Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Huru maitatai ia tapi tatou e tia ˈi

Huru maitatai ia tapi tatou e tia ˈi

Huru maitatai ia tapi tatou e tia ˈi

‘A tapi i te parau-tia, te paieti, te faaroo, te [here], te faaoromai, e te mǎrû.’—TIM. 1, 6:11MN.

1. A faataa na i te parau “auau.”

 EAHA te puta mai i roto i te feruriraa ia faaroo outou i te parau “auau”? E manaˈo paha outou i te tau o Mose i to te nuu Aiphiti ‘auauraa na muri’ ia Iseraela, no te farerei noa i te ati i te Miti Uteute. (Exo. 14:23) Aore ra e haamanaˈo paha outou i te fifi atâta i faaûhia e te hoê taata taparahi manaˈo-ore-hia i Iseraela i tahito. Ua titauhia ia horo oioi oia i te hoê o na oire haapuraa e ono i faataahia. Aita anaˈe, ‘e auau mai te tahoo i te taata taparahi i te uˈanaraa o te riri, e roohia oia, e e taparahi ia ˈna.’—Deut. 19:6.

2. (a) Eaha te berabeio ta te Atua i ani i vetahi mau Kerisetiano ia tapi? (b) Eaha te tiaturiraa ta Iehova e pûpû ra na te rahiraa o te mau Kerisetiano o teie tau?

2 Taa ê atu i to nia nei mau hiˈoraa bibilia, a hiˈo na i te huru feruriraa faaitoito a te aposetolo Paulo: “Te nenei tia ˈtu [aore ra tapi] nei au i te tapao, ia noaa te berabeio i te parauraa a te Atua no nia maira i te Mesia nei ia Iesu.” (Phil. 3:14) Te faaite ra te Bibilia e 144 000 Kerisetiano faatavaihia, o Paulo atoa, te fanaˈo i taua berabeio ra o te oraraa i te raˈi. E faatere ratou e o Iesu Mesia i roto i ta ˈna Faatereraa tausani matahiti i te fenua. E fa faahiahia mau â teie ta te Atua i ani i teie mau melo ia tapi! E tiaturiraa, aore ra fa, taa ê râ ta te rahiraa o te mau Kerisetiano mau o teie tau. Te pûpû ra Iehova ma te here na ratou i ta Adamu raua Eva i ere, oia hoi te tiaturiraa o te ora mure ore ma te ea tia roa i nia i te hoê fenua paradaiso.—Apo. 7:4, 9; 21:1-4.

3. E aha ïa tatou no te faaite i te mauruuru no to te Atua maitai rahi?

3 Eita e noaa i te taata hara te ora mure ore na nia i ta ratou mau tutavaraa tia ore no te rave i te mea maitai. (Isa. 64:6) E nehenehe e noaa te ora mure ore maoti noa te tiaturiraa i te faanahoraa î i te here a te Atua no te faaoraraa na roto ia Iesu Mesia. E aha ïa tatou no te faaite i to tatou mauruuru no tera maitai rahi o te Atua? Na mua, e faaroo tatou i teie faaueraa: ‘A tapi i te parau-tia, te paieti, te faaroo, te [here], te faaoromai, e te mǎrû.’ (Tim. 1, 6:11; MN) E tauturu te hiˈopoaraa i teie mau huru maitatai ia tatou taitahi ia faaoti papu roa ˈtu â i te tamau noa i te tapi “rahi atu â” i te reira.—Tes. 1, 4:1.

‘A tapi i te parau-tia’

4. No te aha tatou e papu ai e mea faufaa ia tapi i te “parau-tia,” e eaha te mau taahiraa matamua e mea tia ia rave te hoê taata?

4 I roto i ta ˈna na rata e piti atoa ia Timoteo, ua tapura te aposetolo Paulo i te mau huru maitatai e tapi, e i te taime taitahi ua faahiti na mua oia i te “parau-tia.” (Tim. 1, 6:11; Tim. 2, 2:22) Hau atu â, i roto i te tahi atu mau irava, te faaitoito noa maira te Bibilia ia tapi i te parau-tia. (Mas. 15:9; 21:21; Isa. 51:1) Hoê ravea no te haamata i te na reira, o te ‘iteraa ïa i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta ˈna i tono mai.’ (Ioa. 17:3) E turai te tapiraa i te parau-tia i te hoê taata—ia tatarahapa i te mau hara i mutaa iho e ia “fariu mai” no te rave i to te Atua hinaaro.—Ohi. 3:19.

5. E mea tia ia aha tatou ia noaa e ia tapea i te hoê tiaraa tia i mua i te Atua?

5 Ua pûpû e mirioni o te tapi mau ra i te parau-tia i to ratou ora na Iehova e ua faataipe i teie pûpûraa na roto i te bapetizoraa i roto i te pape. Mai te peu e e Kerisetiano bapetizohia oe i teie nei, ua manaˈo anei oe e mea tia ia faaite, e ia faaite iho â, to oe oraraa e te tapi noa ra oe i te parau-tia? Te hoê tuhaa o te reira, o to oe ïa haroaroaraa maoti te Bibilia i “te maitai e te ino” ia rave oe i te mau faaotiraa o te oraraa. (A taio i te Hebera 5:14.) Ei hiˈoraa, mai te peu e e Kerisetiano taa noa oe e nehenehe e faaipoipo, ua faaoti hope roa anei oe eiaha ia faatupu i te tahi taairaa here e te hoê taata e ere i te hoê Kerisetiano bapetizohia? Oia, mai te peu e te tapi nei oe i te parau-tia.—Kor. 1, 7:39.

6. Ua taaihia te tapi-mau-raa i te parau-tia i te aha?

6 Mea taa ê te riroraa ei taata parau-tia i te haaparau-tia ia ˈna iho aore ra i te ‘faataata parau-tia hua ia ˈna iho.’ (Koh. 7:16) Ua faaara Iesu no nia i te faaiteiteraa i tera parau-tia no te riro ei mea maitai aˈe ia vera ma. (Mat. 6:1) Ua taaihia te tapi-mau-raa i te parau-tia i te aau—te faatitiaifaroraa i te mau manaˈo, haerea, manaˈo turai, e hinaaro tano ore. Mai te peu e e na reira noa tatou, eita paha tatou e rave i te hara rahi. (A taio i te Maseli 4:23; a hiˈo i te Iakobo 1:14, 15.) Hau roa ˈtu â, e haamaitai e e tauturu Iehova ia tatou i roto i ta tatou tapiraa i te tahi atu mau huru maitatai Kerisetiano faufaa.

‘A tapi i te paieti’

7. Eaha te “paieti”?

7 E titau te paieti i te pûpûraa ma te aau tae e te taiva-ore-roa-raa. Ia au i te hoê titionare bibilia, te faataa ra te taˈo Heleni i hurihia ei “paieti” i “te poihere-maite-raa i te mǎtaˈu i te Atua.” Aita te mau Iseraela i faaite pinepine i tera paieti mai tei itehia na roto i to ratou faaroo-ore-raa i muri aˈe atoa i to te Atua faaoraraa ia ratou mai Aiphiti.

8. (a) Eaha te uiraa ta te hara a Adamu aita i pahonohia ˈtura i faahiti? (b) Mea nafea teie “parau moe rahi” i pahonohia ˈi?

8 E tausani matahiti i muri aˈe i to te taata tia roa o Adamu hararaa, teie te uiraa aita i pahonohia ˈtura, “E nehenehe anei te taata atoa e faaite ma te tia roa i te paieti?” I te roaraa o te mau senekele, aita e taata hara i nehenehe aˈenei e ora ma te tia roa i te hoê oraraa paieti. I te taime tano râ, ua pahono Iehova i teie “parau moe rahi.” Ua tahiti ê oia i te ora o ta ˈna Tamaiti fanau tahi i te raˈi i roto i te opu o Maria ia fanauhia oia ei taata tia roa. I te roaraa o to ˈna oraraa i te fenua nei e to ˈna pohe haama atoa, ua faaite Iesu eaha te auraa ia riro ei taata pûpûhia ma te aau tae e te taiva ore roa ino i te Atua mau. Ua faaite ta ˈna mau pure i to ˈna faatura i to ˈna Metua î i te here i te raˈi. (Mat. 11:25; Ioa. 12:27, 28) No reira, ua faaurua Iehova ia Paulo ia faahiti i te “paieti” i roto i te faataaraa i to Iesu oraraa hiˈoraa maitai.—A taio i te Timoteo 1, 3:16.

9. E nafea tatou e tapi ai i te paieti?

9 Ei taata tiaraa hara, eita tatou e nehenehe e faaite ma te tia roa i te paieti. E nehenehe râ tatou e tapi atu. E titau te reira ia pee maite tatou i te hiˈoraa o te Mesia. (Pet. 1, 2:21) Eita ïa tatou e riro mai te feia haavarevare ‘e hohoˈa paieti hoi to ratou, o te puai râ o te reira, ua hunahia ïa ia ratou.’ (Tim. 2, 3:5) E ere te auraa e aita ta te paieti mau e ohipa i nia i te hohoˈa rapaeau. Oia mau ïa. Ei hiˈoraa, ia maiti tatou i te hoê ahu faaipoipo aore ra ia faaoti tatou eaha te omono mai ia hoohoo mai tatou, ia au maite noa ïa to tatou faaahuraa i ta tatou parau ‘e mau i te paieti.’ (Tim. 1, 2:9, 10) Oia, e titau te tapiraa i te paieti ia haapao tatou i ta te Atua mau ture aveia tia i roto i to tatou oraraa o te mau mahana atoa.

‘A tapi i te faaroo’

10. E titauhia ia aha tatou ia puai noa to tatou faaroo?

10 A taio i te Roma 10:17. Ia noaa e ia puai noa te faaroo, e titauhia ia feruriruri noa te hoê Kerisetiano i te pue parau mau faufaa roa i roto i te Parau a te Atua. Ua horoa mai “te tavini haapao maitai e te paari” e rave rahi papai maitatai roa. Teie e toru buka faahiahia, Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei, Écoute le grand Enseignant, e ‘A haere mai a pee mai ia ˈu,’ buka i neneihia no te tauturu ia tatou ia ite maitai aˈe i te Mesia, a nehenehe atu ai tatou e pee ia ˈna. (Mat. 24:45-47) E faanaho atoa te pǔpǔ o te tavini i te mau putuputuraa e tairururaa, e rave rahi e tatara ra i “te parau a te Atua.” Te ite ra anei outou i te ravea atoa e nehenehe ai outou e faufaa-rahi-hia i te reira a ‘faarahi hua ˈtu ai outou i te haapao’ i ta te Atua e horoa ra?—Heb. 2:1.

11. Eaha te tuhaa a te pure e te faarooraa ia tapi tatou i te faaroo?

11 O te pure te tahi tauturu ê atu ia noaa te faaroo puai. I te hoê taime, ua taparu ta Iesu mau pǐpǐ ia ˈna: “E faarahi mai i to matou faaroo.” E nehenehe tatou e taparu haehaa i te Atua ia na reira atoa. (Luka 17:5) No te reira, ia pure tatou no te ani i te tauturu a te varua moˈa o te Atua e tia ˈi; o te faaroo te hoê tuhaa o “ta te [v]arua e faatupu.” (Gal. 5:22; MN) Hau atu â, e haapuai te faarooraa i ta te Atua mau faaueraa i to tatou faaroo. Ei hiˈoraa, e ohipa ˈtu â paha tatou i roto i te pororaa. E faatupu paha te reira i te hoê oaoa rahi i roto ia tatou. E a feruri ai tatou i te mau haamaitairaa ia ‘mata na i te imi i te basileia e te parau-tia a te Atua,’ e tupu to tatou faaroo i te rahi.—Mat. 6:33.

‘A tapi i te here’

12, 13. (a) Eaha ta Iesu faaueraa apî? (b) Eaha te mau ravea faufaa e mea tia ia tapi tatou i te here e au i te Mesia?

12 A taio i te Timoteo 1, 5:1, 2. Ua horoa Paulo i te aˈoraa e au ia faaohipa e nafea te mau Kerisetiano ia here te tahi i te tahi. E mea tia ia faaô i roto i to tatou paieti te faarooraa i ta Iesu faaueraa apî e “[here] outou ia outou iho” mai ia ˈna i here ia tatou. (Ioa. 13:34; MN) Ua faataa te aposetolo Ioane: “O te taata . . . tei ia ˈna te taoˈa o teie nei ao, e ite atura oia i tana taeae i te atiraa, pipiri atura to ˈna aau ia ˈna, teihea te hinaaro i te Atua i te parahiraa i roto ia ˈna?” (Ioa. 1, 3:17) E nehenehe anei outou e manaˈo i te mau taime i faaite ai outou i te here ma te hoê ravea e au ia faaohipa?

13 Te tahi ravea ê atu e tapi ai tatou i te here, o te faaoreraa ïa i te hapa, eiaha râ te tapearaa i te inoino i to tatou mau taeae. (A taio i te Ioane 1, 4:20.) Te hinaaro ra râ tatou e pee i teie aˈoraa faaurua: “E faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa, ia pariraahia ta te tahi i te tahi; mai [ia Iehova] atoa i faaore i ta outou na, e na reira atoa outou.” (Kol. 3:13; MN) E taata anei i roto i te amuiraa e tia ia outou ia faaohipa i teie aˈoraa? E faaore anei outou i ta ˈna hapa?

‘A tapi i te faaoromai’

14. Eaha ta tatou e haapii mai i te amuiraa i Philadelephia?

14 O te hoê mea ia rohi tatou no te hoê fa taime poto, o te tahi atu râ mea mai te peu e mea fifi ia raea te fa aore ra mea atea ˈtu â i ta tatou i tiaturi na. Mea maramarama maitai, e titau te tapiraa i te fa o te ora mure ore i te faaoromai. “No te mea ua mau papu oe i te parau faaoromai na ˈu ra, e mau atoa vau ia oe ia ora oe i taua hora [tamataraa]” ra ta te Fatu o Iesu i parau i te amuiraa o Philadelephia. (Apo. 3:10) Oia mau, ua haapii Iesu i te faufaaraa ia faaoromai—te hoê huru maitai o te tauturu ia tatou ia ore e fati ia û tatou i te mau fifi e faahemaraa. Eita e ore e ua faaite te mau taeae o te amuiraa i Philadelephia o te senekele matamua i te hiˈoraa o te faaoromai faahiahia i roto i te tamataraa e rave rahi o te faaroo. No reira, ua haapapu Iesu ia ratou no nia i te tauturu hau i te roaraa o te hoê tamataraa rahi aˈe e haere maira.—Luka 16:10.

15. Eaha ta Iesu i haapii atu no nia i te faaoromai?

15 Ua ite Iesu e e faaû ta ˈna mau pǐpǐ i te riri o te mau fetii tiaturi ore e o te rahiraa o te ao, no reira e piti aˈe taime, ua faaitoito oia ia ratou mai teie: “O te taata . . . e tapea maite e tae noa ˈtu i te hopea, o te ora ïa.” (Mat. 10:22; 24:13) Ua faaite atoa Iesu e nafea i tera taime e noaa ˈi i ta ˈna mau pǐpǐ te puai hinaarohia no te faaoromai. I roto i te hoê faahohoˈaraa, ua faaau oia i te repo ofaifai i te taata o te ‘farii i te parau a te Atua ma te oaoa’ o te taa ê râ ia û ratou i te mau tamataraa o te faaroo. Ua faaau râ oia i ta ˈna mau pǐpǐ haapao maitai i te vahi repo maitai i roto i te auraa e e “tapea maite” ratou i te parau a te Atua e ‘e faahotu i te huero [ma te faaoromai].’—Luka 8:13, 15MN.

16. Eaha te faanahoraa î i te here i tauturu e mirioni taata ia faaoromai?

16 Ua tapao anei outou i te ravea no te faaoromai? E mea tia ia “tapea maite” tatou i te parau a te Atua, ia oraora noa te reira i roto i to tatou aau e feruriraa. E nehenehe e na reira ma te au maoti te Traduction du monde nouveau—te hoê huriraa tano o te Bibilia, ohie ia taio—e vai nei na roto e rave rahi noa ˈtu â reo. E tauturu mai to tatou feruriruriraa i te hoê tuhaa o te Parau a te Atua i te mau mahana atoa ia ite i te puai e hinaarohia no te faahotu noa i te huero “ma te faaoromai.”—Sal. 1:1, 2.

‘A tapi i te mǎrû’ e te hau

17. (a) No te aha mea faufaa roa ˈi te “mǎrû”? (b) Mea nafea Iesu i faaite ai e mea mǎrû oia?

17 Eita te hoê taata e au ia parihia oia i te tahi mea ta ˈna i ore i parau aore ra i rave. O te patoiraa ma te riri tei matauhia i te taata i mua i te faahaparaa tano ore. E mea maitai aˈe ia faaite i te “mǎrû”! (A taio i te Maseli 15:1.) E titau te reira i te puai rahi ia mǎrû i mua i te faahaparaa tano ore. Ua vaiiho mai Iesu Mesia i te hoê hiˈoraa tia roa i tera vahi. “O tei ore i faaino atu, ia faainohia mai oia; e ia [mauiui] oia ra, aore oia i parau tahoo atu; ua [tiaturi noa râ i tei haava ma te parau-tia].” (Pet. 1, 2:23; MN) Eita tatou e nehenehe e na reira mai ia Iesu atoa i roto i teie tuhaa, e nehenehe anei râ tatou e ohipa ma te haamaitai i te faito e faaite ai tatou i te mǎrû?

18. (a) Eaha te ohipa maitai ta te mǎrû e faatupu? (b) Eaha te tahi huru maitai ê atu e faaitoitohia maira ia tapi?

18 Ei peeraa ia Iesu, “ia vai ineine â [tatou] ia parau atu” i ta tatou mau tiaturiraa, “ma te mǎrû e te auraro maite atu.” (Pet. 1, 3:15) Oia, ia mǎrû tatou, eita te mau manaˈo taa ê e riro oioi ei mârôraa uˈana e te taata ta tatou e farerei i roto i ta tatou taviniraa e te mau hoa Kerisetiano atoa. (Tim. 2, 2:24, 25) E tauturu te mǎrû ia tatou ia noaa te hau. No reira paha Paulo i tapura ˈi, i roto i te piti o ta ˈna rata ia Timoteo, i te “hau” i rotopu i te mau huru maitatai e tapi. (Tim. 2, 2:22; a hiˈo i te Timoteo 1, 6:11.) Oia, o te “hau” te tahi huru maitai ê atu ta te Bibilia e faaitoito maira ia tapi.—Sal. 34:14; Heb. 12:14.

19. I muri aˈe i te hiˈopoaraa e hitu huru maitatai Kerisetiano, ua faaoti papu outou i te tapi i te aha, e no te aha?

19 I hiˈopoa poto iho nei tatou e hitu huru maitatai Kerisetiano e faaitoitohia maira ia tapi—te parau-tia, te paieti, te faaroo, te here, te faaoromai, te mǎrû e te hau. E haamaitairaa mau â i roto i te mau amuiraa atoa ia tutava te mau taeae e tuahine i te faaite hope roa ˈtu â i teie mau huru maitatai faufaa roa! E faahanahana te reira ia Iehova e e vaiiho te reira ia ˈna ia tarai ia tatou taitahi ia aruehia oia.

Manaˈo ei feruriruriraa

• Ua taaihia te tapiraa i te parau-tia e te paieti i te aha?

• Eaha te tauturu mai ia tapi i te faaroo e te faaoromai?

• E nafea te here ia ohipa ia haa tatou i nia te tahi i te tahi?

• No te aha mea tia ˈi ia tapi tatou i te mǎrû e te hau?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 18]

Ua faaara Iesu no nia i te faaiteiteraa i te parau-tia no te haamaere i te taata

[Hohoˈa i te api 19]

E tapi tatou i te faaroo ma te feruriruri i te pue parau mau o te Parau a te Atua

[Hohoˈa i te api 21]

E tapi tatou i te here e te mǎrû