Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te here o te Atua itehia na roto i te here o te hoê metua vahine

Te here o te Atua itehia na roto i te here o te hoê metua vahine

Te here o te Atua itehia na roto i te here o te hoê metua vahine

“E moe anei te aiû i te metua vahine mau iho; e aitâ ˈtura e ite i te aroha i te tamaiti no to ˈna iho opu? e, e moe â ïa ia ˈna; eita râ oe e moe ia ˈu.”—ISAIA 49:15.

TE TAUAHI ra te hoê metua vahine i to ˈna aiû fanau apî o te ote ra i to ˈna û. E hohoˈa î i te aroha e te here teie. “I to ˈu tapea-matamua-raa i to ˈu aiû,” ta Pam te hoê metua vahine ïa e parau ra, “ua î roa vau i te here e i te hopoia no teie aiû apî.”

Noa ˈtu e mea maramarama roa te reira, ua haapapu te mau maimiraa e e haa hohonu te here o te hoê metua vahine i nia i te tupuraa o to ˈna aiû. Te na ô ra te hoê parau mana neneihia e te World Health Organization Programme on Mental Health e: “Ua faaite te mau maimiraa e e peapea e e hepohepo te mau aiû tei faaruehia e tei faaatea-ê-hia i to ratou mau metua vahine, i te tahi mau taime, e riaria roa ratou.” Te faahiti ra teie â parau mana i te hoê maimiraa o te faaite ra e te mau tamarii tei herehia e tei aupuruhia mai to ratou nainairaa, e mea ite aˈe ïa ratou i te pae feruriraa i te mau tamarii tei ore i haapaohia.

No nia i te faufaaraa o te here o te hoê metua vahine, te parau ra o Alan Schore, te hoê orometua haapii i te pae o te manaˈo o te UCLA School of Medicine i te mau Hau amui no Marite: “E ohipa te taairaa matamua o te tamarii, e to ˈna iho â râ metua vahine mai te hoê hiˈoraa, e haa tamau hoi te reira i nia i te mau ravea a te taata no te faatupu i muri iho i te mau taairaa atoa i te pae aau.”

Te vahi peapea, e nehenehe te hepohepo, te maˈi, aore ra te tahi atu mau faateimaharaa e turai i te hoê metua vahine ia ore e haapao i ta ˈna tamarii aore ra ‘ia haamoe i to ˈna aiû.’ (Isaia 49:15) E mea varavara râ te reira. Inaha, e au ra e e here noa iho â te mau metua vahine i ta ratou mau tamarii. Ua ite te feia maimi, e rahi mai te mau oromona parauhia ocytocine i roto i te mau metua vahine i te taime fanauraa, no reira te opu e paari ai e te û mama e tahe ai. Te tiaturi-atoa-hia ra e e tuhaa ta teie â oromona faatupuhia e te mau tane e te mau vahine, i roto i te hinaaro puai e ohipa ma te here e te miimii ore.

Nohea mai te here?

Te haapii ra te feia turu i te tauiuiraa o te mau mea, e mea tupu noa mai te here miimii ore i rotopu i te hoê metua vahine e ta ˈna tamarii, e ua faahereherehia te reira e te maitiraa natura no te mea e haamaitai te reira i te feia e faaohipa ˈtu. Ei hiˈoraa, te na ô ra te vea Mothering Magazine i nia i te Internet e: “O te faanahoraa limbique, oia hoi te pu no te huru aau, te tuhaa matamua o to tatou roro tei tauiui hau atu i te tuhaa roro no ǒ mai i te mau animara nee. No teie tuhaa o te roro e faatupu ai te mau metua vahine e to ratou mau aiû i te hoê taairaa piri.”

Parau mau, ua faaite te mau maimiraa e e haa rahi te faanahoraa limbique i nia i to tatou huru aau. Teie râ, e mea tano anei ia manaˈo e no roto mai te here o te hoê metua vahine i ta ˈna tamarii i te tupu-taue-raa te roro o te hoê animara nee?

A feruri i te tahi atu faataaraa. Te parau ra te Bibilia e ua hamanihia te taata ma te huru o te Atua, oia hoi ma te ravea e faaite i te mau huru maitatai o te Atua. (Genese 1:27) O te here te huru matamua o te Atua. “O tei ore i aroha ra, aore ïa i ite i te Atua,” ta te aposetolo Ioane ïa i papai. No te aha? “E aroha hoi te Atua.” (Ioane 1, 4:8) A tapao na e aita teie irava bibilia e parau ra e e aroha to te Atua. Te na ô ra râ e e aroha te Atua. O oia te Tumu o te aroha.

Te faataa ra te Bibilia i te aroha mai teie te huru: “E faaoromairaa roa to te aroha, e te hamani maitai; e ore te aroha e feii: e ore te aroha e faarahi, e ore hoi e faaahaaha. Eita e rave i te mea au ore, eita e imi i te maitai no ˈna iho, eita e riri vave; eita e manaˈo ino ia vetahi ê; eita e oaoa i te parau-tia ore, e oaoa râ i te parau mau; e tapoˈi i te mau mea atoa ra, e faaroo i te mau mea atoa ra, e tiai i te mau mea atoa ra, e haamahu i te mau mea atoa ra. E ore roa te aroha e mou.” (Korinetia 1, 13:4-8) E mea tano anei ia manaˈo e mea tupu matapo noa mai teie mau huru maitatai teitei roa ˈˈe?

Mai te aha to oe huru?

Ia oe i taio i te faataaraa i to mua ˈtu paratarafa, ua hinaaro uˈana anei to oe aau ia faaite te hoê taata i tera huru aroha ia oe? E naturaraa iho â ia hinaaro oe i te reira. No te aha? No te mea “e tamarii tatou na te Atua.” (Ohipa 17:29) Ua hamanihia tatou ia arohahia mai e ia faaite atu i teie aroha. E e nehenehe e papu ia tatou e e here hohonu to te Atua ia tatou. (Ioane 3:16; Petero 1, 5:6, 7) Te parau ra te irava i faahitihia i te omuaraa o teie tumu parau e mea puai aˈe e te vai tamau aˈe te aroha o te Atua ia tatou i to te hoê metua vahine i ta ˈna tamarii!

E manaˈo paha oe: ‘Mai te peu e e Atua paari, te mana e te here oia, no te aha oia e ore ai e faaore i te mauiui? No te aha oia e faatia ˈi ia pohe te tamarii, ia vai noa te haavîraa, e ia faainohia te fenua e te nounou e te huru raveraa tano ore?’ E uiraa tano teie o te tia ia pahonohia ˈtu ma te au.

Noa ˈtu te parau a te feia feaa i te Atua, e nehenehe e itehia te mau pahonoraa e au i teie mau uiraa. Ua noaa i te mau mirioni taata i te mau hanere fenua teie mau pahonoraa na roto i te haapiiraa i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. Te titau nei te feia nenei i teie vea ia oe ia na reira atoa. Ia rahi to oe ite no nia i te Atua na roto i te hoê haapiiraa i ta ˈna Parau e i ta ˈna poieteraa, i reira oe e haroaroa ˈi e aita oia i atea e i ite-ore-hia. Area râ, e papu iho â ia oe e “aita [te Atua] i atea ê atu ia tatou atoa nei.”—Ohipa 17:27.

[Parau iti faaôhia i te api 8]

E vai tamau aˈe te aroha o te Atua ia tatou i to te hoê metua vahine i ta ˈna tamarii