Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Mea faufaa anei ta tatou huru haamoriraa i te Atua?

Mea faufaa anei ta tatou huru haamoriraa i te Atua?

Mea faufaa anei ta tatou huru haamoriraa i te Atua?

“UA AˈA roa te haapaoraa i roto i te natura taata.” Ta te orometua haapii ïa o Alister Hardy e parau ra i roto i te buka The Spiritual Nature of Man (Te natura pae varua o te taata). E au ra e te turu ra te mau faahopearaa o te hoê titorotororaa apî i teie manaˈo. Ua itehia e e 86 % o te huiraatira o te ao o te parau ra e te faaohipa ra ratou i te tahi huru haapaoraa.

Ia au atoa i te titorotororaa, e melo te feia tiaturi no 19 haapaoraa rahi e te feia e parau ra e e Kerisetiano ratou no e 37 000 pǔpǔ faaroo taa ê. Aita anei oe e ui ra e e fariihia anei tera mau huru haamoriraa taa ê atoa e te Atua? Mea faufaa anei ta tatou huru haamoriraa ia ˈna?

I roto i teie ohipa faufaa roa, eita ta tatou e nehenehe e faaoti na nia noa i to tatou mau huru aau aore ra manaˈo. Te tanoraa, e titauhia ia ite tatou eaha to te Atua iho manaˈo. No reira, e hiˈo tatou i te Parau a te Atua, te Bibilia. No te aha? Ua parau hoi Iesu Mesia iho i to ˈna pureraa i te Atua e: “O to parau na te parau mau.” (Ioane 17:17) E ua haapapu te aposetolo haapao maitai ra o Paulo e: “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa ei haapiiraa, ei faahaparaa, ei faatitiaifaroraa i te mau mea.”—Timoteo 2, 3:16MN.

Ia au i te Bibilia, eita te Atua e farii i te mau haamoriraa atoa. E ite tatou i roto i te tuatapaparaa i te tahi mau hiˈoraa o te huru haamoriraa i fariihia e te Atua e te mau huru haamoriraa tei ore i fariihia e a ˈna. Ma te hiˈopoa maite i te reira, e nehenehe tatou e haapii mai eaha te titauhia ia rave tatou e ia ore e rave ia au mai te Atua i ta tatou haamoriraa.

Te hoê hiˈoraa i tahito ra

Na roto i te peropheta Mose, ua horoa te Atua ra o Iehova na te mau Iseraela i te hoê anairaa ture o tei haapii ia ratou e nafea ia haamori ia ˈNa ma te au. A pee ai te nunaa i te mau titauraa a taua mau ture ra, tei parau-noa-hia te Ture a Mose, ua fariihia ratou e te Atua ei nunaa no ˈna e ua haamaitaihia ratou e a ˈna. (Exodo 19:5, 6) Noa ˈtu râ tera mau maitai no ǒ mai i te Atua ra, aita te nunaa Iseraela i tapea maite i te huru haamoriraa ta ˈna e farii. E pinepine ratou i te faarue ia Iehova e i te rave i te mau peu faaroo a te feia o te fenua e haaati ra ia ratou.

I te tau o na peropheta Ezekiela e Ieremia i te senekele 7 H.T.T., mea rahi te Iseraela tei ore i haapao i te Ture a te Atua e tei amui roa ˈtu i te mau taata o te mau nunaa tapiri. Ma te pee i ta ratou mau peu tumu e ma te apiti i ta ratou mau oroa, te faaohipa ra ïa te mau Iseraela i te hoê haapaoraa e piti huru. Mea rahi te Iseraela e parau ra e: “E riro matou mai te mau fenua, mai te mau fetii o te mau mataeinaa ra, i te haamoriraa i te raau e te ofai.” (Ezekiela 20:32; Ieremia 2:28) Te parau ra ratou e te haamori ra ratou i te Atua ra o Iehova, i te hoê â atoa râ taime, te haamori ra ratou i te “mau idolo,” a pûpû atoa ˈi i ta ratou mau tamarii ei tusia na te reira.—Ezekiela 23:37-39; Ieremia 19:3-5.

E parau te mau ihipǎpǎ i teie huru haamoriraa, te anoiraa faaroo, te haamoriraa amui i te atua e rave rau. Aore ra e parau noa ratou i te reira ei haapaoraa a te nunaa. I teie mahana, te manaˈo ra e rave rahi taata e i roto i to tatou totaiete ua rau te tiaturiraa a te taata, e mea maitai ia farii tatou i te mau mea atoa, tae noa ˈtu i te haapaoraa. No reira i to ratou manaˈo, aita e ino ia haamori i te Atua mai ta ratou e hinaaro. Mai tera iho â anei? E navai noa anei ia faatia haere noa? A hiˈopoa i te tahi mau tuhaa o te haapaoraa a te nunaa faaohipahia e te mau Iseraela taiva, e a hiˈo eaha ta taua mau peu ra i faatupu.

Ta Iseraela huru haamoriraa e piti huru

I rave na te mau Iseraela i ta ratou haamoriraa e piti huru i nia i te mau “vahi teitei,” aore ra te mau hiero rii e fata to roto, e fata no te mea noˈanoˈa, e pou ofai moˈa, e e pou moˈa, e au ra e e tii raau o Ashéra, te hoê ruahine ati Kanaana o te puai fanauraa. Mea rahi tera vahi i Iuda. Te faahiti ra Te mau arii 2, 23:5, 8 i te mau “vahi teitei, i roto i te mau oire o Iuda ra, e te mau vahi atoa i pihaiiho i Ierusalema; . . . mai Gibea mai [i te otia apatoerau] e tae noa ˈtura i Bere-seba [i te otia apatoa].”

I teie mau vahi teitei i tutui ai te mau Iseraela “i te mea noˈanoˈa na Baala, i te mahana, e te marama, e ia taurua ma, e to te raˈi atoa ra.” E fare ta ratou no ‘te pâiˈa i roto i te fare o Iehova’ e ua pûpû ratou i ta ratou mau tamarii “na roto i te auahi ia Moloha.”—Te mau arii 2, 23:4-10.

Ua hanere te tii nainai roa hamanihia i te araea tahuhia i te auahi ta te mau ihipǎpǎ i ite i Ierusalema e i Iuda, i roto iho â râ i te mau huˈahuˈa fare o te taata. Te rahiraa, e faahohoˈaraa ïa i te hoê vahine vai tahaa ua rarahi to ˈna na tîtî. No te mau aivanaa, no na ruahine o te puai fanauraa o Asetarota e o Ashéra tera mau tii nainai roa. Te tiaturihia ra e e “taoˈa manamana [te reira] o te tauturu i te taata ia tô e ia fanau i te tamarii.”

Eaha te manaˈo o te mau Iseraela i tera mau vahi haamoriraa e piti huru? Ia au i te orometua haapii ra o Ephraim Stern no te fare haapiiraa tuatoru Hebera, mea rahi o tera mau vahi teitei tei “pûpûhia [paha] na Yahvé [Iehova].” E au ra e te turu ra te mau tapaopaoraa i itehia i te mau vahi ihipǎpǎ i teie manaˈo. Teie te hoê tapaopaoraa, ei hiˈoraa, “E haamaitai au ia oe na roto ia Yahvé no Samaria e na roto i ta ˈna ashéra,” e te tahi atu, “E haamaitai au ia oe na roto ia Yahvé no Temana e na roto i ta ˈna ashéra!”

Te faataa ra teie mau hiˈoraa i te anoi-roa-raa te mau Iseraela i te haamoriraa viivii ore a te Atua ra o Iehova e te mau peu etene haama. Te faahopearaa, o te topa-roa-raa ïa i te pae morare e te poiri pae varua. Eaha to te Atua manaˈo i teie huru haamoriraa e piti huru?

To te Atua huru i mua i te haamoriraa e piti huru

Ua faaite te Atua i to ˈna riri e ua faahapa i te huru haamoriraa hairiiri a te mau Iseraela ma te parau na roto i ta ˈna peropheta Ezekiela e: “I to outou mau parahiraa atoa ra e pau te mau oire, e ano hoi te vahi teitei; e faaruehia hoi ta outou mau fata e ia mou atu, e ia parari hoi to outou mau idolo e ia ore roa, e ia tâpûhia to outou mau hohoˈa ra, e ia ore roa ta outou mau ohipa.” (Ezekiela 6:6) Aita e feaaraa e mea au ore roa na Iehova tera huru haamoriraa e ua patoi atu oia.

Ua faaite atea te Atua ra o Iehova e nafea te anoraa e tupu ai. “Inaha, e tono vau . . . i te arii o Babulonia, ia Nebukanesa, e aratai mai au ia ratou ei rave i teie nei fenua, e te taata atoa no teie nei fenua, e teie atoa nei mau fenua e ati noa ˈˈe, e e haamou-roa-hia ratou e au . . . E riro te fenua atoa ra i te ano.” (Ieremia 25:9-11) Mai tei tohuhia, i 607 H.T.T., ua rave to Babulonia ia Ierusalema e ua haamou roa i te oire e to ˈna hiero.

No nia i te haamouraa o Ierusalema, te tapao ra te orometua haapii ra o Stern, tei faahitihia i nia nei, e “e faahohoˈaraa maramarama [te mau toetoea ihipǎpǎ] i te mau buka bibilia (Te mau arii 2, 25:8; Paraleipomeno 2, 36:18-19) o te faataa ra i te haamouraa, te tutuiraa i te auahi, e te parariraa te mau fare e te mau patu.” Te na ô atoa ra oia e: “E nehenehe te haapapuraa ihipǎpǎ no teie tuhaa o te tuatapaparaa o Ierusalema . . . e hiˈohia ei mea maere roa ˈˈe i te mau vahi bibilia atoa.”

Eaha te haapiiraa no tatou?

Te haapiiraa faufaa roa ˈˈe no tatou, eita ïa te Atua e farii i te haamoriraa o te tamata i te anoi i te mau haapiiraa bibilia e te mau tiaturiraa, te mau tutuu, aore ra te mau peu faaroo a te tahi atu mau haapaoraa. Tera te haapiiraa ta te aposetolo Paulo i haafaufaa maitai. Ua paari mai oia ei Pharisea ati Iuda, tei haapiihia e tei haamatarohia i roto i te ture a taua pǔpǔ iti faaroo ra. I to ˈna iteraa e fariiraa i te pae hopea e o Iesu te Mesia fafauhia, ua aha oia? “O taua mau mea taoˈa na ˈu ra, o ta ˈu ïa i faariro ei mea faufaa ore i te Mesia nei,” ta ˈna ïa i parau. Ua haapae oia i to ˈna mau eˈa tahito e ua riro ei pǐpǐ itoito rahi na te Mesia.—Philipi 3:5-7.

Ei mitionare ratere, ua matau maitai Paulo i te mau peu faaroo e te mau tiaturiraa philosophia a te taata e rave rau. No reira oia i papai ai i te mau Kerisetiano i Korinetia e: “Eaha to te maramarama auraa i te pouri? E eaha to te Mesia auraa ia Behala? e eaha to te taata faaroo ra faufaa i te taata faaroo ore? E eaha to te hiero o te Atua ra atiraa ˈtu i te idolo? . . . E teie nei, te na ô maira Iehova, E haere mai outou i rapae au mai roto mai ia ratou ra, ia taa ê outou, e eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra; e na ˈu e farii atu ia outou.”—Korinetia 2, 6:14-17.

Te taa ra ia tatou e mea faufaa no te Atua ta tatou huru haamoriraa ia ˈna, e ui ïa tatou ia tatou iho: ‘Teihea huru haamoriraa ta te Atua e farii? E nafea vau e haafatata ˈtu ai i te Atua? E eaha ta ˈu iho e rave no te haamori i te Atua ma te fariihia e tia ˈi?’

E oaoa te mau Ite no Iehova i te tauturu ia oe ia ite i te mau pahonoraa o teie e te tahi atu mau uiraa bibilia. Te ani atu nei matou ia oe ia farerei i te mau Ite i te Piha a te Basileia i ǒ oe aore ra ia papai i te feia nenei o teie vea no te ani i te hoê haapiiraa bibilia tamoni ore i te hoê taime e te hoê vahi e tano ia oe.

[Hohoˈa i te api 10]

Hiero iti i tahito ra no te haamoriraa idolo, Tel ʽArad, Iseraela

[Faaiteraa i te tumu]

Garo Nalbandian

[Hohoˈa i te api 10]

Tii nainai roa o Asetarota no roto mai i te mau fare i Iudea i tahito ra

[Faaiteraa i te tumu]

Hohoˈa © Israel Museum, Ierusalema; faatiahia e te Israel Antiquities Authority