Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Na ‘te Atua e faatupu’!

Na ‘te Atua e faatupu’!

Na ‘te Atua e faatupu’!

“Aita a te tanu, aita hoi a te faarari-pape, o te Atua râ, o tei faatupu ra.”—KOR. 1, 3:7.

1. I roto i teihea ohipa e ‘hoa rave ohipa ˈi tatou no te Atua’?

 ‘E HOA rave ohipa no te Atua.’ Mea na reira te aposetolo Paulo i te faataaraa i te ohipa taa ê ta tatou pauroa e nehenehe e fanaˈo. (A taio i te Korinetia 1, 3:5-9.) Te ohipa ta Paulo i faahiti, o te faariroraa ïa i te taata ei pǐpǐ. Ua faaau oia i te reira i te tanuraa e te faarariraa i te huero i te pape. No te manuïa i roto i tera ohipa faufaa roa, e hinaaro ïa tatou i te tauturu a Iehova. Te haamanaˈo maira Paulo e na ‘te Atua e faatupu.’

2. No te aha te tupuraa e na ‘te Atua e faatupu’ e tauturu ai ia tatou ia noaa mai te manaˈo tano no nia i ta tatou taviniraa?

2 E tauturu mai tera tupuraa o te faatupu i te haehaa ia noaa mai te manaˈo tano no nia i ta tatou taviniraa. Te haa maite ra paha tatou i roto i te pororaa e te haapiiraa, i te pae hopea râ o Iehova noa te tia ia aruehia ia riro mai te hoê taata ei pǐpǐ apî. No te aha? Noa ˈtu e e tutava hua tatou, aita hoê aˈe o tatou e taa roa e nafea te hoê taata e riro mai ai ei pǐpǐ, aita iho â ïa ta tatou e ravea i nia i te reira. Ua faaite maitai te arii Solomona i teie huru tupuraa i to ˈna papairaa e: “Aita . . . oe i ite i ta te Atua ra ohipa, i tana raveraa e oti ai te mau mea atoa nei.”—Koh. 11:5.

3. Eaha te tuearaa i rotopu i te ueueraa i te huero mau e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ?

3 E mauruuru ore anei tatou i ta tatou ohipa no to tatou ite ore e nafea te hoê taata e riro mai ai ei pǐpǐ? Eita. E anaanatae e e maere roa râ tatou i te reira. Ua parau te arii Solomona e: “Ei te poipoi a ueue ai i ta oe huero, e ei te ahiahi eiaha e parahi noa, aore hoi oe i ite i tei tupu, teie e tera, e ia maitai apipiti atoa ra.” (Koh. 11:6) Oia mau, ia tanu tatou i te hoê huero mau, aita tatou i ite ihea te reira e tupu ai aore ra e tupu anei. Aita ta tatou e ravea i nia e rave rahi mea. Hoê â ïa huru no te faariroraa i te taata ei pǐpǐ. Ua haamataratara Iesu i teie manaˈo i roto e piti parabole tei papaihia no tatou i te pene 4 o te Evanelia a Mareko. E hiˈo anaˈe eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai i teie na parabole.

Repo taa ê

4, 5. A haapoto na i te parabole a Iesu no nia i te ueue huero o te hue i te huero.

4 Mai tei papaihia i roto i te Mareko 4:1-9, te faataa ra Iesu i te hoê ueue huero e ueue ra, aore ra e haaparare ra, i te huero o te mairi i te mau vahi taa ê: “A faaroo mai na, inaha, haere atura te hoê ueue huero e ueue i te huero, e tei te ueueraa ra, mairi ihora e tahi pae huero i te pae aratia, maue maira te manu o te reva nei pau ihora. Mairi ihora e tahi pae i te vahi pǎpǎ aita rea e repo ra; tupu ihora ïa i reira ra no te mea aore i moe rea i raro i te repo: ia mahanahia ra oriorio ihora, pohe atura, no te mea aore i aahia. Mairi ihora e tahi pae i roto i te aihere; tupu aˈera te aihere, apǐapǐ ihora, aore aˈera i hotu. Mairi ihora e tahi pae i te vahi repo maitai, tupu aˈera hotu ihora, taitoru ahuru i te tahi, taiono ahuru i te tahi, taihoê hanere i te hoê.”

5 I te mau tau bibilia, mea matauhia ia ueue i te huero ma te haaparare. Tei roto te mau huero i te ahu tufetu o te ueue huero aore ra tei roto i te hoê farii e e hue oia i te huero. No reira i roto i teie parabole, aita te ueue huero e ueue ra i te huero ma te opua i nia i te mau repo taa ê. Tera râ, e mairi te mau huero i huehia i te mau vahi rau.

6. Mea nafea Iesu i te tatararaa i te parabole o te ueue huero?

6 Aita e titauhia ra ia imi tatou i te auraa o teie parabole. Ua tatara Iesu i te reira, mai tei papaihia i roto i te Mareko 4:14-20 (MN): “Te ueue huero ra, oia tei ueue i te parau. To te pae eˈatia i mairihia e te parau ra, oia te feia, tei te faarooraa i te parau ra, ua haere maira Satani rave maira hopoi ê atura i te parau i ueuehia i roto i to ratou aau ra. To te vahi pǎpǎ ra, oia te feia i farii i te parau, ma te oaoa i mutaa ihora, i te faarooraa ra; no te mea râ aore i aahia i roto i to ratou aau, mauraa iti poto ta ratou, ia roohia e te ati e te hamani ino i taua parau ra, maheaitu ihora ratou i reira ra. To te vahi aihere ra, oia te feia i faaroo i te parau, o tei hoene te parau i roto ia ratou ra, i te haapaoraa i te [ahoaho] o teie nei ao, e te haavare o te taoˈa, e te hinaaro tia ore i te mau mea ěê ra, aore aˈera te parau i hotu mai. To te vahi repo maitai i mairihia e te hoê pae huero ra, oia te feia i faaroo i te parau e ua tapea maite, e hotu maira te huero, taitoru ahuru i te huero hoê, taiono ahuru i te tahi, taihoê hanere i te tahi.”

7. Eaha ta te huero e te mau repo taa ê e faahohoˈa ra?

7 A tapao na e aita Iesu i parau e ua ueuehia te mau huero taa ê. Ua faahiti râ oia i te hoê noa huru huero o te mairi i nia i te mau repo taa ê, o te faatupu taitahi i te hoê faahopearaa taa ê. E repo paari, aore ra taataahihia, te matamua; aita rea repo te piti; ua apǐapǐ te toru i te aihere; e e repo maitai o te faahotu maitai te maha. (Luka 8:8) Eaha te huero? O te poroi ïa o te Basileia i roto i te Parau a te Atua. (Mat. 13:19) Te faahohoˈa ra te mau repo taa ê i te aha? I te mau taata ïa mea taa ê to ratou huru aau.—A taio i te Luka 8:12, 15.

8. (a) O vai ta te ueue huero e faahohoˈa ra? (b) No te aha e taa ê ai te huru o te taata i mua i te faariroraa i te taata ei pǐpǐ?

8 O vai te faahohoˈahia ra e te ueue huero? O te mau hoa rave ohipa ïa a te Atua, te feia e poro ra i te parau apî maitai o te Basileia. Mai ia Paulo e ia Apolo, e tanu ratou e e faarari i te pape. Noa ˈtu râ e e haa puai ratou, e ere hoê â faahopearaa te itehia mai. No te aha? No te huru aau taa ê ïa o te feia e faaroo i te poroi. I roto i te parabole, aita ta te ueue huero e ravea i nia i teie mau faahopearaa. E mea tamahanahana mau te reira, no to tatou iho â râ mau taeae e tuahine haapao maitai o tei haa e rave rahi matahiti, tau ahuru matahiti no te tahi pae, e au ra e mea iti roa te hotu! * No te aha hoi?

9. Eaha te parau mau tamahanahana ta te aposetolo Paulo e ta Iesu atoa i haamahitihiti?

9 Aita te haapao maitai o te ueue huero e faitohia i nia i te mau faahopearaa o ta ˈna ohipa. Ua faahitihiti Paulo i te reira i to ˈna na ôraa e: “E rave te tahi e te tahi i ta ˈna iho utua e au i ta ˈna ihora ohipa.” (Kor. 1, 3:8) Ua taaihia te utua i te ohipa, eiaha i te mau faahopearaa o taua ohipa ra. Ua haamahitihiti atoa Iesu i te reira i te hoˈiraa mai ta ˈna mau pǐpǐ na te hoê tere pororaa. Ua oaoa roa ratou no te mea ua vî te mau demoni ia ratou i te iˈoa o Iesu. Noa ˈtu paha to ratou oaoa rahi, ua parau atu Iesu e: “Eiaha . . . e oaoa i te mea ua vi te mau varua ino ia outou; e oaoa râ i to outou iˈoa i papaihia i nia i te raˈi ra.” (Luka 10:17-20) Noa ˈtu e aita paha te ohipa a te hoê ueue huero i faahotu rahi mai i te mau pǐpǐ apî, e ere ïa te auraa e aita oia i haapao maitai aore ra i ohipa rahi aˈe i te tahi atu. I nia i te hoê faito rahi, ua taaihia te mau faahopearaa i te huru aau o te taata e faaroo mai. I te pae hopea râ, na te Atua e faatupu!

Te hopoia a te feia e faaroo i te parau

10. Na te aha e faaoti e e riro anei te hoê taata o te faaroo i te parau mai te repo maitai aore ra eita?

10 E te feia ïa o te faaroo i te parau? Ua faataa-ê-na-hia anei ta ratou faaotiraa? Aita. Tei ia ratou ra te parau no te riro mai te repo maitai aore ra eita. Oia mau, e nehenehe te huru aau o te hoê taata e taui no te maitai aore ra no te ino. (Roma 6:17) I roto i ta ˈna parabole, ua parau Iesu e “tei te faarooraa” vetahi i te parau, ua haere maira Satani e hopoi ê atura i te reira. Aita râ e titauhia ra ia tupu te reira. I roto i te Iakobo 4:7, te faaitoitohia ra te mau Kerisetiano ia ‘patoi atu i te Diabolo,’ e na ˈna e maue ê atu. Te faataa ra Iesu i te tahi atu pae o tei farii i te parau ma te oaoa i te omuaraa e ua topa râ i muri iho no te mea “aore i aahia i roto i to ratou aau.” Te aˈohia ra râ te mau tavini a te Atua “ia aahia [ra]tou e ia tumuhia” ia nehenehe ratou e taa “i te aano, e te maoro, e te hohonu, e te teitei; ia ite i te aroha o te Mesia, o te ore roa e taea i te ite ra.”—Eph. 3:17-19; Kol. 2:6, 7.

11. E nafea ia ape e ia hoene te parau i te ahoaho e te taoˈa?

11 No te tahi atu o tei faaroo i te parau, ua faataahia e ua hoene te parau i roto ia ratou no to ratou “haapaoraa i te ahoaho o teie nei ao, e te haavare o te taoˈa.” (Tim. 1, 6:9, 10) E nafea ratou e ape ai i te reira? Te pahono ra te aposetolo Paulo e: “Ei parahiraa nounou taoˈa ore to outou, ia mauruuru i ta outou i noaa ra; o te Atua iho hoi tei parau mai e, E ore roa vau e taiva ia oe, e ore roa vau e faarue ia oe, e ore, e ore roa ˈtu.”—Heb. 13:5.

12. No te aha e taa ê ai ia hotu mai te feia i faaauhia i te repo maitai?

12 I te pae hopea, te parau ra Iesu e ua “hotu maira” te feia i ueuehia i nia i te repo maitai “taitoru ahuru i te huero hoê, taiono ahuru i te tahi, taihoê hanere i te tahi.” Noa ˈtu e e huru aau maitai to vetahi i farii i te parau e ua hotu mai, e taa ê ta ratou e nehenehe e rave i roto i te pororaa i te parau apî maitai ia au i to ratou mau tupuraa. Ei hiˈoraa, no te matahiti rahi aore ra te maˈi haaparuparu e iti ai paha te rahiraa ohipa a vetahi pae i roto i te pororaa. (A hiˈo i te Mareko 12:43, 44.) Aita rea ravea ta te ueue huero aore ra aita roa ˈtu i nia i te reira, te oaoa nei râ o ˈna i te ite e ua faatupu Iehova.—A taio i te Salamo 126:5, 6.

Te ueue huero o te taoto

13, 14. (a) A haapoto na i te parabole a Iesu no nia i te taata tei haaparare i te huero. (b) Te faahohoˈa ra te ueue huero ia vai, e eaha te huero?

13 I roto i te Mareko 4:26-29 (MN), te ite ra tatou i te tahi atu parabole no nia i te hoê ueue huero: “E au te basileia o te Atua i te hoê taata i ueue i te huero i roto i ta ˈna ra aua: e te taoto noa ra oia i te rui, e te ara noa ra i te ao, te tupu noa ra taua huero ra aore oia i ite i te tupuraa. Na te fenua iho hoi i faatupu [riirii] aˈe, o mua te oteuraa, e i muri iho te puâraa, e i muri aˈera o te sitona mau ïa. Ia paari râ te sitona ra, ua rave ihora oia i te ooti, no te mea ua tae i te ootiraa ra.”

14 O vai teie ueue huero? Te tiaturi ra te tahi mau melo o te Amuiraa faaroo Kerisetiano e no Iesu teie parau. E nafea râ e nehenehe ai e parau e te taoto ra Iesu e aita oia i ite i te tupuraa o te huero? Ua ite iho â Iesu i te ravea e tupu ai te huero! Te faahohoˈa ra râ teie ueue huero, mai tei faahitihia na mua ˈtu, i te feia poro taitahi i te Basileia, te feia o te ueue i te huero o te Basileia na roto i ta ratou pororaa itoito rahi. Te huero e ueuehia i roto i te repo, o te parau ïa ta ratou e poro ra. *

15, 16. Eaha te parau mau no nia i te tupuraa mau e to te pae varua ta Iesu i haafaufaa i roto i ta ˈna parabole o te ueue huero?

15 Te parau ra Iesu e “te taoto noa ra [te ueue huero] i te rui, e te ara noa ra i te ao.” Aita te ueue huero e faatau ra. Te faahohoˈa noa ra te reira i te oraraa matauhia o te rahiraa o te taata. Te faaite ra te mau parau o teie irava i te na-nia-iho-noa-raa i te raveraa i te ohipa i te ao e te taotoraa i te po i te hoê area taime. Te faataa ra Iesu eaha te tupu i taua taime ra. “Te tupu noa ra taua huero ra,” ta ˈna ïa e parau ra. E te na ô faahou ra Iesu e: “Aore oia i ite i te tupuraa.” Te mea e haafaufaahia ra, oia ïa ua tupu noa “iho” te huero. *

16 Eaha ta Iesu e faahiti ra i ǒ nei? A tapao na e te haafaufaahia ra te tupuraa e te faura-riirii-raa mai te reira. “Na te fenua iho hoi i faatupu [riirii] aˈe, o mua te oteuraa, e i muri iho te puâraa, e i muri aˈera o te sitona mau ïa.” (Mar. 4:28; MN) Te ite-riirii-maite-hia ra teie tupuraa. Eita te reira e nehenehe e turaihia aore ra e haavitivitihia. E parau mau atoa ïa no te tupuraa i te pae varua. E ite-riirii-maite-hia te reira a vaiiho ai Iehova i te parau mau ia tupu i roto i te aau o te hoê taata aau farii e tano.—Ohi. 13:48, MN; Heb. 6:1.

17. O vai te oaoa apipiti ia hotu mai te huero o te parau mau?

17 E nafea te ueue huero e ohipa ˈi i roto i te ootiraa ‘ia paari te sitona’? Ia faatupu Iehova i te parau mau o te Basileia i roto i te aau o te mau pǐpǐ apî, e tae roa ratou i te hinaaro e pûpû i to ratou ora na te Atua no to ratou here ia ˈNa. E faataipe ratou i ta ratou pûpûraa na roto i te bapetizoraa i roto i te pape. E nehenehe te mau taeae o te haere tamau ra i mua i te paariraa e fanaˈo riirii i te mau hopoia rahi atu â i roto i te amuiraa. E ootihia te huero o te Basileia e te taata ueue matamua e te tahi atu feia poro atoa i te Basileia o tei ore paha i ueue i te huero o tei faatupu mai i taua pǐpǐ ra. (A taio i te Ioane 4:36-38.) Oia mau, e “oaoa apipiti, o te ueue, e o te ooti.”

Haapiiraa no tatou i teie mahana

18, 19. (a) E nafea teie hiˈo-faahou-raa i na parabole a Iesu e faaitoito ai ia oe iho? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i to muri nei tumu parau?

18 Eaha ta tatou i haapii mai i te hiˈo-faahou-raa i teie na parabole i papaihia i roto i te Mareko pene 4? Te ite maitai ra tatou e e ohipa ta tatou e rave e tia ˈi—te ueueraa. Eiaha roa tatou e vaiiho i te mau otoheraa e te mau fifi o te fa mai paha ia tapea ia tatou ia ore e rave i teie ohipa. (Koh. 11:4) I te hoê â râ taime, ua ite maitai tatou i ta tatou fanaˈoraa taa ê ei hoa rave ohipa no te Atua. O Iehova te tumu e riro ai te taata ei pǐpǐ, ma te haamaitai i ta tatou mau tutavaraa e ta te feia i farii i te poroi. Ua ite tatou e eita ta tatou e nehenehe e turai i te hoê taata ia riro mai ei pǐpǐ. Eiaha atoa tatou ia toaruaru ia taere aore ra ia ere te tupuraa. E mea tamahanahana mau â te iteraa e ua faitohia to tatou manuïaraa i nia i to tatou taiva ore ia Iehova e i te fanaˈoraa taa ê ta ˈna i horoa mai e poro i ‘te evanelia o te basileia ia ite te mau fenua atoa.’—Mat. 24:14.

19 Eaha ˈtu â ta Iesu i haapii mai no nia i te maraaraa o te mau pǐpǐ apî e te ohipa a te Basileia? E itehia te pahonoraa i tera uiraa i roto i te tahi atu â mau parabole i papaihia i roto i te mau Evanelia. E hiˈopoa tatou i te tahi o teie mau parabole i roto i to muri nei tumu parau.

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo na i te taviniraa a Taeae Georg Fjölnir Lindal i Islande, tei faatiahia i roto i te Annuaire des Témoins de Jéhovah 2005, api 210-1, e te aamu o te mau tavini haapao maitai tei faaoromai tamau i Irelane e rave rahi matahiti ma te hotu ore oioi, e vai ra i roto i te Annuaire des Témoins de Jéhovah 1988, api 82-99.

^ Ua tatarahia na mua ˈˈe i roto i teie nei vea e te faahohoˈa ra te huero i te mau huru maitatai o te taata e mea tia ia tupu e tae atu ai i te paariraa, ia au i te mau huru tupuraa e haaati ra ia ˈna. A tapao râ e i roto i te parabole a Iesu aita te huero i taui ei huero ino aore ra ei hotu pê. E tupu noa te reira e tae atu ai i te paariraa.—A hiˈo i te Tour de Garde o te 15 no Tetepa 1980, api 17-9.

^ Te itehia ra te tahi atu faaohiparaa otahi o teie parau i roto i te Ohipa 12:10, e na ô ra e ua hamǎmǎ “noa” maira te hoê opani auri.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha te tahi mau tuearaa i rotopu i te ueueraa i te huero mau e te pororaa i te poroi o te Basileia?

• E nafea Iehova e faito ai i te taiva ore o te hoê taata poro i te Basileia?

• Eaha te tuearaa i rotopu i te tupuraa mau e to te pae varua ta Iesu i haafaufaa?

• E nafea ‘te ueue e te ooti e oaoa apipiti ai’?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 23]

No te aha Iesu i faaau ai i te hoê taata poro i te Basileia o te Atua i te hoê ueue huero?

[Hohoˈa i te api 25]

Te poro ra te feia e au i te repo maitai ma te aau atoa i te Basileia ia au i to ratou mau tupuraa

[Hohoˈa i te api 26]

Na te Atua e faatupu