Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tapea i “to hinaaro matamua ra”

A tapea i “to hinaaro matamua ra”

A tapea i “to hinaaro matamua ra”

“A mau papu i tei noaa ia oe.”—APO. 3:11.

1, 2. Eaha to oe huru i to oe fariiraa e e parau mau ta oe e haapii ra no nia ia Iehova?

 TE HAAMANAˈO ra anei oe i te taime matamua i ite ai oe i te tiaturiraa faahiahia ta Iehova e pûpû ra no te huitaata faaroo? Mai te peu e e melo oe no te tahi atu haapaoraa na mua ˈˈe, eaha to oe huru aau i te faataaraahia ia oe te mau opuaraa a te Atua maoti te Bibilia aore ra te mau haapiiraa ia nehenehe oe e taa ˈtu? Ua taa paha ia oe e i haavarehia na oe. Eaha râ paha ïa oe i te oaoa i teie nei e ua ite oe i te parau mau! Mai te peu e ua haapiihia oe e te mau metua Kerisetiano, te haamanaˈo ra anei oe eaha to oe huru i to oe fariiraa e e parau mau ta oe e haapii ra no nia ia Iehova e i to oe faaotiraa e ora ia au i te reira?—Roma 12:2.

2 E rave rahi o to oe mau taeae pae varua o te parau atu e ua oaoa roa ratou, ua piri roa ia Iehova e ua mauruuru no to ˈna faataeraa ia ratou ia ˈna. (Ioa. 6:44) Ua turai to ratou oaoa ia ratou ia apiti i te mau ohipa Kerisetiano. No to ratou oaoa iti rahi, ua hinaaro ratou e faatia i to ratou huru aau i te taata atoa. Ua ite atoa anei oe i te reira?

3. Eaha te huru tupuraa o te amuiraa no Ephesia i to Iesu faataeraa ˈtu i te hoê poroi?

3 I te amuiraa Kerisetiano i Ephesia o te senekele matamua, ua faahiti Iesu i “to hinaaro matamua ra.” E mea rahi te huru maitai o to Ephesia, ua iti râ to ratou hinaaro, aore ra here, matamua no Iehova. No reira Iesu i parau atu ai e: “Ua ite au i ta oe ohipa, e to oe rohirohi, e to oe faaoromai, e e ore oe e au i te feia iino ra: e ua tamata oe i te feia e parau ra e, e aposetolo ratou, e e ere, e ua ite oe e haavare ratou, E ua haamahu oe, e ua faaoromai maite no to ˈu nei iˈoa, ua tautoo maite, e aore i pau to aho. Te vai nei râ ta ˈu pariraa ia oe, i te mea ua tuu ïa oe i to hinaaro matamua ra.”—Apo. 2:2-4.

4. No te aha e mea faufaa ˈi i teie tau te poroi a Iesu i to Ephesia?

4 E mea tano te mau aˈoraa ta Iesu i faatae i to Ephesia e i te tahi atu mau amuiraa, i roto i te buka Apokalupo, ia hiˈohia te mau huru tupuraa no te hoê tau i rotopu i te mau Kerisetiano faatavaihia mai 1914 mai â. (Apo. 1:10) I teie atoa râ tau, e nehenehe te tahi mau Kerisetiano e ere i “to [ratou] hinaaro matamua ra” no Iehova e no te parau mau Kerisetiano. E manaˈo tatou i te reira a hiˈopoa ˈi tatou e maoti te haamanaˈoraa e te feruriruriraa i to oe iho tupuraa, e nehenehe oe e tapea maite, e faaapî, e e faarahi i to hinaaro, aore ra here, e to itoito rahi matamua no te Atua e no te parau mau.

Na te aha i haapapu ia oe e tera te parau mau?

5, 6. (a) Ia haapapu te Kerisetiano taitahi ia ˈna iho i te aha? (b) Na te aha i haapapu ia oe e te haapii ra te mau Ite no Iehova i te parau mau? (c) Eaha te nehenehe e tauturu i te hoê taata ia faaapî i to ˈna here matamua ra?

5 Ua titauhia ia “tamata” na mua te taata iho atoa o te pûpû ia ˈna ia Iehova, eaha “te hinaaro o te Atua, te maitai, te au e te tia roa.” (Roma 12:1, 2, MN) Te hoê auraa o te reira, o te haapiiraa ïa i te parau mau bibilia. Mea ê te mea i haapapu i te hoê taata e te haapii ra te mau Ite no Iehova i te parau mau, mea ê ta te tahi atu. Te haamanaˈo ra vetahi e ua taui ratou i to ratou taioraa i te iˈoa o te Atua i roto i te Bibilia aore ra i to ratou taaraa eaha te huru mau o te feia pohe. (Sal. 83:18; Koh. 9:5, 10) No te tahi atu, ua maere ïa i te here i rotopu i te nunaa o Iehova. (Ioa. 13:34, 35) E no te tahi atu â, ua feruri ïa i te auraa o te parau e ere i to teie nei ao. Ua faaoti ratou e eita e tia i te mau Kerisetiano mau ia faaô i roto i te mau mârôraa poritita aore ra te mau tamaˈi a te tahi nunaa.—Isa. 2:4; Ioa. 6:15; 17:14-16.

6 No e rave rahi, ua tupu to ratou here matamua no te Atua i to ratou iteraa i teie mau mea e te tahi atu. A rave i te taime no te haamanaˈo eaha tei haapapu ia oe e tera te parau mau. E ere hoê â tupuraa e hoê â huru to te taata taitahi, mea ê atoa ïa ta oe mau tumu papu i here ai oe ia Iehova e i tiaturi ai i ta ˈna mau parau fafau e mea ê ta te tahi atu. E mea papu roa râ e tera noa iho â ta oe mau tumu i teie tau mai i to oe ite-matamua-raa i te reira. Aita te parau mau i taui. No reira, e nehenehe te haamanaˈoraa i tera mau manaˈo e huru aau e faaapî i to hinaaro matamua no te parau mau.—A taio i te Salamo 119:151, 152; 143:5.

A haapaari i to here matamua

7. No te aha e titauhia ˈi ia haapaari i to tatou hinaaro matamua no te parau mau, e e nafea ïa tatou?

7 Mea rahi paha te mea i taui i roto i to oe oraraa mai to oe pûpûraa ia oe ia Iehova mai â. Mea puai to hinaaro matamua no te parau mau, a mairi ai râ te tau, ua titauhia ia haapaari atu â oe i te reira no te faaruru i te mau tupuraa apî o tei tamata i to faaroo. Ua turu râ Iehova ia oe. (Kor. 1, 10:13) No reira, e mea faufaa atoa no oe te mau mea ta oe i farerei i te roaraa o te mau matahiti. Ua tauturu te reira ia oe ia faarahi i to here matamua ra, e e ravea atoa te reira e tamata ˈi oe i te hinaaro o te Atua, te maitai, te au e te tia roa.—Ios. 23:14; Sal. 34:8.

8. Mea nafea to Iehova faataaraa ia ˈna iho ia Mose, e mea nafea to te mau Iseraela ite-maitai-raa ˈtu â i te Atua?

8 Ei faahohoˈaraa, a hiˈo na i te huru tupuraa o te mau Iseraela i to Iehova faahitiraa i ta ˈna opuaraa e faaora ia ratou i te faatîtîraa i Aiphiti. Ua faataa te Atua ia ˈna iho ia Mose mai teie: “E riro vau mai ia ˈu e riro mai.” (Exo. 3:7, 8, 13, 14, MN) Te tanoraa, te parau ra Iehova e e riro oia ei mea atoa e hinaarohia no te faatiamâ i to ˈna nunaa. I roto i te mau mea i tupu i muri iho e ia au i te mau tupuraa, ua ite te mau Iseraela ia Iehova i te faaiteraa i te mau tuhaa taa ê o to ˈna huru—ei Mana hope, Haava, Aratai, Faaora, Atua tamaˈi, e Atua horoa.—Exo. 12:12; 13:21; 14:24-31; 16:4; Neh. 9:9-15.

9, 10. Teihea huru tupuraa e nehenehe e tauturu i te hoê taata ia ite i te Atua, e no te aha e mea maitai ai ia haamanaˈo i tera mau tupuraa?

9 Mea ê to oe tupuraa e to te mau Iseraela i tahito ra. Noa ˈtu râ, ua farerei paha oe i te tahi mau mea o tei haapapu ia oe e te anaanatae ra te Atua iho ia oe, a puai atu ai to oe faaroo. Peneiaˈe ua riro Iehova ei Atua horoa, Atua tamahanahana, aore ra Orometua haapii. (A taio i te Isaia 30:20b, 21.) Aore ra ua haroaroa paha oe i te hoê pahonoraa maramarama o te hoê pure. Te faaruru ra paha oe i te hoê fifi, e ua tauturu atu te hoê hoa Kerisetiano. Aore ra ua tapao paha oe i roto i ta oe iho haapiiraa i te tahi mau irava e tano.

10 Mai te peu e e faatia oe i tera mau tupuraa ia vetahi ê, eita paha te tahi pae e maere roa. Inaha, e ere te mau mea i tupu i te semeio. No oe râ, mea faufaa roa ïa. Oia, ua riro Iehova ei mea noa i hinaarohia no oe. A manaˈo i ta oe mau matahiti i roto i te parau mau. E nehenehe anei oe e haamanaˈo i te mau taime i ite ai oe i to Iehova aupururaa ia oe i roto i to oe oraraa? Mai te peu e e, e nehenehe te haamanaˈoraa i te reira e i to oe huru aau e faaara i roto i to oe aau i te hoê â huru aau o te here no Iehova mai i na mua ˈˈe. A poihere i tera mau tupuraa. A feruriruri i te reira. E haapapuraa tera e te anaanatae ra Iehova ia oe iho, e aita e taata e tia ia faaere ia oe i taua tiaturiraa papu ra.

A hiˈopoa ia oe iho

11, 12. Mai te peu e ua iti mai te hinaaro o te hoê Kerisetiano no te parau mau, eaha paha te tumu, e eaha te aˈoraa ta Iesu i horoa?

11 Mai te peu e ua iti mai to oe hinaaro no te Atua e no te parau mau, e ere ïa no te mea ua taui te tahi mea i nia ia ˈNa. Eita roa ˈtu Iehova e taui. (Mal. 3:6; Iak. 1:17) I anaanatae na oia ia oe i tera ra tau, e te anaanatae noa ra o ˈna ia oe i teie tau mai i na mua ˈˈe. No reira, mai te peu e ua taui te tahi mea i roto i to oe taairaa e o Iehova, eaha ïa? Te manaˈo ra anei oe e ua teimaha roa ˈtu â oe, ua hepohepo atu â no te ahoaho? Peneiaˈe i mutaa iho, mea pure maite aˈe oe, mea haapii maite aˈe, mea feruriruri pinepine aˈe. Mea itoito aˈe anei oe i roto i te taviniraa e mea haere tamau aˈe anei oe i te mau putuputuraa a te amuiraa na mua ˈˈe?—Kor. 2, 13:5.

12 Eita paha oe e ite i te tahi o tera mau tauiraa i nia ia oe iho, mai te peu râ e e, eaha ïa oe i taui ai? No te tahi mau tapitapi tano anei, mai te aupururaa ma te au i to oe utuafare, te haapaoraa i to oe ea, e te tahi atu, i moe rii ai ia oe e e tau ru teie, ua fatata hoi te mahana o Iehova? Ua parau Iesu i ta ˈna mau aposetolo e: “E ara . . . ia outou, o te teimaha outou i te rahi o te maa e te taero, e te peapea o teie nei ao, a roohia mai ai outou e taua mahana ra aore i manaˈohia. E roohia mai hoi to te ao atoa nei i te reira mai te marei ra. E tena na, e ara outou, tamau maite â i te pure, ia au ia outou te ora i teie nei mau mea iino e fatata mai nei.”—Luka 21:34-36.

13. Ua faaau Iakobo i te Parau a te Atua i te aha?

13 Ua faaitoito te taata papai Bibilia faaurua o Iakobo i to ˈna mau hoa Kerisetiano ia hiˈopoa ia ratou iho ma te haavare ore maoti te Parau a te Atua. Ua papai Iakobo e: “Ei feia rave . . . outou i te parau nei, eiaha ei feia faaroo noa, i te haavare-noa-raa ia outou iho. O te taata hoi i faaroo noa i te parau, e aore oia i rave, e au oia i te taata e hiˈo noa i to ˈna iho mata i roto i te hiˈo ra: te hiˈo ra hoi oia ia ˈna iho, e haere atura, aramoe noa ihora to ˈna huru ia ˈna iho i reira ra. O te hiˈo râ i roto i te ture tia roa o te tiamâ ra, ma te tamau maite, no te mea e ere oia i te taata e moina noa te parau ia faaroo ra, e taata rave râ oia i taua ohipa ra, e haamaitaihia ïa oia i ta ˈna ra raveraa.”—Iak. 1:22-25.

14, 15. (a) E nafea te Bibilia e tauturu ai ia oe ia haamaitai i to oe taairaa e o Iehova? (b) E mea maitai ia feruri oe i teihea mau uiraa?

14 E rave te hoê taata i te hoê hiˈo no te ite papu e mea faaeta maitai o ˈna. Ei hiˈoraa, ia ite te hoê tane e ua fefe to ˈna taamu arapoa, e nehenehe oia e faaafaro atu. Ia ite te hoê vahine e mea hue to ˈna rouru, e nehenehe oia e faaafaro atu. Oia atoa, e tauturu te mau Papai ia tatou ia hiˈopoa i to tatou huru mau. Ia faaau tatou ia tatou iho i te huru taata ta te Bibilia e parau ra, te faaohipa ra ïa tatou i te reira mai te hoê hiˈo. Teie râ, eaha te apî ia hiˈo i roto i te hoê hiˈo mai te peu e eita tatou e faaafaro i te tahi mea ta tatou i ite? E haerea paari to tatou ia haa tatou ia au i ta tatou e ite ra i roto i “te ture tia roa” a te Atua, a riro atu ai ei “feia rave” i te reira. No reira, e mea maitai ia feruri te feia atoa e ite e ua iti mai to ratou here matamua no Iehova e hinaaro matamua no te parau mau, i teie mau uiraa: ‘Eaha te mau faaheporaa ta ˈu e faaruru nei i roto i te oraraa, e eaha ïa to ˈu huru? Eaha to ˈu huru na mua ˈˈe? Ua taui anei te tahi mea?’ Ia faaite mai tera hiˈopoaraa ia oe iho i te tahi mau paruparu, eiaha e tâuˈa ore i te reira. Ia titauhia te tahi faatanoraa, eiaha roa ïa e haamarirau.—Heb. 12:12, 13.

15 E nehenehe atoa tera feruriruriraa e tauturu ia oe ia haamau i te mau fa au noa no te haere i mua i te pae varua. Ua horoa te aposetolo Paulo i te mau aˈoraa faaurua i to ˈna hoa ohipa Timoteo no te haamaitai i ta ˈna taviniraa. Ua aˈo Paulo i te tane apî aˈe e: “E haamanaˈo papu i teie nei mau parau; o ta oe ïa e rave eiaha e faaea, ia ite te taata atoa i [ta oe haereraa i mua].” E mea maitai ia haamanaˈo papu tatou atoa, maoti te Parau a te Atua, eaha te haereraa i mua e tia ia tatou ia rave.—Tim. 1, 4:15MN.

16. Ia ara oe i teihea fifi atâta ia hiˈopoa oe ia oe iho maoti te mau Papai?

16 Ia hiˈopoa oe ia oe iho ma te haavare ore, mea papu roa e e ite oe e e paruparu to oe. E nehenehe oe e toaruaru, eiaha râ. Inaha, te fa o te hiˈopoaraa ia oe iho, o te iteraa ïa ihea e haamaitai ai. Parau mau, e hinaaro Satani ia manaˈo te hoê Kerisetiano e mea faufaa ore o ˈna no to ˈna mau huru tia ore. Inaha, ua parauhia e te haafaufaa ore ra te Atua i te mau tutavaraa atoa e tavini ia ˈna. (Ioba 15:15, 16; 22:3) E haavare te reira ta Iesu i patoi puai; no te Atua, mea faufaa roa tatou taitahi. (A taio i te Mataio 10:29-31.) I te mea e ua ite oe i to oe mau huru tia ore, e mea maitai ia faaoti haehaa oe i te haamaitai ia oe, maoti te tauturu a Iehova. (Kor. 2, 12:7-10) Mai te peu e na te maˈi aore ra te matahiti e taotia ra i ta oe e nehenehe e rave, a haamau ïa i te mau fa au noa, eiaha râ e tuu aore ra eiaha to here ia iti mai.

Mea rahi te mea e mauruuru ai tatou

17, 18. Eaha te mau maitai ta oe e fanaˈo ia haapaari oe i to here matamua ra?

17 E maitai rahi ta oe e fanaˈo ia tamau oe i te haapaari i to here matamua ra. E tia ia oe ia faarahi i to oe ite i te Atua e i to oe mauruuru no ta ˈna aratairaa î i te here. (A taio i te Maseli 2:1-9; 3:5, 6.) “Tei te haapao i te [mau faaotiraa haavaraa a Iehova] te utua rahi” maitai, ta te papai salamo ïa i parau. “Te faaite a Iehova e mea mau ïa, e paari ai te aau o te maua.” Hau atu â, “e ao to te feia haavare ore i te eˈa, o tei au te haerea i te ture a Iehova.”—Sal. 19:7, 11; 119:1.

18 E farii iho â oe e e rave rahi mea maitai ta oe, e mauruuru ai oe. Ua taa ia oe te mau tumu o te mau mea e tupu nei i te ao nei. Te fanaˈo ra oe i te mau faanahoraa atoa ta te Atua e horoa nei na to ˈna nunaa i teie tau. Mea papu e te mauruuru atoa ra oe no to Iehova faataeraa ia oe i ta ˈna amuiraa i te ao nei e to ˈna horoaraa ˈtu i te haamaitairaa taa ê e riro ei hoê o ta ˈna mau Ite. A taio i ta oe mau haamaitairaa! Ia papai oe i te reira, e roa ïa ta oe tapura. Ia haapine oe i te na reira, e tia ia oe ia faaohipa i te aˈoraa: “A mau papu i tei noaa ia oe na.”—Apo. 3:11.

19. Hau atu â i te feruriruri i to oe taairaa e te Atua, eaha te mea faufaa roa no te aupuru i to oe ea pae varua?

19 Te feruriruriraa i te tupuraa o to oe faaroo i te roaraa o te tau, o te hoê noa ïa taahiraa o te tauturu ia oe ia mau papu i tei noaa ia oe. Ua huti pinepine teie vea i te ara-maite-raa i nia i te tahi atu mau mea faufaa roa no te aupuru i te ea pae varua. Te vai ra te pure, te haereraa e te apitiraa i te mau putuputuraa Kerisetiano, e te apitiraa ma te itoito rahi i te ohipa pororaa. E nehenehe teie mau mea e tauturu ia oe ia tamau i te faaapî e i te haapaari i to here matamua ra.—Eph. 5:10; Pet. 1, 3:15; Iuda 20, 21.

Eaha ta oe e pahono?

• E nafea ta oe mau tumu i here ai oe ia Iehova e faaitoito ai ia oe i teie mahana?

• E nehenehe te feruriruriraa i to oe iho mau tupuraa i te roaraa o te tau e haapapu ia oe i te aha?

• No te aha e mea maitai ai ia hiˈopoa oe i to oe here no te Atua?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 27]

Eaha ˈtura no te parau mau ta oe i au e i tiaturi papu?

[Hohoˈa i te api 29]

Te ite ra anei oe i te tahi mau mea i nia ia oe e mea tia ia faatano?