Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E nafea ˈtu tatou ia vetahi ê?

E nafea ˈtu tatou ia vetahi ê?

E nafea ˈtu tatou ia vetahi ê?

“E o ta outou e hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou.”—LUKA 6:31.

1, 2. (a) Eaha te Aˈoraa i nia i te mouˈa? (b) Eaha ta tatou e tauaparau i roto i teie tumu parau e to muri nei?

 O IESU MESIA mau â te Orometua Rahi. I to to ˈna mau enemi faaroo tonoraa i te mau taata no te haru ia ˈna, ua hoˈi mai te feia toroa ratou anaˈe iho ma te parau e: “Aita roa e taata e au te parau i ta tera aˈera taata.” (Ioa. 7:32, 45, 46) O te Aˈoraa i nia i te mouˈa te hoê oreroraa parau aravihi a Iesu. Ua papaihia te reira i roto i te pene 5 e tae atu i te pene 7 o te Evanelia a Mataio, e tei roto i te Luka 6:20-49 te hoê â haamaramaramaraa. *

2 Te parau matau-roa-hia paha o tera aˈoraa o te parau ïa i faahiti-pinepine-hia ei Ture Auro. E nafea ˈtu tatou ia vetahi ê to ˈna parau. “O ta outou e hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou,” ta Iesu i parau. (Luka 6:31) Ua rave oia i te mau mea maitatai roa no te taata! Ua faaora Iesu i tei maˈihia e ua faatia atoa i tei pohe. Ua haamaitai-taa-ê-hia râ te taata a farii ai ratou i te parau apî maitai ta ˈna i haapii atu. (A taio i te Luka 7:20-22.) Ei Ite no Iehova, te oaoa nei tatou i te rave i te hoê â ohipa pororaa i te Basileia. (Mat. 24:14; 28:19, 20) I roto i teie tumu parau e i to muri nei, e feruri tatou i te mau parau a Iesu no nia i teie ohipa e te tahi atu â mau tuhaa o te Aˈoraa i nia i te mouˈa e faaite ra e e nafea ˈtu tatou ia vetahi ê.

Ei taata aau mǎrû

3. E nafea outou e faataa ˈi i te mǎrû o te aau?

3 Ua parau Iesu: “E ao to tei mǎrû; e riro hoi ia ratou te fenua.” (Mat. 5:5) I roto i te mau Papai, e ere roa te mǎrû o te aau i te hoê huru paruparu. O te huru mǎrû ïa ta tatou e faaohipa no te auraro i te mau titauraa a te Atua. E itehia teie huru na nia i to tatou haerea i nia i to tatou taata-tupu. Ei hiˈoraa, “eiaha roa te ino e tahoohia i te ino i te taata atoa nei.”—Roma 12:17-19.

4. No te aha te feia aau mǎrû e oaoa ˈi?

4 E oaoa te feia aau mǎrû no te mea “e riro hoi ia ratou te fenua.” O Iesu, tei “mǎrû . . . e te haehaa o te aau,” “tei haapaohia . . . ei Fatu no te mau mea atoa nei” e no reira ïa o ˈna te fatu na mua roa i te fenua. (Mat. 11:29; Heb. 1:2; Sal. 2:8) Ua tohuhia e e apiti arii to te Mesia te “tamaiti a te taata” i roto i te Basileia i te raˈi. (Dan. 7:13, 14, 21, 22, 27) Ei “feia tufaa . . . e te Mesia,” e fatu atoa na 144 000 feia aau mǎrû tei faatavaihia i te fenua e o Iesu. (Roma 8:16, 17; Apo. 14:1) E fanaˈo atoa te tahi atu mau taata aau mǎrû i te ora mure ore i nia i te fenua faaterehia e te Basileia.—Sal. 37:11.

5. Eaha ta te mǎrû e au i te Mesia e faatupu i roto ia tatou?

5 Ahiri e e taata aau etaeta tatou, eita ïa vetahi ê e au mai ia tatou e e faaatea ˈtu ratou. Ia faaite râ tatou i te mǎrû e au i te Mesia e riro tatou ei melo o te amuiraa o te auhia e o te faaitoito i te pae varua. E tuhaa te mǎrû no te hotu ta te puai ohipa a te Atua e faatupu i roto ia tatou mai te peu e ‘e ora e e pee tatou i ta te [v]arua.’ (MN) (A taio i te Galatia 5:22-25.) Papu roa, e hinaaro tatou e riro ei taata aau mǎrû arataihia e te varua moˈa o te Atua.

E oaoa mau â te taata aroha noa!

6. Eaha te mau huru maitatai roa e vai ra i ǒ “tei aroha noa”?

6 I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua parau atoa Iesu e: “E ao to tei aroha [noa] ia vetahi ê ra; e aroha[-noa]-atoa-hia mai.” (Mat. 5:7; MN) E aumihi to “tei aroha noa” e e hamani maitai e e aroha roa oia i te feia riirii. Ua faaora semeio Iesu i tei mauiui no te mea ua “aroha ˈtura” oia ia ratou. (Mat. 14:14; 20:34) No reira e turai te aroha e te hamani maitai ia riro tatou ei taata aroha noa.—Iak. 2:13.

7. Ua turai te aroha ia rave Iesu i te aha?

7 Ia farerei te hoê nahoa rahi ia Iesu e haere ra no te faafaaea rii, ‘aroha ˈtura oia ia ratou no te mea mai te nǎnǎ mamoe tiai ore ra ratou.’ No reira, “haapii atura oia ia ratou i te parau e rave rahi.” (Mar. 6:34) Auê i te oaoa e ia parau atoa tatou ia vetahi ê no nia i te poroi o te Basileia e no nia i te aroha rahi o te Atua!

8. No te aha te taata aroha noa e oaoa ˈi?

8 E oaoa te taata aroha noa no te mea “e arohahia mai” o ˈna. Ia aroha noa tatou i te taata, e na reira atoa mai ratou ia tatou. (Luka 6:38) Hau atu â, ua na ô Iesu e: “Ia faaore . . . outou i ta vetahi ê ra hapa, e faaore atoa mai to outou Metua i te ao ra i ta outou.” (Mat. 6:14) O te feia aroha noa anaˈe te ite i te oaoa e tupu mai na roto i te faaoreraahia ta ratou mau hapa e te farii-maitai-raahia e te Atua.

No te aha “tei faatupu i te parau hau” e oaoa ˈi

9. E nafea tatou ia haa mai te peu e e faatupu tatou i te parau hau?

9 Ma te faahiti i te tahi atu tumu no te oaoaraa, ua parau Iesu: “E ao to tei faatupu i te parau hau ra; e parauhia ratou i te tamarii na te Atua.” (Mat. 5:9) Ia faatupu tatou i te parau hau eita ïa tatou e farii aore ra e apiti atu i te tahi noa ˈˈe mea, mai te pari haavare, o te ‘faataa ê i te taua.’ (Mas. 16:28) Ma te parau e te ohipa, e tapi tatou i te hau e te taata i roto e i rapaeau i te amuiraa Kerisetiano. (Heb. 12:14) E tutava taa ê tatou ia hau e te Atua ra o Iehova.—A taio i te Petero 1, 3:10-12.

10. No te aha “tei faatupu i te parau hau” e oaoa ˈi?

10 Ua parau Iesu e e oaoa “tei faatupu i te parau hau,” i te mea e “e parauhia ratou i te tamarii na te Atua.” No te mea e faatupu ratou i te faaroo ia Iesu ei Mesia, e noaa i te mau Kerisetiano faatavaihia “te mana . . . ei tamarii na te Atua.” (Ioa. 1:12; Pet. 1, 2:24) E no te mau “mamoe ê atu” a Iesu tei faatupu i te parau hau? E riro mai Iesu no ratou ei “Metua no te ui a muri atu” i te roaraa o ta ˈna Faatereraa tausani matahiti e to ˈna mau taata tufaa i te raˈi. (Ioa. 10:14, 16; Isa. 9:6; Apo. 20:6) I te hopea o ta ˈna Faatereraa tausani matahiti e riro ai teie feia faatupu i te parau hau ei tamarii na te Atua i roto i to ˈna auraa taatoa.—Kor. 1, 15:27, 28.

11. E nafea ˈtu tatou ia vetahi ê ia arataihia tatou e “te paari no nia”?

11 No te fanaˈo i te hoê taairaa piri roa e o Iehova, “te Atua hau,” e mea tia ia pee tatou i to ˈna mau huru maitatai, oia atoa ïa te hau. (Phil. 4:9) Ia vaiiho tatou i “te paari no nia” ia aratai ia tatou, e haa ïa tatou i nia ia vetahi ê ma te hau. (Iak. 3:17) Oia mau, e oaoa tatou ei feia faatupu i te hau.

‘Ia anaana to outou maramarama’

12. (a) Eaha ta Iesu i parau no nia i te maramarama pae varua? (b) E nafea to tatou maramarama e anaana ˈi?

12 Te ravea maitai aˈe no te haamaitai i te taata o te tautururaa ˈtu ïa ia ratou ia noaa te maramarama pae varua no ǒ mai i te Atua. (Sal. 43:3) Ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e o ratou “te maramarama o teie nei ao” e ua faaitoito atu oia ia anaana to ratou maramarama ia hiˈo te taata i ta ratou “parau maitai,” aore ra ohipa maitai i nia ia vetahi ê. E hope te reira na roto i te hoê anaanaraa pae varua “i mua i te aro o te taata nei,” aore ra no te maitai o te huitaata. (A taio i te Mataio 5:14-16.) I teie mahana, e anaana to tatou maramarama ia rave tatou i te mea maitai no to tatou taata-tupu e ia poro tatou i te parau apî maitai “i te ao atoa nei,” oia hoi “i te mau fenua atoa.” (Mat. 26:13; Mar. 13:10) E fanaˈoraa taa ê te raveraa i teie ohipa!

13. Eaha ta te taata e ite atu?

13 “E oire faatiahia i nia i te mouˈa ra, eita ïa e moe,” o ta Iesu ïa i parau. E ite-maitai-hia te hoê oire e tia ra i nia i te hoê mouˈa. Hoê â huru, e ite te taata i ta tatou mau ohipa maitatai ei taata poro i te Basileia e i to tatou mau huru maitatai mai te haerea au maite e te viivii ore.—Tito 2:1-14.

14. (a) E nafea outou e faataa ˈi i te mau lamepa o te senekele matamua? (b) E nafea tatou e ore ai e huna i te maramarama pae varua i raro aˈe i te hoê “farii” aore ra ete faito?

14 Ua parau Iesu no nia i te tutuiraa i te hoê lamepa e tuu atu ai i te reira, eiaha i raro aˈe i te hoê farii, i nia râ i to ˈna vairaa ia maramarama to te fare atoa. Te hoê lamepa matauhia o te senekele matamua, e farii araea ïa e te hoê uiti no te ote i te mori (e hinu olive tei matauhia) ia ama noa te ama auahi. Pinepine i te tuuhia i nia i te hoê vairaa raau aore ra auri, e “maramarama ˈi to te fare atoa” i te lamepa. Eita te taata e tutui i te hoê lamepa a tuu atu ai i raro aˈe i te hoê “farii” aore ra ete faito—e farii aano e î fatata e 9 litera. Aita Iesu i hinaaro ia huna ta ˈna mau pǐpǐ i to ratou maramarama pae varua i raro aˈe, ei faaauraa parau, i te hoê ete faito. Ia anaana ïa to tatou maramarama, eiaha roa e vaiiho i te patoiraa aore ra te hamani-ino-raa ia turai ia tatou ia huna i te parau mau bibilia aore ra ia tapea noa i te reira na tatou iho.

15. E nafea ta tatou mau “parau maitai” e ohipa ˈi i nia i te tahi mau taata?

15 I muri aˈe i to ˈna faahitiraa i te hoê lamepa anaana to Iesu parauraa i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Oia atoa to outou maramarama, ia anaana ïa i mua i te aro o te taata nei, ia hiˈo ratou i ta outou parau maitai, e ia haamaitai i to outou Metua i te ao ra.” No ta tatou “parau maitai” aore ra ohipa maitai, e “haamaitai” ai vetahi ê i te Atua na roto i te riroraa mai ei tavini na ˈna. E turai mau te reira ia tamau tatou i te “anaana . . . mai te mau tiarǎmǎ o te ao nei”!—Phil. 2:15.

16. Ei “maramarama o teie nei ao” eaha ïa tei titauhia ia tatou?

16 Ei “maramarama o teie nei ao” e titau te reira ia ohipa tatou i roto i te pororaa i te Basileia e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ. E titauhia râ te tahi atu mea. “Ia au to outou haerea i te tamarii maramarama,” ta Paulo i papai, “ta te [v]arua i faatupu ra, oia te mau mea maitatai atoa ra, e te parau-tia, e te parau mau.” (Eph. 5:8, 9; MN) Ei haerea maitai to tatou e tia ˈi. E mea tia ïa ia pee tatou i te aˈoraa a te aposetolo Petero: “Ia maitai [to outou haerea] i rotopu i te mau [nunaa]: ta ratou hoi i faaino mai ia outou, mai te mea e feia rave parau ino, ia hiˈo râ ratou i ta outou [mau ohipa maitatai], ia haamaitai ratou i te Atua i te mahana e roohia mai ai ra.” (Pet. 1, 2:12; MN) Tera râ, ia aha tatou e tia ˈi ia tupu noa ˈtu te tahi fifi i rotopu i te mau hoa Kerisetiano?

‘E haere e faite i to taeae’

17-19. (a) Eaha te “taoˈa horoa noa” i faahitihia i roto i te Mataio 5:23, 24? (b) Eaha te faufaa ia faite i te hoê taeae, e mea nafea Iesu i te faaiteraa i te reira?

17 I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua faaara Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ eiaha e riri e e vahavaha i to taeae. Ia peepee râ ratou i te faatupu i te hau e te hoê taeae tei inoino. (A taio i te Mataio 5:21-25.) A haapao maitai i ta Iesu aˈoraa. Ia hopoi oe i ta oe taoˈa horoa noa i te fata e a manaˈo ai oe i reira e e hara ta to taeae ia oe, eaha ïa ta oe e rave? E vaiiho oe i to taoˈa horoa noa i mua i te fata ra a haere ai e faite i to taeae. I muri aˈe i te raveraa i te reira, e nehenehe oe e hoˈi e e pûpû atu ai i ta oe taoˈa horoa noa.

18 Mea pinepine te “taoˈa horoa noa” o te hoê ïa tusia ta te hoê taata e nehenehe e hopoi i te hiero o Iehova. E mea faufaa roa te mau tusia animara i faauehia na e te Atua ei tuhaa no ta Iseraela haamoriraa i raro aˈe i te Ture a Mose. Ia manaˈo râ oe e ua hara to taeae ia oe, e mea ru aˈe ia faaafaro i te fifi i te pûpûraa i ta oe taoˈa horoa. “E vaiiho atu i to taoˈa i mua i te fata ra, e . . . haere,” ta Iesu ïa i parau. “E mata na i te haere e faite i to taeae, a haere a hopoi ai i ta oe taoˈa.” E faite i te hoê taeae o te mea faufaa roa hou a rave ai i te hoê faaueraa titauhia e te Ture.

19 Aita Iesu i taotia i ta ˈna parau i te mau tusia taa ê e i te mau hara taa maitai. No reira, e vaiihohia ïa te hoê tusia mai te peu e ua manaˈo te hoê taata e ua hara to taeae ia ˈna. Mai te peu e o te hoê animara ora te taoˈa horoa noa, ia vaiihohia ïa “i mua i te fata” o te mau tusia taauahi o te aua a te mau tahuˈa o te hiero. Ia afaro te fifi, e hoˈi ai te taata i faainoino e e pûpûhia ˈi te tusia.

20. No te aha tatou e ohipa peepee ai no te faaafaro i te fifi mai te peu e ua riri tatou i te hoê taeae?

20 I to te Atua manaˈoraa, e tuhaa faufaa o te haamoriraa mau to tatou taairaa e to tatou mau taeae. Mea faufaa ore na Iehova te mau tusia animara mai te peu e e haerea tano ore ta te feia pûpû tusia i to ratou taata-tupu. (Mika 6:6-8) No reira Iesu i faaitoito ai i ta ˈna mau pǐpǐ ia ‘peepee i te faaau i te parau.’ (Mat. 5:25) E hoê â manaˈo ta Paulo i papai: “E ia riri outou ra, eiaha ia harahia; eiaha ia mairi te mahana i to outou ririraa. Eiaha hoi e tuu i ta te [D]iabolo ra vahi ia ô mai.” (Eph. 4:26, 27) Mai te peu e ua tano iho â tatou i te ririraa ˈtu, ia ohipa peepee ïa tatou no te faaafaro i te fifi ia ore tatou ia inoino noa e a faatia ˈi i te Diabolo ia haafaufaa ˈtu i te reira.—Luka 17:3, 4.

A faatura noa ia vetahi ê

21, 22. (a) E nafea tatou e nehenehe ai e faaohipa i ta Iesu aˈoraa o ta tatou i tauaparau iho nei? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i to muri nei tumu parau?

21 E tauturu te haamanaˈoraa i te tahi mau parau a Iesu o te Aˈoraa i nia i te mouˈa ia hamani maitai e ia faatura tatou ia vetahi ê. Noa ˈtu e e taata tia ore tatou pauroa, e nehenehe tatou e faaohipa i ta Iesu aˈoraa no te mea aita oia e titau ra hau atu i tei maraa ia tatou ia rave, aita atoa ïa to tatou Metua i te raˈi. Ma te pure, te tutava mau, e te tauturu a te Atua ra o Iehova, e nehenehe tatou e riro ei taata aau mǎrû, aroha noa, e te faatupu i te hau. E nehenehe tatou e faaite i te maramarama pae varua o te anaana ra no te hanahana o Iehova. Hau atu â, e nehenehe tatou e faite i to tatou taeae ia titauhia te reira.

22 E tuhaa no te haamoriraa fariihia e Iehova te hamani maitai i to tatou taata-tupu. (Mar. 12:31) I roto i te tumu parau i muri nei, e hiˈopoa tatou i te tahi atu mau parau o te Aˈoraa i nia i te mouˈa o te tauturu ia tatou ia tamau i te rave i te mea maitai no vetahi ê. I muri aˈe i te feruri-maite-raa i te mau tuhaa i faahitihia aˈenei no roto mai i te oreroraa parau tuiroo a Iesu, e ui paha tatou ia tatou iho e, ‘E nafea vau e rave ai i te mea maitai no vetahi ê?’

[Nota i raro i te api]

^ E ite iho â outou i roto i ta outou iho haapiiraa, e mea faufaa roa ia taio i teie mau irava hou a hiˈopoa ˈi i teie tumu parau e to muri iho.

E nafea outou e pahono ai?

• Eaha te huru o te taata aau mǎrû?

• No te aha ‘te taata aroha noa’ e oaoa ˈi?

• E nafea to tatou maramarama e anaana ˈi?

• No te aha tatou e mata na i te ‘haere e faite i to taeae’?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 10]

Te faaiteraa i te poroi o te Basileia o te hoê ïa ravea faufaa roa ia anaana to tatou maramarama

[Hohoˈa i te api 11]

Ei haerea maitai to te mau Kerisetiano e tia ˈi

[Hohoˈa i te api 12]

A faaitoito i te faite i to taeae