Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ta tatou e maue ê atu e tia ˈi

Ta tatou e maue ê atu e tia ˈi

Ta tatou e maue ê atu e tia ˈi

“E te mau fanauˈa ehidena e! na vai i faaara ia outou e e maue ê atu i te [riri] e fatata mai nei?”—MAT. 3:7MN.

1. Eaha vetahi mau hiˈoraa bibilia o te maue-ê-raa?

 EAHA ta outou e manaˈo ia faaroo outou i te mau parau “e maue ê atu”? E haamanaˈo paha vetahi i te tane apî haviti i maue ê atu i te mau faahinaaroraa morare ore a te vahine a Potiphara. (Gen. 39:7-12) E manaˈo paha te tahi atu i te mau Kerisetiano i maue ê ia Ierusalema i 66 T.T., a faaroo ai i ta Iesu faaararaa: “Ia hiˈo . . . outou ia Ierusalema i te haaatiraahia e te nuu, . . . te feia i parahi i Iudea ra, a maue i nia i te mouˈa i reira, e to roto i te oire ra, a haere i rapae.”—Luka 21:20, 21.

2, 3. (a) Eaha te auraa mau o ta Ioane Bapetizo faahaparaa i te mau aratai haapaoraa? (b) Mea nafea Iesu i paturu ai i ta Ioane faaararaa?

2 Ua taaihia te mau hiˈoraa i faahitihia i nia nei i te maue-ê-raa mau. I teie mahana, no te mau Kerisetiano mau fatata i te mau fenua atoa e ati aˈe te paraneta, te hinaaro-ru-hia ra ia maue ê ratou i roto i te hoê auraa taipe. Ua faaohipa Ioane Bapetizo i te mau parau “e maue ê atu” i roto i teie auraa. I rotopu i te feia i haere mai e hiˈo ia Ioane, te vai ra te mau aratai haapaoraa ati Iuda faahua parau-tia i manaˈo e aita e faufaa ia tatarahapa. Ua haavahavaha ratou i te feia riirii i bapetizohia ei taipe o te tatarahapa. Ma te mǎtaˈu ore, ua faaite Ioane Bapetizo i te taata e mea haavarevare te mau aratai: “E te mau fanauˈa ehidena e! na vai i faaara ia outou e e maue ê atu i te [riri] e fatata mai nei? [A faatupu mai na ïa i te hotu] e au i te tatarahapa.”—Mat. 3:7, 8MN.

3 Aita Ioane e faahiti ra i te hoê maue-ê-raa pae tino. Te faaara ra oia no nia i te hoê haavaraa e fatata mai nei, te hoê mahana o te riri; e ua faaara oia i te mau aratai haapaoraa e mai te peu e e hinaaro ratou e ape i tera mahana, ia faatupu ïa ratou i te hotu o te haapapu i to ratou tatarahapa e tia ˈi. I muri aˈe, ua faahapa Iesu ma te mǎtaˈu ore i te mau aratai haapaoraa—ua faaite to ratou haerea taparahi taata e o te Diabolo to ratou metua mau. (Ioa. 8:44) Ei patururaa i ta Ioane faaararaa na mua ˈtu, ua parau Iesu ia ratou “te mau fanauˈa ehidena” e ua ui: “Eaha outou e ora ˈi i te pohe ra [o te Gehena]?” (Mat. 23:33; MN) Eaha te auraa o ta Iesu parau “Gehena”?

4. Eaha te “Gehena” ta Iesu e parau ra?

4 E peho o Gehena i rapae au i te mau patu o Ierusalema i reira te mau pehu e animara pohe i taninahia ˈi i te auahi. Ua faaohipa Iesu i te Gehena ei taipe o te pohe mure ore. (A hiˈo i te api 27 o te Tour de Garde o te 15 no Tiunu 2008.) Ua faaite ta ˈna uiraa no nia i te aperaa i te Gehena e e au i tera mau aratai haapaoraa ei pǔpǔ te haamouraa mure ore.—Mat. 5:22, 29.

5. I te pae tuatapaparaa, mea nafea ta Iesu e Ioane mau faaararaa i tupu mau â ˈi?

5 Ua faateimaha te mau aratai ati Iuda i ta ratou mau hara ma te hamani ino ia Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ. I muri aˈe, mai ta Iesu e Ioane i faaara, ua haere mai te mahana o te riri o te Atua. I roto i tera tupuraa, tei nia noa “te riri e fatata mai nei” i te hoê vahi taa maitai, i Ierusalema e i Iudea, e nehenehe atura ïa e maue ê atu i roto i te hoê auraa mau. Ua tae mai te riri i te haamouraahia Ierusalema e to ˈna hiero e te mau nuu Roma i 70 T.T. Ua rahi aˈe tera “ati rahi” i ta Ierusalema atoa i farerei aˈenei. Ua haapohehia aore ra ua hopoi-tîtî-hia e rave rahi. Hoê â huru haamouraa, mea rahi roa ˈtu â râ, te tiai maira i te taata faahua Kerisetiano e rave rahi e te feia o te tahi atu mau haapaoraa.—Mat. 24:21.

Riri no a muri aˈe e maue ê atu

6. Eaha tei haamata i te fa mai i roto i te amuiraa Kerisetiano matamua?

6 Ua riro vetahi o te mau Kerisetiano matamua ei apotata, e ua pee te taata ia ratou. (Ohi. 20:29, 30) A ora noa ˈi te mau aposetolo a Iesu, ua “tapea” ratou i teie ohipa apotata, i muri aˈe râ i to ratou poheraa, ua fa mai e rave rahi pǔpǔ iti faaroo Kerisetiano hape. I teie mahana, e hanere haapaoraa amahamaha ta te ao a te Amuiraa faaroo Kerisetiano. Ua tohu te Bibilia i te hitiraa mai o te pǔpǔ ekalesiatiko a te Amuiraa faaroo Kerisetiano, ma te faataa taatoa ia ratou, ei “taata [haavahavaha i te ture]” e ei “tamaiti o te pohe . . . ta te Fatu ïa [o Iesu] e rave e pau roa ˈtu . . . e e haamou roa ˈtu i te anaana o to ˈna [vairaa mai].”—Tes. 2, 2:3, 6-8MN.

7. No te aha e tano ai te mau parau “taata haavahavaha i te ture” no te pǔpǔ ekalesiatiko a te Amuiraa faaroo Kerisetiano?

7 Mea haavahavaha te pǔpǔ ekalesiatiko a te Amuiraa faaroo Kerisetiano i roto i te auraa e ua haavare ratou e mirioni taata ma te turu i te mau haapiiraa, oroa, e haerea e tuea ore ra i te Bibilia. Mai te mau aratai haapaoraa ta Iesu i faahapa, e faaû te mau taata haamori no teie tau e melo o “te tamaiti o te pohe” i te haamouraa aita e tiaturiraa o te tia-faahou-raa. (Tes. 2, 1:6-9) Eaha ïa te tiai maira i te feia i haavarehia e te pǔpǔ ekalesiatiko a te Amuiraa faaroo Kerisetiano e te mau perepitero a te tahi mau haapaoraa hape ê atu? No te pahono i teie uiraa, e hiˈopoa anaˈe i te mau tupuraa i muri aˈe i te haamouraa matamua o Ierusalema, i 607 H.T.T.

‘A maue ê atu ia Babulonia’

8, 9. (a) Eaha ta Ieremia poroi tohu no te mau ati Iuda i hopoi-tîtî-hia i Babulonia? (b) I muri aˈe i te haruraa o Babulonia e to Medai e Peresia, ua tupu teihea huru maue-ê-raa?

8 Ua tohu te peropheta Ieremia i te haamouraa o Ierusalema o tei tupu i 607 H.T.T. Ua parau oia e e hopoi-tîtî-hia te nunaa o te Atua e e faahoˈihia mai râ ratou i to ratou fenua tumu i muri aˈe e ‘hitu ahuru matahiti.’ (Ier. 29:4, 10) No te mau ati Iuda i tapeahia i Babulonia, e poroi faufaa ta Ieremia; ia parahi ratou ma te haaviivii-ore-hia e te haapaoraa hape e faaohipahia ra i Babulonia e tia ˈi. No reira ua ineine ratou i te hoˈi mai i Ierusalema e i te haamau faahou i te haamoriraa viivii ore ua tae anaˈe i te taime faataahia. Ua tupu te reira i muri iti aˈe i to Medai e Peresia haruraa ia Babulonia i 539 H.T.T. Ua haamau te arii Peresia o Kuro II i te hoê faaueraa mana ia hoˈi te mau ati Iuda e ia patu faahou i to Iehova hiero i Ierusalema.—Eze. 1:1-4.

9 Ua rave e 42 000 tiahapa ati Iuda i teie ravea e ua hoˈi atu. (Eze. 2:64-67) Ma te na reira, ua faatupu ratou i ta Ieremia faaueraa tohu e i roto i to ratou tupuraa, o te maue-ê-raa ˈtu ïa i roto i te hoê auraa, te faarueraa i te hoê vahi no te tahi atu vahi. (A taio i te Ieremia 51:6, 45, 50.) Aita te mau tupuraa i faatia i te taatoaraa o te mau ati Iuda ia rave i te tere roa e hoˈi i Ierusalema e i Iuda. E fanaˈo te feia e faaea ra i Babulonia, mai te peropheta ruhiruhia o Daniela, i te haamaitairaa a te Atua, ia paturu noa ratou ma to ratou aau atoa i te haamoriraa viivii ore e vai ra i Ierusalema e ia faaatea ê noa ia ratou i te haamoriraa hape Babulonia.

10. O “Babulonia Rahi” te tumu o teihea mau huru “mea faufau”?

10 I teie mahana, e miria taata to roto i te mau haapaoraa hape rau no ǒ mai ia Babulonia tahito ra. (Gen. 11:6-9) Ei pǔpǔ, ua parauhia tera mau haapaoraa o ‘Babulonia Rahi, te metua vahine o te mau faaturi, e no te mau mea faufau o te ao nei.’ (Apo. 17:5) E mea roa te tuatapaparaa o te haapaoraa hape ei patururaa i te mau tia faatere poritita o teie ao. I rotopu i “te mau mea faufau” o ˈna te tumu, te vai ra e rave rahi tamaˈi ‘tei taparahi’ e hanere mirioni taata “i teie nei ao.” (Apo. 18:24) I roto i “te mau mea faufau” ê atu â, e ô mai te mau ohipa maferaraa tamarii e te tahi atu mau huru taatiraa morare ore e ravehia ra e te mau ekalesiatiko e te faatia-noa-hia ra e te mau tia mana a te haapaoraa. E mea maere anei e ua fatata te Atua ra o Iehova i te tamâ i te fenua nei i te haapaoraa hape?—Apo. 18:8.

11. A tiai noa ˈi ia haamouhia Babulonia Rahi, eaha ta te mau Kerisetiano hopoia?

11 E hopoia na te mau Kerisetiano mau, i ite i te reira, te faaararaa i te mau melo o Babulonia Rahi. Te hoê ravea no te na reira, o te opereraa ïa i te mau Bibilia e te mau papai i neneihia e “te tavini haapao maitai e te paari,” ta Iesu i faatavana no te horoa i ‘te maa varua i te hora mau.’ (Mat. 24:45) Ia anaanatae te mau taata i te poroi bibilia, e ravehia te mau faanahoraa no te tauturu ia ratou na roto i te hoê haapiiraa bibilia. Mea maitai e e ite ratou i te faufaaraa ia ‘maue ê atu ia Babulonia’ hou a maoro roa ˈi.—Apo. 18:4.

A maue ê atu i te haamori idolo

12. Eaha to te Atua manaˈo i te haamoriraa i te mau hohoˈa e idolo?

12 Te tahi atu peu faufau matauhia a Babulonia Rahi, o te haamoriraa ïa i te mau hohoˈa e idolo. Te parau ra te Atua i te reira “te mau mea faufau” e “te mau idolo [faufau].” (Deut. 29:17; MN) E mea tia ia haapae te taata atoa e hinaaro ra e faaoaoa i te Atua i te haamori idolo, ia au i ta te Atua parau: “O vau o Iehova, o to ˈu ïa iˈoa, e ore au e horoa i to ˈu ra hanahana no vetahi ê; e te haamaitai ia ˈu ra i te mau hohoˈa otiotihia ra.”—Isa. 42:8.

13. E mea tia ia maue ê atu tatou i teihea mau huru haamori idolo omoe?

13 Te faaite atoa ra te Parau a te Atua i te tahi mau huru haamori idolo omoe. Ei hiˈoraa, te parau ra te reira no te nounou e e “haamori idolo.” (Kol. 3:5) Te auraa e nounou, e hinaaro ïa i tei opanihia, mai tei fatuhia ra e te tahi atu taata. (Exo. 20:17) Ua faahotu te melahi i riro ei Satani te Diabolo i te hinaaro nounou e riro mai te Teitei e ia haamorihia oia. (Luka 4:5-7) Ua aratai te reira ia ˈna ia orure hau ia Iehova e ia faahema ia Eva ia nounou i te tahi mea ta te Atua i opani. I roto i te hoê auraa, ua rave atoa Adamu i te haamori idolo ma te faatia i to ˈna hinaaro miimii e fanaˈo i te auhoaraa o ta ˈna vahine ia riro ei mea faufaa aˈe i te faarooraa i to ˈna Metua î i te here i te raˈi. Area te mau taata atoa e hinaaro e maue ê atu i te mahana o te riri o te Atua, e mea tia ïa ia haamori ia ˈna anaˈe e ia ore e fati i mua i te nounou atoa.

“E maue ê atu i te faaturi”

14-16. (a) No te aha e hiˈoraa maitai ai Iosepha i te pae morare? (b) E mea tia ia aha tatou mai te peu e e hinaaro taatiraa viivii to tatou? (c) E nafea tatou e manuïa ˈi i te maue ê atu i te faaturi?

14 A taio i te Korinetia 1, 6:18. I to te vahine a Potiphara tamataraa i te faahinaaro ia Iosepha, ua horo ê mau oia. Auê ïa hiˈoraa maitai roa ta ˈna i vaiiho no te mau Kerisetiano taa noa e te faaipoipohia atoa! Mea maramarama maitai, ua ohipa te mau faaiteraa na mua ˈtu o te manaˈo o te Atua i nia i to Iosepha manaˈo haava. Ia hinaaro tatou e faaroo i te faaueraa “e maue ê atu i te faaturi,” e ape ïa tatou i te mau mea e faaara i te hinaaro e taati e te taata ê atu i to tatou hoa faaipoipo. Te parauhia maira: “[A] uumi iho i to outou mau melo . . . mai te faaturi, te parau faufau ra, te paia ra, te hinaaro tia ore ra, e te nounou taoˈa, e haamori idolo ïa. No taua mau mea ra e roohia mai ai te tamarii faaroo ore i te riri o te Atua.”—Kol. 3:5, 6.

15 A tapao na e ‘e roohia mai i te riri o te Atua.’ Te faahotu ra e rave rahi taata i roto i te ao i te mau hinaaro taatiraa tano ore e te hema ra ratou i te reira. Ia pure ïa tatou, te mau Kerisetiano, no te ani i te tauturu a te Atua e to ˈna varua moˈa ia ore te mau hinaaro taatiraa viivii e faatere ia tatou e tia ˈi. Hau atu â, e tauturu te haapiiraa bibilia, te haereraa i te mau putuputuraa Kerisetiano, e te pororaa i te parau apî maitai i to tatou mau taata-tupu ia tatou ia “haapao i ta te [v]arua.” No reira, ‘eiaha tatou e faatupu i to te tino ra hinaaro.’—Gal. 5:16MN.

16 Mea papu maitai e ia hiˈo tatou i te hohoˈa faufau, eita ïa tatou e “haapao i ta te varua.” Oia atoa, e mea tia ia ara te mau Kerisetiano atoa i ta ratou e taio, e mataitai, aore ra e faaroo o te faaara i te hinaaro taatiraa. E ere atoa i te mea maitai no “te feia moˈa” o te Atua ia au i te parau hauti aore ra ia aparau ma te tano ore i nia i te taatiraa morare ore. (Eph. 5:3, 4) E faaite ïa tatou i to tatou Metua î i te here e te hinaaro mau ra tatou e ape i to ˈna riri e fatata mai nei e e ora i roto i te ao apî parau-tia.

A maue ê i “te nounou moni”

17, 18. No te aha e mea tia ˈi ia maue ê tatou i “te nounou moni”?

17 I roto i ta ˈna rata matamua ia Timoteo, ua haamataratara Paulo i te mau faaueraa tumu e mea tia ia faatere i te mau tîtî Kerisetiano, ua tiai paha vetahi o ratou i te mau maitai materia no te mea e fatu Kerisetiano to ratou. Ua tamata paha vetahi ê i te faaohipa i te mea moˈa no te imi i to ratou iho maitai. Ua faaara Paulo no nia i te ‘manaˈoraa e o te mea e taoˈahia ˈi i te pae materia, o te paieti ïa.’ O “te nounou moni” paha te tumu o te fifi, o te nehenehe e faatupu i te faahopearaa ino i nia i te taata atoa, tei ona aore ra tei veve.—Tim. 1, 6:1, 2, 5, 9, 10.

18 E nehenehe anei outou e manaˈo i te mau hiˈoraa bibilia o te mau taata ua tuinohia to ratou taairaa e te Atua e “te nounou moni” aore ra te hinaaro i te mau mea e ere i te mea faufaa roa ta te moni e hoo mai? (Ios. 7:11, 21; Arii 2, 5:20, 25-27) Ua aˈo Paulo ia Timoteo: “Oe, e te taata o te Atua na, e maue ê oe i te reira, e tapi râ i te parau-tia, i te paieti, i te faaroo, i te [here], i te faaoromai, e te mǎrû.” (Tim. 1, 6:11; MN) Mea faufaa roa te peeraa i teie aˈoraa no te taata atoa e hinaaro e ora ˈtu i te mahana o te riri e fatata mai nei.

‘A maue ê i te mau hinaaro o te apîraa’

19. E mea tia ia aha te mau taurearea atoa?

19 A taio i te Maseli 22:15. E hahi ê ohie te hoê taurearea no te maamaa i roto i te aau. O te aˈo bibilia te tauturu i te patoi atu. Te tutava ra e rave rahi taurearea Kerisetiano e ere te mau metua i te Ite i te imi e te faaohipa i te mau faaueraa tumu o te Bibilia. Te faufaahia ra te tahi atu i te aˈoraa paari a te feia feruriraa paari i te pae varua i roto i te amuiraa. Noa ˈtu o vai te horoa ra i te aˈoraa bibilia, e aratai atu te auraroraa ˈtu i te oaoa i teie nei e no a muri aˈe.—Heb. 12:8-11.

20. E nafea te mau taurearea e ite ai i te tauturu no te maue ê i te mau hinaaro tano ore?

20 A taio i te Timoteo 2, 2:20-22. Ua topa e rave rahi taurearea te ere nei to ratou aau apî i te aˈo maitai i roto i te mau haerea maamaa, mai te hoê feruriraa tataˈu, te nounou, te poreneia, te nounou moni, e te tapiraa i te mau mea e navenave ai. Te faaite ra te reira i “te mau hinaaro o te apîraa,” ta te Bibilia e aˈo maira ia maue ê. E titau te maue-ê-raa ˈtu ia ara te hoê taurearea Kerisetiano i te mau mana ino, aita e hiˈoraa e nohea mai. O te aˈoraa a te Atua te mea faufaa iho â no te tapi i te mau huru maitatai paieti “e te feia atoa e haamori i te Fatu ma te aau mau.”

21. Eaha ta Iesu Mesia parau fafau faahiahia no ta ˈna mau pǐpǐ e au i te mamoe?

21 Mea apî aore ra mea paari tatou, te faaite ra to tatou farii-ore-raa i te faaroo i te taata e tamata i te haavare mai e te hinaaro ra tatou ia taiohia tatou i rotopu i te mau pǐpǐ e au i te mamoe a Iesu o ‘te horo ê i to te taata ěê reo.’ (Ioa. 10:5) E titau atu â râ te aperaa i te mahana o te riri o te Atua i te maue-ê-noa-raa ˈtu tatou i te mau mea ino. Ia tapi atoa tatou i te mau huru maitatai faaitoito e tia ˈi. E hiˈopoa to muri nei tumu parau e hitu o te reira. E tumu papu ta tatou no te hiˈopoa ˈtu â i te reira, no te mea teie ta Iesu parau fafau faahiahia: “E horoa ˈtu â . . . [v]au i te ora mure ore no [ta ˈu mau mamoe]; e ore roa ratou e pohe, e e ore roa hoi ratou i roto i tau rima nei e riro i te haru ia vetahi ê.”—Ioa. 10:28.

Eaha ta outou e pahono?

• Eaha ta Iesu faaararaa i te mau aratai haapaoraa?

• E faaû e mirioni taata i teihea tupuraa atâta i teie mahana?

• Eaha te mau huru haamori idolo omoe e mea tia ia maue ê atu tatou?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te mau api 14, 15]

Eaha ta outou e manaˈo ia faaroo outou i te mau parau “e maue ê atu”?