Eaha to roto?

Tapura tumu parau

No te aha te Atua i au roa ˈi ia Noa—te faufaaraa ia tâuˈa

No te aha te Atua i au roa ˈi ia Noa—te faufaaraa ia tâuˈa

No te aha te Atua i au roa ˈi ia Noa—te faufaaraa ia tâuˈa

E RAVE rahi o te haamanaˈo ra i te taime a faaroo ai tatou i te parau apî rahi. Te haamanaˈo ra tatou i te mau tuhaa rii—eiaha noa te vahi e te ohipa ta tatou i rave, i to tatou atoa râ huru. Aita roa iho â Noa i haamoe i te mahana i tae ai te parau apî no ǒ mai i te Atua ra o Iehova, te Arii o te ao taatoa. E te vai ra anei te tahi parau apî rahi aˈe i teie? Ua parau Iehova e ua faaoti oia e haamou i “te [tino] atoa.” Ua faauehia Noa e hamani i te hoê araka rahi roa no te faaora ia ˈna, to ˈna utuafare, e te mau animara huru rau.—Genese 6:9-21MN.

Ua aha o Noa? Ua oaoa anei oia i to ˈna faarooraa i teie parau apî, aore ra ua amuamu anei o ˈna? Ua nafea oia i te faaiteraa ˈtu i te parau apî i ta ˈna vahine e to ˈna utuafare? Aita te Bibilia e faaite ra. Teie ta te Bibilia e parau ra: “Ua na reira . . . Noa i te mau mea atoa ta te Atua i faaue mai ia ˈna ra, o ta ˈna ïa i rave maite.”—Genese 6:22.

Tera mau te vahi faufaa, no te mea te faataa ra tera parau i te tahi tumu te Atua i au roa ˈi ia Noa; ua hinaaro Noa e rave i te mea ta te Atua i faaue ia ˈna ia rave. (Genese 6:8, MN) Eaha ˈtu â te tumu i au roa ˈi te Atua ia Noa? E mea faufaa te pahonoraa, no te mea e titauhia ia riro tatou mai ia Noa ra no te ora ˈtu ia tamâ faahou te Atua i te fenua i te ino. Na mua râ, a hiˈopoa na eaha te huru oraraa o Noa i te mau mahana hou te diluvi.

Te haereraa mai te demoni i te fenua

Ua ora Noa i te haamataraa o te tuatapaparaa o te huitaata. Ua fanauhia oia e tausani matahiti e tiahapa i muri aˈe i te poieteraahia te taata matamua. Aita te taata e ora ra i roto i te mau ana mai te manaˈohia ra e te rahiraa—feia huruhuru roa, maˈua e hahaere faatau noa e te tâpû raau i to ratou rima. I vai na te mau tauihaa auri e veo, e ua faaohipa paha Noa i te reira i to ˈna hamaniraa i te araka. I vai atoa na te mau upaupa. Te faaipoipo ra te taata, te faaamu ra i te utuafare, te tanu ra i te maa hotu e te tiai ra i te nǎnǎ animara. Te hoo maira e te hoo atura ratou i te mau tauihaa. Mea na reira ïa i tuea ˈi te oraraa i tera tau i to teie nei mahana.—Genese 4:20-22; Luka 17:26-28.

I te tahi atu pae, e mea taa ê roa te mau mea. Te hoê taa-ê-raa, ua ora maoro aˈe ïa te taata. E pinepine te hoê taata i te ora hau atu i te 800 matahiti. Ua ora Noa e 950 matahiti; Adamu, e 930 matahiti; e Metusela, to Noa tupuna tane, e 969 ïa matahiti. aGenese 5:5, 27; 9:29.

Te faataahia ra te tahi atu â mea taa ê i roto i te Genese 6:1, 2, o te na ô ra: “E rahi roa aˈera te taata i nia i te fenua nei, e ta ratou mau tamahine i te fanauraa, ua hiˈo aˈera te tamarii a te Atua ra i te mau tamahine a te taata nei, e te maitai ra; ua rave ihora ratou i ta ratou i hinaaro ra ei vahine.” E melahi no te raˈi mai teie mau “tamarii a te Atua” tei rave i te tino taata e tei hahaere na te fenua ei taata. Aita te Atua i tono ia ratou i te fenua; aita atoa ratou i haere mai no te maitai o te huitaata. Ua “faarue ihora râ [ratou] i to ratou parahiraa” i te raˈi no te taati i te pae tino e te mau vahine nehenehe i te fenua nei. Riro maira ratou ei demoni.—Iuda 6.

Orure hau, viivii, puai e ite hau aˈe i to te taata, ua faaino roa tera mau melahi demoni i te taata. E au ra e ua faatere e ua haavî na ratou i te totaiete taata. Aita ratou i ohipa omoe, mai te hoê raatira ohipa ino o te huna ra i to ˈna huru e te rave ra i ta ˈna ohipa ino i roto i te poiri. Ua haa râ ratou i mua i te taata ma te orure hau haama ore i te faanahoraa a te Atua.

Ua taoto teie mau tamarii melahi a te Atua i te mau vahine, e ua fanau maira te vahine i te tamarii o tei paari mai ma te puai rahi roa. I parauhia ˈi ratou i te reo Hebera “Nephilim.” Te parauhia ra e: “E aito haapao atâ [aore ra Nephilim] tei te fenua nei i taua anotau ra. E a muri aˈera, ia rave hoi te tamarii a te Atua i te mau tamahine a te taata ra, fanau ihora ta ratou tamarii tamaroa, e riro atura ratou ei aito, e feia tui roo ïa i tahito ra.” (Genese 6:4) E mea mǎtaˈu-roa-hia te mau Nephilim. Te auraa o te parau “Nephilim,” e “Feia faatopa” ia vetahi ê. Ua faaitehia paha te reira mau taparahi taata e ta ratou mau ohipa uˈana tuiroo i roto i te mau aai tahito.

Te mauiui o te taata parau-tia

Te faataaraa bibilia o tera ui o te hoê ïa ui i reira i aˈa hohonu ai e i parare roa ˈi te ohipa piˈo. Te na ô ra e: “E ino rahi to te taata o te ao nei, e ua ino anaˈe te mau manaˈo atoa, e te mau opuaraa atoa o te aau i te mau mahana atoa ra. . . . Ua î te fenua i te [haavîraa uˈana]. . . . Ua ino roa te haerea o te [tino] atoa o te ao nei.”—Genese 6:5, 11, 12MN.

Teie te huru o te ao i ora ˈi Noa. Taa ê atu i te feia e haaati ra ia ˈna, “e taata hau Noa i te parau-tia” tei ‘haere e te Atua’ mau. (Genese 6:9) E ere i te mea ohie no te hoê taata parau-tia ia ora i rotopu i te hoê totaiete parau-tia ore. Ua mauiui mau â o Noa i ta te taata i parau e i rave! Mai ia Lota paha to ˈna huru, te tahi atu taata parau-tia tei ora i muri aˈe i te diluvi. Ua “mauiui” mau o Lota, tei parahi i rotopu i te feia faufau o Sodoma, “i te parau viivii a te feia parau iino ra,” e ua “mauiui atura . . . te aau parau-tia o taua taata parau-tia ra i te parahiraa i roto ia ratou, i te hiˈoraa e te faarooraa ˈtu i tera mahana, i tera mahana, i ta ratou parau-tia ore.” (Petero 2, 2:7, 8) Mai te reira atoa ïa no Noa.

Te hepohepo ra anei outou i mua i te mau tupuraa riaria o te mau parau apî aore ra i te haerea paieti ore o te taata e haaati ra ia outou? Mai te peu e e, te taa ra ïa ia outou to Noa huru aau. A feruri noa na i te fifi rahi ia faaoromai o ˈna i te hoê ao parau-tia ore e 600 matahiti i te maoro, tera hoi to ˈna matahiti i te tupuraa te diluvi. Ua hinaaro ru mau â oia i te tamǎrûraa!—Genese 7:6.

Ua noaa ia Noa te itoito ia taa ê oia

E taata “piˈo ore [i rotopu] i to ˈna ra ui” o Noa. (Genese 6:9; MN) A tapao na e te na ô ra te Bibilia e e taata piˈo ore oia i rotopu, eiaha râ i te manaˈoraa o te taata o to ˈna ra tau. Te auraa ra, e taata piˈo ore oia i te aro o te Atua, no te taata râ o te ao hou te diluvi, e taata huru ê roa o Noa. E nehenehe tatou e papu e aita oia i farii i te manaˈo o te rahiraa, aita atoa oia i faaô ia ˈna i roto i te mau faaanaanataeraa paieti ore e te mau ohipa totiare o te mahana taitahi. A feruri na i te manaˈo o te taata i to ˈna haamataraa i te hamani i te araka! Ua faaooo paha ratou ia ˈna, ua tahitohito atu. Aita ratou i manaˈo e e tupu mau ta ˈna parau.

Hau atu â, e tiaturiraa faaroo hohonu to Noa, e aita oia i tapea i te reira no ˈna anaˈe. Te na ô ra te Bibilia e “e taata i aˈo i te parau-tia” oia. (Petero 2, 2:5) Ua ite iho â Noa e e faaruru o ˈna i te patoiraa. E taata parau-tia o Enoha, te metua o to ˈna tupuna tane, tei tohu e e faatae te Atua i ta ˈna haavaraa i nia i te feia iino. Papu maitai, no reira Enoha i hamani-ino-hia ˈi, aita râ te Atua i faatia ia haapohe te feia patoi ia ˈna. (Genese 5:18, 21-24; Hebera 11:5; 12:1; Iuda 14, 15) E o Satani, te mau demoni, te mau Nephilim, e te rahiraa o te taata tâuˈa ore aore ra o te patoi atu ia ˈna, ua hinaaro Noa i te itoito e te faaroo atoa i te ravea a Iehova no te paruru ia ˈna.

Ua patoi noa te paieti ore i te feia o te tavini ra i te Atua. I riri atoa na ïa ia Iesu Mesia e te taata atoa i pee ia ˈna. (Mataio 10:22; Ioane 15:18) Ua noaa ia Noa te itoito no te tavini i te Atua, noa ˈtu e aita te rahiraa i au. Ua taa ia ˈna e mea faufaa roa ˈˈe ia auhia mai o ˈna e te Atua i te noaaraa te farii maitai o te feia patoi i te Atua. E ua auhia Noa e te Atua.

Ua tâuˈa o Noa

Mai ta tatou i ite iho nei, ua poro Noa ia vetahi ê ma te itoito. Mai te aha to ratou huru i mua i te poroi ta ˈna i horoa? Te na ô ra te Bibilia e hou te diluvi “te amu ra” te taata “i te maa e te inu ra, te faaipoipo ra e te horoa ra ia faaipoipohia, e tae roa aˈera i te mahana i tomo ai Noa i roto i te pahi; aore roa i [tâuˈa], e roohia noa ihora ratou e te diluvi, pau roa ˈtura ratou; oia atoa te haerea mai o te Tamaiti a te taata nei.” Aita ratou i faaroo i te faaararaa.—Mataio 24:38, 39MN.

Ua parau Iesu e mai tera atoa ïa i to tatou nei tau. Ua hau atu i te hanere matahiti i te maoro, ua faaara te mau Ite no Iehova e e rave Iehova i te mau ravea uˈana no te faatupu i ta ˈna parau fafau e haamau i te hoê ao apî parau-tia. Noa ˈtu e e mirioni taata tei farii maitai, aita ïa te miria taata o te fenua e tâuˈa ra. “Te tia ra . . . ia ratou” i te haamoe e e aamu mau te diluvi e e auraa ïa to te reira.—Petero 2, 3:5, 13.

Ua tâuˈa mau râ o Noa. Ua tiaturi oia i ta te Atua ra o Iehova i parau ia ˈna. No to ˈna auraro i ora ˈi oia. Ua papai te aposetolo Paulo e: “No te faaroo . . . to Noa, a faaitehia mai ai oia e te Atua i te mau mea aore â i itea maira, e roohia ihora e te mǎtaˈu, i tarai ai i te pahi ia ora to ˈna fetii.”—Hebera 11:7.

Te hoê hiˈoraa e pee atu

E araka iti rahi ta Noa i hamani—rahi aˈe i te hoê tahua tueraa popo e teitei mai te hoê fare e toru tahua. E 30 metera hau to ˈna roa i to te pahi Wyoming, te pahi raau rahi roa ˈˈe i hamanihia, ia au i te faatiaraa. Parau mau, e ere te araka i te hoê pahi; ia nehenehe noa râ te reira e painu. Mea titauhia râ te mau ravea paturaa aravihi. E ia paraihia i roto e i rapae aˈe i te tapau. Ua raea paha hau atu i te 50 matahiti no te hamani i te reira.—Genese 6:14-16.

Ua hau atu tei titauhia. Ia haaputu Noa i te maa no to ˈna utuafare e no te mau animara no te maororaa hoê matahiti. Hou te diluvi i tae mai ai, ia haaputuhia te mau animara e ia arataihia i roto e tia ˈi. “Ua na reira hoi Noa mai ta Iehova atoa i faaue mai ia ˈna.” Ua topa mau te hau i te ineineraa te mau mea atoa e i to Iehova opaniraa i te uputa o te araka!—Genese 6:19-21; 7:5, 16.

E ua tae aˈera te diluvi. Ua topa te ûa e 40 mahana e 40 po. Ia faaea ïa ratou pauroa i roto i te araka hoê matahiti i te maoro a pâpâmaro ai te fenua. (Genese 7:11, 12; 8:13-16) Ua pohe te feia iino atoa. O Noa anaˈe e to ˈna utuafare tei ora atu i nia i te hoê fenua tamâhia.

Te parau ra te Bibilia e ua riro te diluvi rahi i te tau o Noa ei ‘hiˈoraa no a muri atura.’ Mea nafea ïa? Te taio ra tatou e: “Te raˈi e te fenua e vai nei, te tapeahia nei ïa e taua parau ra no te auahi ia tae i te mahana haavaraa, i te poheraa o te feia paieti ore ra.” Mai to te tau o Noa, e faaorahia â te taata. Ia papu ia outou e “ua ite maori [Iehova] i te faaora i te feia paieti i roto i te ati ra.”—Petero 2, 2:5, 6, 9; 3:7.

E taata paieti o Noa, te hoê taata parau-tia i rotopu i te hoê ui ino. Ua auraro roa oia i te Atua. Ua noaa ia ˈna te itoito no te rave i te mea tia noa ˈtu e ua ite oia e e vahavaha ˈtu e e riri atu te feia aore i hinaaro e tavini i te Atua. Ma te pee i to Noa huru i te na reiraraa e au-atoa-hia ˈi tatou e te Atua e e faaorahia ˈi tatou i roto i te ao apî fatata roa.—Salamo 37:9, 10.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te tumu parau “Ont-ils vraiment vécu aussi longtemps?” i roto i te Réveillez-vous! no Tiurai 2007 i te api 30.

[Parau iti faaôhia i te api 5]

Ua faaitehia paha te mau ohipa uˈana tuiroo o te mau Nephilim i roto i te mau aai tahito

[Hohoˈa i te api 7]

Ma te pee i to Noa faaroo e au-roa-hia ˈi tatou e te Atua

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 5]

Alinari/Art Resource, NY