Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua fatata te faaoraraa a te Basileia o te Atua!

Ua fatata te faaoraraa a te Basileia o te Atua!

Ua fatata te faaoraraa a te Basileia o te Atua!

“Ia tae [mai] to oe ra [basileia]. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai to te [raˈi] atoa na.”—MAT. 6:10MN.

1. Eaha ta Iesu haapiiraa tumu?

 I TO Iesu Mesia horoaraa i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua faaô mai oia i te hoê hohoˈa pure i haapoto i ta ˈna haapiiraa tumu. Ua haapii oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure i te Atua: “Ia tae [mai] to oe ra [basileia]. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te [raˈi] atoa na.” (Mat. 6:9-13; MN) ‘Ua haere atura Iesu na roto i te mau oire e te mau oire rii atoa, i te poro haerea i te parau [apî] maitai [o] te basileia o te Atua.’ (Luka 8:1; MN) Ua faaitoito te Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ: “E mata na . . . outou i te imi i te basileia o te Atua e te parau-tia na ˈna.” (Mat. 6:33) A hiˈopoa ˈi outou i teie tumu parau, a imi i te mau ravea no te faaohipa i te haapiiraa i roto i ta outou taviniraa. Ei hiˈoraa, a hiˈo e nafea outou e nehenehe ai e pahono i teie mau uiraa: Eaha te faufaaraa o te poroi o te Basileia? Te hinaaro ra te huitaata ia faaorahia oia i te aha? E e nafea te Basileia o te Atua e faaora ˈi?

2. Eaha te faufaaraa o te poroi o te Basileia?

2 Ua faaite atea Iesu: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa te reira ra.” (Mat. 24:14) O te parau apî maitai o te Basileia o te Atua te mea faufaa roa ˈˈe. O te poroi faufaa roa ˈˈe iho â te reira i roto i teie ao! I roto 100 000 tiahapa amuiraa a te mau Ite no Iehova na te ao atoa nei, ua faaô fatata e hitu mirioni tavini a te Atua ia ratou i roto i te hoê ohipa pororaa faaau ore, ma te faaite ia vetahi ê e ua haamauhia te Basileia. E parau apî maitai te haamauraa o te reira no te mea te auraa ra, ua haamau te Atua i te hoê faatereraa i te raˈi no te faatere hope i te mau ohipa o te fenua. I raro aˈe i te faatereraa a te Basileia, e haapaohia to Iehova hinaaro i te fenua nei mai tei te raˈi.

3, 4. Eaha te itehia ia haapaohia to te Atua hinaaro i te fenua nei?

3 Eaha te tupu i nia i te huitaata ia haapaohia to te Atua hinaaro i te fenua nei? “E horoi [Iehova] i to ratou roimata atoa; e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa.” (Apo. 21:4) Eita te taata e roohia i te maˈi aore ra e pohe no te hara e te huru tia ore i tutuuhia mai. E fanaˈo te feia pohe i roto i te mehara o te Atua i te ravea no te ora e a muri noa ˈtu, no te mea te fafau ra te Bibilia: “E tia-faahou-raa to tei pohe, te feia parau-tia e te feia parau-tia ore.” (Ohi. 24:15) E ore roa te tamaˈi, te maˈi, aore ra te poia, e e riro te fenua ei paradaiso. E parahi hau te mau animara atoa e mea atâta hoi i teie nei, e te mau taata e te tahi e te tahi.—Sal. 46:9; 72:16; Isa. 11:6-9; 33:24; Luka 23:43.

4 Ma teie mau haamaitairaa faahiahia maoti te faatereraa a te Basileia, e ere i te mea maere ia faahiti te parau tohu bibilia i te oraraa o tera tau na roto i teie mau parau mahanahana: ‘E parahi te feia mǎrû i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau.’ E te feia ïa e faahuehue ra? Te faaite atea ra te mau Papai: “No parahirahi aˈe te paieti ore, e aita ra; oia â, e hiˈo â oe i to ˈna vahi, e aita nei.” “O te feia râ i tiaturi ia Iehova ra, no ratou ïa te fenua.”—Sal. 37:9-11.

5. Eaha tei fatata i te tupu i nia i teie faanahoraa o te mau mea?

5 Ia tupu teie mau mea atoa, e mea tia ia haamouhia teie faanahoraa o te mau mea e ta ˈna mau faatereraa tuati ore, haapaoraa, e tapihooraa. E tera mau â ta te faatereraa i te raˈi e rave. Ua faaurua te peropheta Daniela ia faaite atea: “Ia tae i te anotau o taua mau arii ra [e vai ra i teie nei], e faatupu te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia [i nia i te raˈi], o te ore roa ïa e mou, e ore roa hoi e riro i a vetahi ê; e hope roa taua mau basileia ra [no teie nei] i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.” (Dan. 2:44) E faatere ïa te Basileia o te Atua—te hoê faatereraa apî i te raˈi—i te hoê totaiete taata apî i nia i te fenua nei. E itehia ‘te raˈi apî e te fenua apî e te vai-tamau-raa o te parau-tia.’—Pet. 2, 3:13.

Hinaaro rahi atu â i te faaoraraa i teie nei

6. E nafea te Bibilia e faataa ˈi i te ino o teie ao piˈo?

6 Ia Satani, Adamu, e o Eva i orure hau i te Atua, a hinaaro ai ratou e faaoti no ratou iho eaha te mea maitai e te mea ino, ua topa ˈtura te utuafare taata i roto i te hoê tupuraa peapea mau. Hou te diluvi rahi, 1 600 tiahapa matahiti i muri aˈe, “e ino rahi to te taata o te ao nei, e ua ino anaˈe te mau manaˈo atoa, e te mau opuaraa o te aau i te mau mahana atoa ra.” (Gen. 6:5) Fatata 1 300 matahiti i muri aˈe, ua ite Solomona i te mau tupuraa ino roa ˈtu â i papai ai oia: “Ua haamaitai ihora vau i te feia pohe tei pohe na, i to ratou maitai i te feia ora e ora nei, e ua manaˈo ihora vau, maitai rahi to ˈna i to raua atoa, to tei ore â i fanau mai; to tei ore i ite i te ohipa ino i ravehia i raro aˈe i te mahana nei.” (Koh. 4:2, 3) Fatata e 3 000 tiahapa matahiti e tae roa mai tatou i to tatou tau, a tamau noa ˈi te ino i te ruperupe.

7. No te aha e hinaaro-rahi-hia ˈtu â ˈi i teie nei te faaoraraa a te Atua?

7 Noa ˈtu e ua itehia iho â te ino e mea maoro aˈenei, e hinaaro-rahi-hia ˈtu â te faaoraraa a te Basileia o te Atua i teie nei i te tahi atu tau. Mea ino roa ˈtu te mau tupuraa i na matahiti 100 i mairi i itehia aˈenei, e te ino noa ˈtu ra. Ei hiˈoraa, te faataa ra te pu maimiraa Worldwatch: “Ua tataitoru te mau taata i pohe ei faahopearaa o te mau tamaˈi o te [20raa] o te senekele i te mau tamaˈi atoa i tupu mai te senekele matamua o to tatou tau e tae roa mai i 1899.” Ua 100 tiahapa mirioni taata i pohe i roto i te mau tamaˈi mai 1914 mai â! Ia au i te hoê buka ite rahi, fatata e 60 mirioni taata i pohe i te Piti o te Tamaˈi rahi. Ma te tahi mau nunaa e mauhaa atomi ta ratou i teie nei, e ravea ta te taata no te faaore roa i te mau tuhaa vahi nohoraa rarahi o te huiraatira o te ao nei. E noa ˈtu te mau haereraa i mua o te ite aivanaa e rapaauraa, i te mau matahiti atoa, te titau noa ra te oˈe i te ora o e fatata e pae mirioni tamarii.—A hiˈo i te pene 9 o te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?

8. Ua haapapu iho â te mau tausani matahiti faatereraa a te taata i te aha?

8 Aita i manuïa te mau tutavaraa a te taata no te faaore i te ino. Aita roa ˈtu te mau faanahoraa poritita, tapihooraa, e haapaoraa a teie ao i faatupu i te mau hinaaro tumu o te taata no te hau, te ruperupe, e te ea. Aita roa te reira i faaafaro i te mau fifi rarahi ta te huitaata e faaû ra i teie nei, ua faarahi atu râ teie mau faanahoraa i te reira. Ua haapapu maitai te mau tausani matahiti faatereraa a te taata i te tanoraa mau o teie mau parau: “E ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.” (Ier. 10:23) Oia, “ua faatere te taata i te taata e ia ino atu.” (Koh. 8:9, MN) Hau atu â, “te uuru tahi nei te mau mea atoa i hamanihia mai ma te mauiui fanau ra.”—Roma 8:22.

9. Eaha te mau tupuraa ta te mau Kerisetiano mau e manaˈo ra e ite i teie “anotau hopea”?

9 Ua faaite atea te Bibilia no nia i to tatou tau: “I taua anotau hopea nei, [“e tupu mai te mau taime ati rahi faaruru atâ,” MN].” I muri aˈe i te faataaraa i te mau tupuraa o te mau mahana hopea i raro aˈe i te faatereraa a te taata, te na ô ra te parau tohu e: “Te mau taata iino e te feia haavare ra, e tupu â to ratou ino e e rahi atu.” (A taio i te Timoteo 2, 3:1-5, 13.) Tera ta te mau Kerisetiano e manaˈo ra, no te mea “te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra” o Satani. (Ioa. 1, 5:19) Te parau apî maitai râ, oia ïa ua fatata te Atua i te faaora i te feia e here ra ia ˈna. E faaorahia ratou i teie ao e oioi ra i te ino roa ˈtu.

Te Tumu papu hoê roa o te faaoraraa

10. No te aha o Iehova te Tumu papu hoê roa ˈi o te faaoraraa?

10 A poro ai outou i te parau apî maitai, a faataa i te feia e faaroo ra ia outou e o Iehova te Tumu papu hoê roa o te faaoraraa. Tei ia ˈna anaˈe te mana e te hinaaro e faaora i ta ˈna mau tavini i te mau tupuraa ino atoa. (Ohi. 4:24, 31; Apo. 4:11) E nehenehe tatou e papu e e faaora noa Iehova i to ˈna nunaa e e faatupu oia i ta ˈna mau opuaraa, no te mea ua tǎpǔ oia: “O ta ˈu mau i imi ra, o te reira te tupu.” “E ore” ta ˈna parau “e hoˈi faufaa ore noa mai [ia ˈna].”—A taio i te Isaia 14:24, 25; 55:10, 11.

11, 12. Eaha ta te Atua e haapapu ra i ta ˈna mau tavini?

11 Ua haapapu Iehova e e faaora oia i ta ˈna mau tavini ia faautua oia i te feia ino. A tonohia ˈi te peropheta Ieremia no te parau ma te mǎtaˈu ore i te feia hara rahi, ua na ô te Atua: “Eiaha oe e mǎtaˈu.” No te aha hoi? “Ei pihai atoa iho . . . [v]au ia oe ei faaora ia oe.” (Ier. 1:8) Ia Iehova atoa i fatata i te haamou i te feia ino o Sodoma e o Gomora, ua tono oia e piti melahi no te aratai ia Lota e to ˈna utuafare ma te panoonoo ore i rapaeau i taua vahi ra. “I haamairi mai ai Iehova iho i te gopherita e te auahi . . . i nia iho i Sodoma e Gomora.”—Gen. 19:15, 24, 25.

12 E ati aˈe atoa te ao taatoa, e nehenehe Iehova e faaora i te feia e rave i to ˈna hinaaro. Ia ˈna i haamou i te ao ino i tahito i te diluvi, ua ‘faaora oia ia Noa, te hoê taata aˈo i te parau-tia, te toovau o te taata i faaorahia ra.’ (Pet. 2, 2:5) E faaora faahou Iehova i te feia parau-tia ia haamou oia i teie nei ao ino. Te na ô ra hoi ta ˈna Parau: “E imi ia Iehova e te feia [atoa] i haehaa i nia i te fenua nei . . . , e imi i te parau-tia, e imi i te haehaa: peneiaˈe outou i te faatapunihia i te mahana e riri ai Iehova ra.” (Zeph. 2:3; MN) Ei faahopearaa o tera haamouraa na te ao atoa nei, ‘e parahi te feia piˈo ore i te fenua nei, e tâpû-ê-hia râ te paieti ore i nia i te reira.’—Mas. 2:21, 22.

13. E nafea te mau tavini a Iehova i pohe e faaorahia ˈi?

13 Mea rahi râ te tavini a te Atua i pohe aˈena no te maˈi, te hamani-ino-raa, e te tahi atu mau tupuraa. (Mat. 24:9) E nafea ïa ratou paatoa e faaorahia ˈi? Mai tei itehia na mua ˈtu, ‘e tia-faahou-raa to te feia parau-tia.’ (Ohi. 24:15) Mea tamahanahana mau â ia ite e aita hoê aˈe mea e nehenehe e tapea ia Iehova ia faaora mai i ta ˈna mau tavini!

Te hoê faatereraa tia

14. No te aha tatou e tiaturi ai e e faatereraa tia te Basileia o te Atua?

14 I roto i ta outou taviniraa, e nehenehe outou e faataa e e faatereraa tia te Basileia o Iehova i te raˈi. E tera iho â, no te mea te faaite ra te reira i te mau huru maitatai faahiahia o te Atua, mai te parau-tia e te aroha. (Deut. 12:4, MN; Ioa. 1, 4:8, 16) Ua horoa te Atua i te Basileia ia Iesu Mesia, tei aravihi roa ˈˈe no te faatere i te fenua. Ua opua atoa Iehova e no te fenua nei na Kerisetiano faatavaihia 144 000 e e faatiahia mai ratou no te ora i te raˈi ei taata tufaa a te Mesia o te apiti atu ia ˈna i te faatereraa i te mau ohipa o te fenua.—Apo. 14:1-5.

15. A faataa i te taa-ê-raa o te faatereraa a te Basileia o te Atua i ta te taata.

15 Auê ïa taa-ê-raa rahi e itehia i rotopu i te faatereraa a Iesu e a na feia 144 000 e ta te taata tia ore e! E pinepine te mau tia faatere o teie faanahoraa o te mau mea i te mea aroha ore, e ua turai ratou i to ratou huiraatira i roto i te mau tamaˈi, a haapohehia ˈi tau mirioni. No reira te mau Papai e aˈo ai ia tatou eiaha e tiaturi i te taata, ‘aita o ˈna e ora’! (Sal. 146:3) E faatere râ te Mesia ia au i to ˈna haerea î i te here! “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia,” ta Iesu ïa i parau, “e na ˈu outou e [tamahanahana]. A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te [tamahanahanaraa] i to outou [nephe]. Te mǎrû nei hoi ta ˈu zugo e te mâmâ nei ta ˈu hopoia.”—Mat. 11:28-30MN.

Ua fatata te mau mahana hopea i te hope!

16. E nafea teie mau mahana hopea e faaoti ai?

16 Tei roto teie ao i te mau mahana hopea, aore ra “te faaotiraa o te faanahoraa o te mau mea,” mai te matahiti 1914 mai â. (Mat. 24:3, MN) Ua fatata roa i teie nei ta Iesu i parau te “ati rahi” i te tupu. (A taio i te Mataio 24:21.) E haamou tera ati rahi faaau ore i te taatoaraa o te ao a Satani. E nafea râ te ati rahi e haamata ˈi? E nafea te reira e hope ai?

17. Eaha ta te Bibilia e faaite ra no te haamataraa o te ati rahi?

17 E haamata taue mai te ati rahi. Oia, e haere mai ‘te mahana o te Fatu ra o Iehova’ ma te manaˈo-ore-hia i te taime ‘e parau ai te taata e, E hau, e aita e ino.’ (A taio i te Tesalonia 1, 5:2, 3.) E haamata te ati i faaite-atea-hia i te taime a manaˈo ai te mau nunaa e te fatata ra ratou i te faaafaro i vetahi o to ratou mau fifi rarahi. E hitimahuta te ao i te haamouraa taue o “Babulonia Rahi,” te hau emepera o te ao atoa o te haapaoraa hape. E maere te mau arii e vetahi ê i te taime e faautuahia ˈi Babulonia Rahi.—Apo. 17:1-6, 18; 18:9, 10, 15, 16, 19.

18. E nafea Iehova e ohipa mai ai i mua i ta Satani aroraa i to ˈNa nunaa?

18 I te hoê taime faufaa roa, ‘e piri to roto i te mahana, to roto i te marama, e to roto i te mau fetia,’ e ‘e itea mai te tapao no te Tamaiti a te taata i nia i te raˈi.’ E nehenehe ïa tatou ‘e nânâ i to tatou mata i nia, te fatata maira hoi to tatou ora.’ (Luka 21:25-28; Mat. 24:29, 30) E faafariu Satani, aore ra Goga, i ta ˈna mau nuu i nia i te nunaa o te Atua. No te feia râ e aro i ta ˈna mau tavini haapao maitai, te na ô ra Iehova: “O te faatiaia ˈtu ia outou ra, ua faatiaia ïa i [to ˈu] orio mata nei.” (Zek. 2:8; MN) No reira, e ore te tamataraa a Satani i te haamou ia ratou e manuïa. No te aha? No te mea e ohipa oioi mai te Fatu e Arii ra o Iehova no te faaora i ta ˈna mau tavini.—Ezek. 38:9, 18.

19. No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi e e faaore te mau nuu haamou a te Atua i ta Satani faanahoraa?

19 Ia ohipa mai te Atua i nia i te mau nunaa, ‘e ite ratou e o Iehova o ˈna.’ (Ezek. 36:23) E tono oia i ta ˈna mau nuu haamou—te mau muriadi mea ora varua arataihia e te Mesia ra o Iesu—no te haamou i te toea o te faanahoraa a Satani i te fenua nei. (Apo. 19:11-19) Ia haamanaˈo tatou e i te hoê noa rui, “ua rave” hoê noa melahi “hoê hanere e vau ahuru ma pae i te tausani” enemi o te Atua, e nehenehe tatou e tiaturi e e ohie roa te nuu i nia i te raˈi i te haamou i te mau toetoea atoa o te faanahoraa a Satani i te fenua nei a hope ai te ati rahi i Aramagedo. (Arii 2, 19:35; Apo. 16:14, 16) E tuuhia Satani e ta ˈna mau demoni i roto i te abuso tausani matahiti. E haamouhia ratou i te pae hopea.—Apo. 20:1-3.

20. Eaha ta Iehova e faatupu na roto i te Basileia?

20 E tamâhia ïa te raˈi e te fenua i te ino, e e ora te mau taata parau-tia e a muri noa ˈtu i nia i teie paraneta. E haapapu Iehova e o ˈna te Faaora Rahi. (Sal. 145:20) Na roto i te Basileia, e faatia oia i to ˈna mana arii, e faaraa oia i to ˈna iˈoa moˈa, e e faatupu oia i ta ˈna opuaraa rahi no te fenua. Ia oaoa rahi outou i roto i ta outou taviniraa a poro ai outou i te parau apî maitai e a tauturu ai outou i te feia “aau farii e tano” ia ite e ua fatata te faaoraraa a te Basileia o te Atua!—Ohi. 13:48MN.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Mea nafea to Iesu haafaufaaraa i te Basileia?

• No te aha e hinaaro-rahi-hia ˈtu â ˈi te faaoraraa i teie nei i tei mutaa iho?

• Eaha te mau tupuraa ta tatou e tiai ra i te roaraa o te ati rahi?

• E nafea Iehova e haapapu ai e o ˈna te Faaora Rahi?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te mau api 18, 19]

Ua faaite atea te Parau a te Atua i te hoê ohipa pororaa faaau ore na te ao atoa nei i to tatou tau

[Hohoˈa i te api 21]

Mai ia Iehova i faaora ia Noa e to ˈna utuafare, e nehenehe Oia e faaora ia tatou

[Hohoˈa i te api 22]

‘E horoi Iehova i te roimata atoa e e ore roa te pohe.’—Apo. 21:4