopea o te fenua, e e fatata i te hitu mirioni taata e tiaturi nei e fanaˈo i te ora mure ore i roto i te ao apî a te Atua.

17. E nafea outou e nehenehe ai e tomo na te “opani rahi o te aratai atu i te ohipa ra”?

17 Te matara noa ra te “opani rahi o te aratai atu i te ohipa ra” i te mau tavini atoa a Iehova. E ite te feia e tomo atu na reira i te oaoa e te mauruuru a apiti rahi ai ratou i te pororaa i te parau apî maitai. O outou te mau tavini apî a Iehova, te haafaufaa rahi ra anei outou i te fanaˈoraa taa ê aita e faaauraa e tauturu ia vetahi ê ia faatupu i te ‘faaroo i te evanelia’? (Mar. 1:14, 15) Ua feruri anei outou e tavini ei pionie tamau aore ra ei pionie tauturu? Te paturaa i te Piha a te Basileia, te taviniraa i te Betela e te taviniraa mitionare, e fanaˈoraa taa ê hau ïa e vai ra i mua i e rave rahi o outou. I te mea e te poto nei te taime o te ao ino a Satani, e mea ru atu â i te mau mahana atoa ia rave i tera mau huru taviniraa i te Basileia. E tomo anei outou na te “opani rahi” a taime â ˈi?

“A tamata na ia ite i te maitai o Iehova”

18, 19. (a) Eaha tei tauturu ia Davida ia hinaaro roa e tavini ia Iehova? (b) Eaha te faaite ra e aita roa ˈtu Davida i tatarahapa i te taviniraa i te Atua?

18 Ua titau manihini te papai salamo faaurua ia vetahi ê ia “tamata na ia ite i te maitai o Iehova.” (Sal. 34:8) A tiai ai Davida arii o Iseraela i tahito ra i te mamoe ei tamaroa, ua faaora Iehova ia ˈna i te mau animara oviri. Ua turu te Atua ia ˈna i to ˈna aroraa ia Golia e ua faaora ia ˈna i te tahi atu ati e rave rahi. (Sam. 1, 17:32-51; Sal. 18, nota omuaraa) No te rahi o te aau aroha o te Atua, ua papai roa Davida e: “E rave rahi, e tau Atua, e Iehova, te mau ohipa taa ê i ravehia e oe ra, e to oe ra manaˈo ia matou nei e ore e tia ia taio noa ˈtu i mua ia oe na.”—Sal. 40:5.

19 Ua rahi roa to Davida here ia Iehova e ua hinaaro oia e arue ia ˈNa ma to ˈna aau e manaˈo atoa. (A taio i te Salamo 40:8-10.) A mairi ai te mau matahiti, aita roa ˈtu Davida i tatarahapa i to ˈna faaohiparaa i to ˈna oraraa no te haamori i te Atua mau. O te oraraa ma te ati maite i te Atua ta ˈna faufaa rahi roa ˈˈe—te hoê tumu o te oaoa faito ore. I to ˈna ruhiruhiaraa, ua parau Davida e: “O oe . . . to ˈu manaˈoraa, e tau Fatu; tau tiaturiraa, e Iehova, mai tau apîraa mai â. Ia ruhiruhia vau e ia hinahinahia tau upoo, e te Atua e, eiaha oe e faarue mai ia ˈu.” (Sal. 71:5, 18) Ua puai atu â to Davida tiaturi ia Iehova e to ˈna auhoaraa e o ˈNa, noa ˈtu e ua paruparu roa to ˈna tino.

20. No te aha o te taviniraa i te Atua te huru oraraa maitai roa ˈˈe no outou?

20 E haapapuraa hau te oraraa o Iosua, Davida, e Timoteo e o te taviniraa ia Iehova te huru oraraa maitai roa ˈˈe no outou. Eita te mau maitai materia taime poto o te hoê toroa i roto i teie ao e faito e te mau maitai taime roa ta outou e fanaˈo ma te ‘haamori ia Iehova ma to outou aau atoa e ma to outou [nephe] atoa.’ (Ios. 22:5; MN) Mai te peu e aita outou i pûpû ia outou ia Iehova na roto i te pure, a ui ia outou iho, ‘Eaha te tapea ra ia ˈu ia ore au e riro ei Ite no Iehova?’ Mai te peu e e taata haamori bapetizohia ê na outou ia Iehova, e hinaaro anei outou e faarahi i to outou oaoa i roto i te oraraa? A faarahi ïa i ta outou taviniraa, e a tamau i te haere i mua i te pae varua. E faaite atu to muri iho nei tumu parau e nafea outou e nehenehe ai e haere i mua ma te pee i te hiˈoraa o te aposetolo Paulo.

Eaha ta outou e pahono?

• A horoa e piti tumu e mea tia ˈi ia tavini tatou i te Atua.

• Eaha tei tauturu ia Timoteo ia faaoti i te tavini i te Atua?

• No te aha eiaha ˈi outou ia aueue i mua i te hamani-ino-raa?

• Eaha te mau fanaˈoraa taa ê o te taviniraa e vai ra i mua ia outou?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 24]

O te taviniraa ia Iehova te huru oraraa maitai roa ˈˈe

[Hohoˈa i te api 25]

E haere anei ia oe ia pahono i te mau uiraa no nia i to oe faaroo?