Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Faarururaa i te fifi o te pororaa i tera i tera fare

Faarururaa i te fifi o te pororaa i tera i tera fare

Faarururaa i te fifi o te pororaa i tera i tera fare

“I itoito â matou i to matou Atua, i te parauraa ˈtu ia outou i te evanelia a te Atua, i roto â i te mârô rahi.”—TES. 1, 2:2.

1. Eaha te fifi ta Ieremia i faaû, e mea nafea to ˈna neheneheraa e faaruru atu?

 E HURU aau to te taata o Ieremia mai to tatou. Ia Iehova i faaite ia ˈna i ta ˈna ohipa e riro ei “peropheta na te mau nunaa,” ua pii hua oia: “Auê! e tau Fatu, e Iehova e! aore hoi au i ite i te parau; e tamaiti iti hoi au.” Atira noa ˈtu, ma te tiaturi ia Iehova, ua farii oia i teie ohipa. (Ier. 1:4-10) E 40 tiahapa matahiti i te maoro to Ieremia faaûraa i te tâuˈa ore, te patoiraa, te faaooo, e te haavîraa uˈana pae tino atoa. (Ier. 20:1, 2) I te tahi mau taime, ua manaˈo oia e faarue i ta ˈna ohipa. Ua tamau noa râ oia i te faaite i te hoê poroi au-ore-hia e te rahiraa o te taata i ore e farii maitai mai. Maoti te puai o te Atua i faatupu ai Ieremia i ta ˈna i ore roa i rave aˈenei o ˈna anaˈe.—A taio i te Ieremia 20:7-9.

2, 3. E nafea te mau tavini a te Atua o teie tau e faaû ai i te mau fifi mai to Ieremia atoa?

2 E nehenehe e rave rahi tavini a te Atua o teie tau e haamanaˈo i to Ieremia mau huru aau. Ia feruri tatou i te fanaˈoraa taa ê e poro i tera i tera fare, ua parau vetahi o tatou i te hoê taime: ‘Tera te mea ta ˈu e ore e nehenehe e rave.’ I to tatou râ iteraa e o te hinaaro o te Atua ia faaite haere tatou i te parau apî maitai, ua haavî tatou i to tatou taiâ e ua poro puai. Noa ˈtu râ, ua faaû e rave rahi o tatou i te mau tupuraa i roto i to tatou oraraa o tei haafifi ia tatou, no te hoê aˈe taime, ia tamau noa i te poro. Oia mau, e tautooraa ia haamata i te poro i tera i tera fare e ia poro noa iho â e tae atu i te hopea.—Mat. 24:13.

3 E aha râ mai te peu e te haapii ra oe i te Bibilia e te mau Ite no Iehova e te haere ra oe i te mau putuputuraa tau taime i teie nei, te taiâ ra râ oe i te haamata i te poro i tera i tera fare? Aore ra e aha râ mai te peu e e Ite bapetizohia oe e mea fifi no oe ia paraparau i tera i tera uputa, noa ˈtu e i te pae tino e nehenehe ta oe? Ia papu ia oe e te faaruru nei te mau taata o te huru oraraa atoa i te fifi o te pororaa i tera i tera fare. Maoti te tauturu a Iehova e haere ai ia oe.

E itoito â anaˈe

4. Eaha tei tauturu i te aposetolo Paulo ia faaite i te parau apî maitai ma te itoito?

4 Te ite ra iho â outou e te ravehia ra te pororaa e ati aˈe te paraneta, eiaha i te puai aore ra paari taata, i te varua râ o te Atua. (Zek. 4:6) Oia mau atoa no te taviniraa a te mau Kerisetiano. (Kor. 2, 4:7) A hiˈo na i te aposetolo Paulo. Ma te haamanaˈo i te hoê taime i te hamani-ino-raahia oia e to ˈna hoa mitionare e te feia patoi, ua papai oia: “Pohe noâ matou i mutaa iho, e te hamani-ino-rahi-hia mai i Philipi ra, i itoito â matou i to matou Atua, i te parauraa ˈtu ia outou i te evanelia a te Atua, i roto â i te mârô rahi ra.” (Tes. 1, 2:2; Ohi. 16:22-24) Eita roa ˈtu paha tatou e manaˈo e i te tahi mau taime mea fifi roa no te hoê taata poro itoito rahi mai ia Paulo ia poro. Teie râ, mai ia tatou paatoa, ua tiaturi Paulo ia Iehova no te faaite i te parau apî maitai ma te itoito. (A taio i te Ephesia 6:18-20.) E nafea tatou e pee ai i to Paulo hiˈoraa?

5. Eaha te hoê ravea e itoito â ˈi tatou i te poro?

5 Te hoê ravea e itoito â ˈi tatou i te poro, o te pure ïa. Ua parau te hoê pionie: “E pure au ia nehenehe au e paraparau papu, e pure au ia nehenehe au e haaputapû i te aau o te taata, e e pure au ia nehenehe au e oaoa i roto i te pororaa. Inaha, na Iehova teie ohipa, e ere na tatou, eita e nehenehe e haere ia tatou aita anaˈe ta ˈna tauturu.” (Tes. 1, 5:17) E mea tia ia pure tamau tatou paatoa no te ani i te tauturu a te varua moˈa o te Atua no te poro ma te itoito.—Luka 11:9-13MN.

6, 7. (a) Eaha te orama i horoahia ia Ezekiela, e eaha te auraa? (b) Eaha ta te orama a Ezekiela e haapii ra i te mau tavini a te Atua o teie tau?

6 Te faaite ra te buka a Ezekiela i te tahi atu â mea o te tauturu mai ia paraparau ma te itoito. I roto i te hoê orama, ua horoa Iehova ia Ezekiela i te hoê otaro ua papaihia “te mihi, e te oto, e te auê” i na pae e piti atoa ra, e ua parau ia ˈna ia amu i te reira, ma te na ô atu: “E te tamaiti a te taata na, ia farii mai to opu, e ia î hoi to opu i teie nei otaro ta ˈu e ho atu ia oe ra.” Eaha te auraa o teie orama? E mea tia ia amu hope roa Ezekiela i te poroi i titauhia ia faaite oia. Ua riro te reira ei tuhaa no ˈna, mai te mea ra e te ohipa ra te reira i nia i to ˈna mau huru aau hohonu roa ˈˈe. Te faatia atoa ra te peropheta: “Ua amu ihora vau; e mai te meli te huru i to ˈu nei vaha i te momona.” Mea au mau na Ezekiela ia faaite i te poroi a te Atua i mua i te taata—mai te tamataraa i te meli. E fanaˈoraa taa ê no ˈna ia tia ˈtu no Iehova e ia rave i teie hopoia no ǒ mai i te Atua ra, noa ˈtu e te auraa, o te faaiteraa ïa i te hoê poroi puai i te hoê nunaa e ore e farii mai.—A taio i te Ezekiela 2:8–3:4, 7-9.

7 E haapiiraa faufaa roa to roto i teie orama no te mau tavini a te Atua o teie tau. E poroi puai atoa ta tatou e titauhia ia faaite i te taata o te ore e taa pinepine ra i te auraa o ta tatou mau tutavaraa. Ia tamau tatou i te hiˈo i te taviniraa Kerisetiano ei fanaˈoraa taa ê no ǒ mai i te Atua ra, e mea tia ia tamaa maitai tatou i te pae varua. Eita tatou e navai noa i te mau peu haapiiraa na nia nia noa aore ra faanaho-ore-hia no te haapii hua i te Parau a te Atua. E tia anei ia oe ia haamaitai i te huru aore ra i te tamauraa i ta oe taioraa e ta oe haapiiraa bibilia? E tia anei ia oe ia feruriruri pinepine aˈe i ta oe e taio ra?—Sal. 1:2, 3.

Haamataraa i te mau aparauraa bibilia

8. Eaha te ravea i tauturu i vetahi taata poro o te Basileia ia haamata i te mau aparauraa bibilia ia poro i tera i tera fare?

8 No te taata poro e rave rahi, te tuhaa fifi roa ˈˈe o te pororaa i tera i tera fare, o te mau parau matamua ïa e te fatu fare. Parau mau, i te tahi mau tuhaa fenua, e tautooraa ia haamata i te mau aparauraa. E mea ohie aˈe no vetahi taata poro ia paraparau i te taata i te uputa mai te peu e e haamata ratou i ta ratou faaiteraa na roto tau taˈo maiti-maitai-hia, a horoa ˈtu ai i te hoê api parau i te fatu fare, mai tei faataahia i te tumu parau tarenihia i te api 18. E huti paha te manaˈo tumu o te api parau aore ra ta ˈna hohoˈa peni i te ara-maite-raa o te fatu fare, a vaiiho ai ia tatou ia faahiti poto noa i te tumu o to tatou tere e ia tuu i te hoê uiraa. Ei tauiuiraa o teie ravea, o te faaiteraa ïa i te fatu fare e toru aore ra e maha api parau taa ê a ani atu ai ia ˈna ia maiti hoê o ta ˈna e anaanatae ra. E ere noa iho â ta tatou fa i te vaiihoraa ˈtu i te mau api parau aore ra i te faaohiparaa i te reira i te mau uputa atoa, o te haamataraa râ i te mau aparauraa bibilia o te aratai atu i te mau haapiiraa bibilia.

9. Eaha mea faufaa ˈi te hoê faaineineraa maitai?

9 Noa ˈtu eaha ta outou ravea e faaohipa, e tauturu te hoê faaineineraa maitai ia outou ia faaea hau noa e ia anaanatae i te poro i tera i tera fare. Ua parau te hoê pionie: “E oaoa rahi au ua ineine maitai anaˈe au. E hinaaro vau e faaohipa i ta ˈu faaiteraa.” Ua na ô te tahi atu pionie, “Ua ite anaˈe au i te mea e vai ra i roto i te mau papai ta ˈu e faaite, e anaanatae au i te faaohipa i te reira.” Noa ˈtu e te hiˈo faahou ra vetahi ma te mamû i ta ratou e parau, te ite ra e rave rahi e mea faufaa ˈtu â ia faahiti faahou ma te puai i ta ratou faaiteraa. E tauturu te na reiraraa ia ratou ia horoa i te mea maitai roa ˈˈe na Iehova.—Kol. 3:23; Tim. 2, 2:15.

10. Eaha te nehenehe e ravehia ia tano e ia faufaahia te mau putuputuraa no te pororaa?

10 E faaitoito atoa te mau putuputuraa e au no te pororaa ia manuïa e ia oaoa tatou i te poro i tera i tera fare. Mai te peu e e tuati roa te irava mahana i te pororaa, e nehenehe e taio e e aparau poto i nia i te reira. Ia navai râ te taime a te taeae faatere i taua putuputuraa ra no te aparau aore ra no te rave i te hoê faaiteraa ohie e tano maitai i te tuhaa fenua aore ra no te hiˈo i te tahi atu mau manaˈo tauturu e nehenehe e faaohipahia i roto i te taviniraa i tera mahana pororaa e tia ˈi. E faaineine maitai atu â te reira i te feia i tae mai ia horoa i te hoê faaiteraa manuïa. Ma te faaineine maitai na mua ˈˈe, e nehenehe te mau matahiapo e vetahi ê o te faatere ra i teie mau putuputuraa e rave i tera ohipa e e faaoti râ i te putuputuraa i te hora faataahia.—Roma 12:8.

Mana o te faarooraa

11, 12. E nafea te faarooraa ma te aumihi e tauturu mai ai ia naea te taata i te parau apî maitai? A horoa i te tahi mau hiˈoraa.

11 E ere noa na te faaineineraa maitai, na to tatou râ anaanatae hohonu iho ia vetahi ê e tauturu ia tatou ia haamata i te mau aparauraa bibilia e ia haaputapû i te aau o te taata i roto i te taviniraa. Te hoê ravea e faaite ai tatou i teie anaanatae, o ta tatou huru faarooraa ïa. Ua tapao te hoê tiaau ratere: “Ma te faaoromai e ma te faaite i te hoê aau tae ia faaroo tatou i te taata, e mana maere ïa to te reira no te aratai i te taata ia faaroo mai e e faaiteraa faahiahia te reira i to tatou iho anaanatae mahanahana.” E nehenehe te faarooraa ma te aumihi e riro ei ravea e matara ˈi te aau o te fatu fare, mai ta te tupuraa i muri nei e faaite ra.

12 I roto i te hoê rata neneihia i roto i te hoê vea (Le Progrès) no Saint-Étienne, i Farani, ua faataa te hoê vahine i te tere o e piti taata i patoto i to ˈna uputa i muri noa ˈˈe i to ˈna mauiuiraa i te pohe peapea o ta ˈna tamahine e toru avaˈe. “Ua taa oioi ia ˈu e e Ite no Iehova raua,” ta ˈna ïa i papai. “Ua ineine au i te tiahi ia raua ma te peu maitai, ua tapao râ vau i muri iho i te hoê buka rairai ta raua e pûpû ra. No nia ïa i te tumu te Atua e faatia ˈi i te mauiui. Ua faaoti atura vau e titau ia raua ma te opua e vavahi i to raua mau manaˈo. . . . Ua faaea mai nau Ite hau rii atu i te hoê hora. Ua faaroo raua ia ˈu ma te aumihi rahi, e i to raua faarueraa mai, ua maitai rahi roa vau e ua farii au ia hoˈi mai raua.” (Roma 12:15) I muri aˈe, ua farii teie vahine i te hoê haapiiraa bibilia. Te faaite nei te reira e ta te vahine i haamanaˈo i tera farereiraa matamua, e ere ïa te mau parau a na Ite e piti, i ta raua râ huru faarooraa.

13. E nafea tatou e faaau ai i ta tatou faaiteraa i te parau apî maitai i nia i te taata ta tatou e farerei ra?

13 Ia faaroo tatou ma te aumihi, te vaiiho mau ra ïa tatou i te taata ia faaite mai i te tumu e hinaaro ai ratou i te Basileia. E nehenehe roa ˈtu â tatou e tufa i te parau apî maitai ia ratou. Ua tapao paha outou e e pinepine e mea aravihi te mau taata poro manuïa i te faaroo. (Mas. 20:5) Te anaanatae mau ra ratou i te taata ta ratou e farerei ra i roto i te pororaa. E tapao ratou eiaha noa i to ratou iˈoa e to ratou vahi nohoraa i ta ratou atoa râ e anaanatae ra e to ratou mau hinaaro. Ia anaanatae taa ê mai te tahi taata, e rave ratou i te mau maimiraa, a hoˈi oioi atu ai no te faaite i ta ratou i ite mai. Mai te aposetolo Paulo, e faaau ratou i ta ratou faaiteraa i te poroi o te Basileia i nia i te taata ta ratou e farerei. (A taio i te Korinetia 1, 9:19-23.) E aratai mai teie anaanatae haavare ore i te taata i te parau apî maitai e e faaite ma te faahiahia i “te [aumihi î i te here] o to tatou Atua.”—Luka 1:78MN.

A tapea i te hoê feruriraa faaitoito

14. A rave ai tatou i ta tatou taviniraa, e nafea tatou e faaite ai i to Iehova mau huru maitatai?

14 Ua faaite Iehova e mea faufaa tatou no ˈna ma te horoa mai i te tiamâraa e maiti. Noa ˈtu e o ˈna te Atua Mana hope, aita oia e faahepo ra i te hoê taata ia tavini ia ˈna, e aratai maira râ oia i te taata na nia i te niu o te here, a haamaitai atu ai i te feia e farii maitai mai i ta ˈna mau faanahoraa faahiahia. (Roma 2:4) Ei tavini no ˈna, ia ineine tatou i te faaite i te parau apî maitai ma te au i to tatou Atua aroha i te mau taime atoa e horoa ˈi tatou i te hoê faaiteraa e tia ˈi. (Kor. 2, 5:20, 21; 6:3-6) No reira, e mea tia ia tapea tatou i te hoê feruriraa faaitoito i te taata o ta tatou tuhaa fenua. Eaha te tauturu ia tatou ia faaruru i teie fifi?

15. (a) Ua faaue Iesu i ta ˈna mau aposetolo ia aha ia ore noa ˈtu te taata e farii i te poroi? (b) Eaha te tauturu ia tatou ia haapao i te imi i te feia i au?

15 Ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ eiaha ia haapeapea roa ino mai te peu e eita vetahi e farii i te poroi, e haapao râ tatou i te imi i te feia i au. (A taio i te Mataio 10:11-15.) E tauturu te haamauraa i te mau fa rii e te tano noa ia tatou ia rave i te reira. Te faaau ra te hoê taeae ia ˈna iho i te hoê taata heru. Teie ta ˈna parau tumu: “Te tiai ru nei au i te ite i te auro i te tahi taime i teie mahana.” E fa ta te tahi atu taeae “e farerei hoê aˈe taata i te hebedoma taitahi e e hoˈi faahou i roto tau mahana noa no te atuatu i te anaanatae.” Te tutava ra vetahi taata poro i te faaite i te hoê aˈe irava i te fatu fare taitahi ia nehenehe. Eaha te fa e tano ta oe e tia ia haamau no oe iho?

16. E poro noa iho â tatou no teihea mau tumu?

16 Aita te manuïaraa o te pororaa i tera i tera fare i taai-noa-hia i te tâuˈaraa mai o te taata o te tuhaa fenua. E tuhaa faufaa roa iho â ta te pororaa i roto i te faaoraraa i te taata aau haavare ore, e tuhaa atoa râ ta te reira i roto i te tahi atu mau opuaraa faufaa. Te horoa maira te taviniraa Kerisetiano i te hoê ravea no te faaite i to tatou here no Iehova. (Ioa. 1, 5:3, MN) E tauturu te reira ia tatou ia ape i te hara toto. (Ohi. 20:26, 27) E faaara te reira i te taata paieti ore e ‘ua tae te hora faautuaraa a te Atua.’ (Apo. 14:6, 7) Inaha, na roto i te pororaa i te parau apî maitai e aruehia ˈi te iˈoa o Iehova i te mau fenua atoa. (Sal. 113:3) No reira, noa ˈtu e e faaroo mai te taata aore ra aita, e mea tia ia poro noa tatou i te poroi o te Basileia. Oia mau, e mea nehenehe ta tatou mau tutavaraa e poro i te parau apî maitai i mua ia Iehova.—Roma 10:13-15.

17. Ua fatata te taata i te faahepohia ia ite i te aha?

17 Noa ˈtu e eita e rave rahi i teie tau e tâuˈa i ta tatou pororaa, ua fatata ratou i te taui i ta ratou hiˈoraa i te reira. (Mat. 24:37-39) Ua haapapu Iehova ia Ezekiela e ia tupu mau â te mau haavaraa ta ˈna i faaite, e “ite â” te utuafare tâhito o Iseraela e “e peropheta tei tae atu ia ratou ra.” (Ezek. 2:5) Oia atoa, ia faatae mai te Atua i ta ˈna mau haavaraa i nia i teie faanahoraa o te mau mea, e faahepohia te taata ia ite e o te Atua mau ra o Iehova iho â te tumu o te poroi ta te mau Ite no Iehova i poro i te mau vahi taata e i tera i tera fare, e e tia mau te mau Ite na ˈna. E fanaˈoraa taa ê mau â ia amo tatou i to ˈna iˈoa e ia faaite i ta ˈna poroi i teie mau taime faufaa roa! Maoti ta ˈna tauturu, ia tamau tatou i te faaruru i te fifi o te pororaa i tera i tera fare.

Eaha ta outou e pahono?

• E nafea tatou e itoito â ˈi i te poro?

• Eaha te tauturu ia tatou ia haamata i te mau aparauraa bibilia ia poro i tera i tera fare?

• E nafea tatou e anaanatae mau ai ia vetahi ê?

• Eaha te tauturu ia tatou ia tapea i te hoê feruriraa faaitoito i te taata o ta tatou tuhaa fenua?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 18]

Ravea no te haamata i te mau aparauraa bibilia

Ei haamataraa:

◼ I muri aˈe i to oe aroharaa i te fatu fare, e nehenehe oe e horoa na ˈna i te hoê api parau, a na ô atu ai, “Te tumu o to ˈu tere i teie mahana, o te faaiteraa ïa i te hoê manaˈo faaitoito no nia i teie tumu parau faufaa.”

◼ Aore ra e nehenehe oe e pûpû i te hoê api parau, a na ô atu ai, “E farereiraa poto noa to ˈu i teie mahana no te mea te anaanatae ra vau ia ite eaha to oe manaˈo i teie tumu parau.”

Ia fariihia te api parau:

◼ Ma te ore e haamaoro, a ani eaha te manaˈo o te fatu fare i te manaˈo tumu o te api parau.

◼ A faaroo maitai, ma te tamata i te taa i te mau manaˈo o te fatu fare. A haamauruuru ia ˈna no ta ˈna mau parau.

Ia tamau te aparauraa:

◼ A taio e a aparau i nia hoê aore ra e rave rahi irava, ma te faatano i ta oe faaiteraa i ta te taata e anaanatae ra e i to ˈna mau hinaaro.

◼ Ia anaanatae mai te taata, a pûpû e a faataa ˈtu i te tereraa o te hoê haapiiraa bibilia ia nehenehe. A faanaho no te farerei-faahou-raa.