Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Aore oe i ite ihea te reira e tupu ai!

Aore oe i ite ihea te reira e tupu ai!

Aore oe i ite ihea te reira e tupu ai!

“Ei te poipoi a ueue ai i ta oe huero, e ei te ahiahi eiaha e parahi noa, aore hoi oe i ite i tei tupu.”—KOH. 11:6.

1. No te aha e ohipa maere ai e te faatupu atoa i te haehaa te iteraa i te tupuraa o te hoê raau?

 E TITAUHIA ia faaoromai maite te taata faaapu. (Iak. 5:7) I muri aˈe i te ueueraa i te huero, e titauhia ia tiai oia ia oteo e ia tupu mai te reira. Ia maitai te mahana, e faura riirii mai te ohǐ mai raro mai i te repo. I muri iho e riro te ohǐ ei raau o te horoa mai i te maa. I te pae hopea, ua auhune te aua a te taata faaapu. E ohipa maere mau te iteraa i te semeio o te tupuraa! E faatupu atoa te iteraa o vai te Tumu o teie tupuraa i te haehaa. E nehenehe tatou e atuatu i te huero. E nehenehe tatou e apiti i te faarariraa ˈtu i te pape. Na te Atua anaˈe râ e faatupu.—A hiˈo i te Korinetia 1, 3:6.

2. Eaha ta Iesu i haapii no nia i te tupuraa pae varua i roto i te mau parabole tei hiˈopoahia i roto i to na mua ˈtu tumu parau?

2 Mai tei faahitihia i roto i to na mua ˈtu tumu parau, ua faaau Iesu i te ohipa pororaa i te Basileia i te ueueraa huero a te hoê taata faaapu. I roto i te parabole o te mau repo taa ê, ua haamataratara Iesu e noa ˈtu e e ueue te taata faaapu i te huero maitai, tei te huru aau o te taata e tupu ai te huero e paari atu ai aore ra eita. (Mar. 4:3-9) I roto i te parabole o te ueue huero e taoto ra, ua haamahitihiti Iesu e aita te taata faaapu i taa roa e nafea te hoê taata e riro mai ai ei pǐpǐ. Na te mana hoi o te Atua e faatupu, e ere na te mau tutavaraa a te taata. (Mar. 4:26-29) E hiˈopoa anaˈe i teie nei e toru â parabole a Iesu—te huero sinapi, te faahopue, e te upeˈa toro. *

Te parabole o te huero sinapi

3, 4. Te haafaufaa ra te parabole o te huero sinapi i teihea mau tuhaa o te poroi o te Basileia?

3 Te haafaufaa ra te parabole o te huero sinapi, tei papai-atoa-hia i roto i te Mareko pene 4, e piti mea: a tahi, te maraaraa rahi o te poroi o te Basileia; a piti, te parururaa ta te feia e farii i te poroi e fanaˈo. Ua parau Iesu e: “Mai te aha nei te basileia o te Atua ia faito tatou; e eaha te faaauraa ia faaau tatou? E au i te hoê huero sinapi, tei iti roa ia tanuhia i raro i te repo ra i te mau huero atoa i raro i te repo: ia tanuhia râ tupu aˈera ïa, e rahi atura i te mau raau rii atoa nei, toro atura to ˈna mau amaa, e e tia te mau manu o te reva ia tau noa mai i raro aˈe i to ˈna maru.”—Mar. 4:30-32.

4 I ǒ nei, te ite nei tatou i te faahohoˈaraahia te maraaraa o “te basileia o te Atua” mai te haapapuhia ra e te parareraa o te poroi o te Basileia e te rahiraa mai te amuiraa Kerisetiano mai te Penetekose 33 T.T. mai â. E huero iti haihai te huero sinapi o te nehenehe e faahohoˈa i te hoê mea iti roa. (A hiˈo i te Luka 17:6.) I te pae hopea râ, e raea i te sinapi e 3 e tae atu i te 5 metera i te teitei e e amaa paari to ˈna a manaˈohia ˈtu ai e e raau rahi.—Mat. 13:31, 32.

5. Eaha te maraaraa ta te amuiraa Kerisetiano o te senekele matamua i ite?

5 E haamataraa haihai to te amuiraa Kerisetiano i 33 T.T. i te faatavairaahia fatata 120 pǐpǐ i te varua moˈa. I roto i te hoê area taime poto, ua tausani te feia tiaturi i roto i teie amuiraa iti a te mau pǐpǐ. (A taio i te Ohipa 2:41; 4:4; 5:28; 6:7; 12:24; 19:20.) I roto e toru ahuru matahiti, ua rahi roa te numera o te feia ooti a nehenehe ai te aposetolo Paulo e parau i te amuiraa i Kolosa e ua “faaite-haere-hia [te evanelia] i te taata atoa i raro aˈe i teie nei raˈi.” (Kol. 1:23) Auê ïa maraaraa faahiahia e!

6, 7. (a) Eaha te maraaraa i tupu mai 1914 mai â? (b) Eaha te tahi atu â maraaraa te tupu mai?

6 Mai te haamauraa mai â o te Basileia o te Atua i nia i te raˈi i 1914, ua toro te mau amaa o te “raau rahi” sinapi hau atu i tei manaˈohia. Ua ite te nunaa o te Atua i te tupuraa mau o te parau tohu ta Isaia i papai: “E riro te mea iti haihai ei tausani; e o tei riirii ra e riro ei [nunaa puai].” (Isa. 60:22; MN) Aita roa ˈtu te pǔpǔ iti o te feia faatavaihia o te poro ra i te Basileia i te omuaraa o te senekele 20, i manaˈo e i te matahiti 2008, fatata e hitu mirioni Ite te rave i teie ohipa i roto hau atu i te 230 fenua. E maraaraa maere mau teie, tei tuea i to te huero sinapi o te parabole a Iesu!

7 E faaea anei râ te maraaraa i reira? Eita. I muri aˈe, e riro te taata atoa i nia i te fenua ei tino huiraatira o te Basileia o te Atua. E mou pauroa te taata patoi. Eita te reira e tupu no te mau tutavaraa a te taata, no te mea râ e ohipa mai te Arii e Fatu ra o Iehova i roto i te mau ohipa a te taata nei. (A taio i te Daniela 2:34, 35.) I reira ïa tatou e ite ai i te tupuraa hopea o te tahi atu parau tohu ta Isaia i papai: “E î . . . te fenua i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra.”—Isa. 11:9.

8. (a) O vai ta te mau manu o te parabole a Iesu e faahohoˈa ra? (b) Te paruruhia ra tatou i te aha i teie nei â?

8 Ua parau Iesu e e tau te manu o te reva i raro aˈe i te maru o tera Basileia. Aita teie mau manu e faahohoˈa ra i te mau enemi o te Basileia o te tamata ra i te amu i te mau huero maitatai, mai te mau manu o te parabole o te taata i ueue i te huero i nia i te mau repo taa ê. (Mar. 4:4) I roto râ i teie parabole, te faahohoˈa ra te mau manu i te mau taata aau tia o te imi ra i te parururaa i roto i te amuiraa Kerisetiano. I teie nei â, te paruruhia ra teie feia i te mau peu viivii i te pae varua e i te mau ohipa faufau a teie nei ao ino. (A hiˈo i te Isaia 32:1, 2.) Ua faaau atoa Iehova i te Basileia Mesia i te hoê tumu raau e ua tohu e: “I nia i te hoê mouˈa teitei i Iseraela nei au e tanu ai: e tupu te amaa, e hotu hoi te maa i nia iho, e riro hoi ei arezi maitai: e parahi hoi te mau manu pererau te mau huru atoa i raro aˈe; ei roto i te maru o te mau amaa parahi ai.”—Ezek. 17:23.

Te parabole o te faahopue

9, 10. (a) Eaha ta Iesu i haapapu i roto i te parabole o te faahopue? (b) I roto i te Bibilia, eaha ta te faahopue e faahohoˈa pinepine ra, e e hiˈopoa tatou i teihea uiraa no nia i ta Iesu faahitiraa i te faahopue?

9 Eita te maraaraa e ite-noa-hia e te mata taata. I roto i ta ˈna parabole i muri iho, te haapapu ra Iesu i te reira. Te na ô ra oia: “E au te basileia o te ao ra i te faahopue i anoihia e te hoê vahine i roto i na farii faraoa [ota] e toru ra, e hopue atoa ˈtura.” (Mat. 13:33; MN) Eaha ta teie faahopue e faahohoˈa ra, e eaha to ˈna taairaa e te maraaraa o te Basileia?

10 I roto i te Bibilia, e faaohipa-pinepine-hia te faahopue no te faahohoˈa i te hara. Mea na reira te aposetolo Paulo i te faahitiraa i te faahopue i to ˈna faahitiraa i te mana viivii o te hoê taata hara i roto i te amuiraa i Korinetia i tahito ra. (Kor. 1, 5:6-8) Te faaohipa ra anei Iesu i te faahopue no te faahohoˈa i te maraaraa o te tahi mea ino?

11. Mea nafea Iseraela i tahito ra i te faaohiparaa i te faahopue?

11 Hou tera uiraa e pahonohia ˈi, e titauhia ia tapao tatou e toru manaˈo faufaa. A tahi, noa ˈtu e i te tau o te oroa Pasa aita Iehova i faatia i te faahopue, i te tahi atu râ taime ua farii mau oia i te mau tusia e faahopue to roto. I faaohipahia na te faahopue no te mau tusia haamaitai, i reira te taata pûpû e hopoi noa ˈtu ai i ta ˈna tusia ma te manaˈo haamauruuru ia Iehova no ta ˈna mau haamaitairaa e rave rahi. E amuraa oaoa mau â teie.—Lev. 7:11-15.

12. Eaha ta tatou e haapii mai i te huru faaohiparaa a te Bibilia i te mau taipe?

12 A piti, noa ˈtu e i te hoê taime e auraa ino to te hoê taipe i roto i te mau Papai, i te tahi atu taime e nehenehe teie â taipe e faaohipahia no te faahohoˈa i te tahi mea maitai. Ei hiˈoraa, i roto i te Petero 1, 5:8, ua faaauhia Satani i te hoê liona, no te faahohoˈa i to ˈna huru atâta e te taehae. I roto râ i te Apokalupo 5:5, ua faaauhia Iesu i te hoê liona—“te Liona o te opu o Iuda.” I ǒ nei, te faaohipahia ra te liona ei taipe no te parau-tia itoito.

13. Eaha ta te parabole a Iesu no nia i te faahopue e faaite ra no te tupuraa pae varua?

13 A toru, i roto i te parabole a Iesu, aita oia i parau e ua faaino te faahopue i te taatoaraa o te faraoa ota, a ore atu ai e tia ia amuhia. Ua faahiti noa oia i te hamaniraa matauhia o te faraoa. Ua opua mau te vahine e anoi i te faahopue, e e faahopearaa maitai tei noaa mai. Ua anoihia te faahopue i roto i te faraoa ota. Aita ïa te vahine i ite i te hopueraa. Te haamanaˈo maira te reira i te ueue huero o te ueue i te huero e o te taoto i te po. Ua parau Iesu e “te tupu noa ra taua huero ra aore [te taata ueue] i ite i te tupuraa.” (Mar. 4:27) E ravea ohie teie no te faahohoˈa i te tupuraa moe o te hoê taata no te riro mai ei pǐpǐ a te Mesia! Eita paha tatou e ite i te reira i te omuaraa, i te pae hopea râ e ite-maitai-hia te mau hotu.

14. Teihea tuhaa o te ohipa pororaa e faahohoˈahia ra e te hopueraa te taatoaraa o te faraoa ota?

14 E ere noa teie tupuraa i te mea hunahia i te mata taata, te tupu atoa nei râ te reira e ati aˈe te fenua. Tera ïa te tahi atu tuhaa ta te parabole o te faahopue e haapapu ra. E hopue te faraoa ota taatoa, na “faraoa [ota] e toru atoa farii.” (Luka 13:21; MN) Mai te faahopue, ua parare roa te ohipa pororaa i te Basileia o tei faatupu i te maraaraa o te rahiraa pǐpǐ i nia i te hoê faito e te porohia nei te Basileia “e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua.” (Ohi. 1:8; Mat. 24:14) E fanaˈoraa taa ê faahiahia mau ia apiti i teie parareraa rahi o te ohipa a te Basileia!

Te upeˈa toro

15, 16. (a) A haapoto na i te parabole o te upeˈa toro. (b) Eaha ta te upeˈa toro e faahohoˈa ra, e te faahitihiti ra teie parabole i teihea tuhaa o te maraaraa o te Basileia?

15 Te mea faufaa roa ˈtu â i te numera o te feia e parau ra e e pǐpǐ ratou na Iesu Mesia, o te huru maitai ïa o tera mau pǐpǐ. Ua faahitihiti Iesu i teie tuhaa o te maraaraa o te Basileia i to ˈna horoaraa i te tahi atu parabole, no nia ïa i te upeˈa toro. Ua na ô oia: “E au hoi te basileia o te ao ra i te upeˈa toro i tuuhia i raro i te tai o tei ati atoa i te iˈa e rave rahi te huru ra.”—Mat. 13:47.

16 E haaputu te upeˈa toro, o te faahohoˈa ra i te ohipa pororaa i te Basileia, i te mau huru iˈa atoa. Ua na ô â Iesu: “E ati aˈera [te upeˈa toro], ua ume maira ratou i uta, parahi ihora ua haaputu ihora i te iˈa maitatai i roto i te farii, faarue atura râ i te iˈa iino. Oia atoa ia tae i te [“faaotiraa o te faanahoraa o te mau mea,” MN]; o te mau melahi te haere mai e haru i te feia parau ino no roto i te feia parau-tia, a huri atu ai i roto i te umu auahi ra: tei reira te oto e te auauraa niho ra.”—Mat. 13:48-50.

17. E tano te faataa-ê-raa o te parabole o te upeˈa toro i teihea area tau?

17 E tano anei teie faataa-ê-raa i te haavaraa hopea o te mau mamoe e te mau puaaniho ta Iesu i parau e e tupu ia tae mai oia ma to ˈna hanahana? (Mat. 25:31-33) Eita. E tupu tera haavaraa hopea ia haere mai Iesu i te ati rahi. Area te faataa-ê-raa o te parabole o te upeˈa toro, e tupu ïa i “te faaotiraa o te faanahoraa o te mau mea.” * O te tau ïa ta tatou e ora nei—te tau e tae atu ai i te ati rahi ra. E nafea ïa te hoê ohipa faataa-ê-raa e tupu ai i teie nei?

18, 19. (a) E nafea te hoê ohipa faataa-ê-raa e tupu ai i teie nei? (b) Eaha te taahiraa e titauhia ia rave te feia aau haavare ore? (A hiˈo atoa i te nota i raro i te api i te api 31.)

18 E mirioni iˈa taipe no roto mai i te miti o te huitaata tei haafatata ˈtu i te amuiraa a Iehova i to tatou nei tau. Te tae mai ra vetahi i te Oroa haamanaˈoraa, te haere maira te tahi atu i ta tatou mau putuputuraa, e te farii ra te tahi atu â i te haapii i te Bibilia. E Kerisetiano mau anei râ te taatoaraa? Ua ‘umehia paha ratou i uta,’ te parau ra râ Iesu e o “te iˈa maitatai” anaˈe te haaputuhia i roto i te mau farii, o te faahohoˈa ra i te mau amuiraa Kerisetiano. E faaruehia te iˈa iino, a hurihia ˈtu ai i roto i te auahi ura taipe o te faataa ra i te haamouraa a muri aˈe.

19 Mai te iˈa iino, e rave rahi o tei haapii na i te Bibilia e te nunaa o Iehova tei faaea i te haapii. Aita roa ˈtu vetahi tei fanauhia e te mau metua Kerisetiano i hinaaro mau e riro mai ei pǐpǐ na Iesu. Aita ratou i hinaaro e rave i te faaotiraa e tavini ia Iehova aore ra i muri aˈe i to ratou taviniraa ia ˈna no te hoê taime, ua faaea ratou. * (Ezek. 33:32, 33) E mea titau-roa-hia ïa ia vaiiho te feia aau haavare ore atoa ia ratou ia haaputuhia i roto i te mau farii e au i te mau amuiraa hou te mahana haavaraa hopea e ia faaea noa i taua haapuraa ra.

20, 21. (a) Eaha ta tatou i haapii mai i te hiˈopoa-faahou-raa tatou i te mau parabole a Iesu no nia i te maraaraa? (b) Eaha ta oe i faaoti papu i te rave?

20 Eaha ïa ta tatou i haapii mai i ta tatou hiˈopoaraa poto i te mau parabole a Iesu no nia i te maraaraa? A tahi, mai te tupuraa o te huero sinapi, ua itehia te hoê maraaraa rahi roa o te mau faufaa a te Basileia i ǒ nei i te fenua. Aita e mea e nehenehe e tapea i te ohipa a Iehova! (Isa. 54:17) Hau atu â, te fanaˈo ra te feia tei “tau noa mai i raro aˈe i to [te raau rahi] maru” i te parururaa pae varua. Te piti, na te Atua e faatupu. Mai te faahopue moe anoihia i roto i te faraoa ota taatoa, aita teie tupuraa i haroaroa-maitai-noa-hia aore ra aita i taa-ohie-hia, te tupu nei râ te reira! Te toru, aita pauroa o tei farii i riro mai ei taata maitatai. E au vetahi i te mau iˈa iino o te parabole a Iesu.

21 E mea faaitoito râ te iteraa e mea rahi roa te taata maitatai ta Iehova e faatae maira ia ˈna! (Ioa. 6:44) Ua horoa mai te reira i te mau maraaraa faahiahia i tera e tera fenua. Ia faataehia te hanahana atoa i te Atua ra o Iehova no teie maraaraa. I te mea e te ite ra tatou i teie maraaraa, e hinaaro iho â ïa tatou e faaroo i te aˈoraa i papaihia tau senekele aˈenei: “Ei te poipoi a ueue ai i ta oe huero . . . , aore hoi oe i ite i tei tupu, teie e tera, e ia maitai apipiti atoa ra.”—Koh. 11:6.

[Nota i raro i te api]

^ Te mau faataaraa i muri nei, e faatanoraa ïa o te mau manaˈo tei tatara-ê-na-hia i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Tiunu 1992, api 17-22, e te Tour de Garde o te 15 no Tenuare 1976, api 45-64.

^ Noa ˈtu e te faahiti ra te Mataio 13:39-43 i te tahi atu tuhaa o te ohipa pororaa i te Basileia, e tano te tau e tupu ai te reira i te tau e tupu atoa ˈi te parabole o te upeˈa toro, oia hoi i “te faaotiraa o te faanahoraa o te mau mea.” Te tupu noa ra te faataa-ê-raa o te mau iˈa taipe, mai te ohipa ueueraa e te ootiraa e rave-tamau-hia ra i teie area tau.—Te Pare Tiairaa o te 15 no Atopa 2000, api 25-6; Adorez le seul vrai Dieu, api 178-81, paratarafa 8-11.

^ Te auraa anei ïa e ua faaruehia te taata atoa o tei faaea i te haapii aore ra i te amui i te nunaa o Iehova, e te mau melahi no te mea e mea ino ratou? Eita! Ia hinaaro mau te hoê taata e hoˈi ia Iehova ra, te matara noa ra te uputa.—Mal. 3:7.

E nafea outou e pahono ai?

• Eaha ta te parabole a Iesu no nia i te huero sinapi e haapii maira no nia i te maraaraa o te Basileia e te parururaa pae varua?

• Eaha ta te faahopue o te parabole a Iesu e faahohoˈa ra, e eaha te parau mau no nia i te maraaraa o te Basileia ta Iesu i haapapu?

• Teihea tuhaa o te maraaraa o te Basileia ta te parabole o te upeˈa toro e faaite ra?

• E nafea e papu ai ia tatou e e vai noa tatou i rotopu i te feia tei ‘haaputuhia i roto i te farii’?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 28]

Eaha ta te parabole o te huero sinapi e haapii maira no nia i te maraaraa o te Basileia?

[Hohoˈa i te api 29]

Eaha ta tatou e haapii mai i te parabole o te faahopue?

[Hohoˈa i te api 31]

Eaha te faahohoˈahia ra e te faataa-ê-raa o te iˈa maitai i te iˈa ino?