Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te haapao nei Iehova i ta ˈna mau tavini ruhiruhia ma te here

Te haapao nei Iehova i ta ˈna mau tavini ruhiruhia ma te here

Te haapao nei Iehova i ta ˈna mau tavini ruhiruhia ma te here

“E ere te Atua i te Atua parau-tia ore, a haamoe ai oia i ta outou ohipa i rave, e to outou hinaaro i to ˈna ra iˈoa.”—HEB. 6:10.

1, 2. (a) Ia ite oe i te hoê ruhiruhia rouru hinahina eaha paha ta oe e haamanaˈo? (b) E nafea Iehova e hiˈo ai i te mau Kerisetiano ruhiruhia?

 IA ITE oe i te mau ruhiruhia rouru hinahina o te amuiraa, te haamanaˈo ra anei oe i te hoê faatiaraa o te buka bibilia a Daniela? I roto i te hoê orama ta ˈNa i horoa ia Daniela, ua faahohoˈa te Atua ra o Iehova ia ˈna iho ma te rouru hinahina. Ua papai Daniela e: “Te hiˈo ra vau, e haamauhia ihora te mau terono e ua parahi maira To te mau mahana tahito ra, o tei au to ˈna ahu i te hiona i te teatea, e te rouru o tana upoo, mai te huruhuru mamoe maitai.”—Dan. 7:9.

2 Mea pinepine e ǔ uouo to te huruhuru mamoe maitai. No reira, te huti ra te rouru hinahina e te tiaraa “To te mau mahana tahito” i te matahiti e te paari rahi o te Atua e au ia faatura-rahi-hia. E nafea ïa To te mau mahana tahito ra o Iehova e hiˈo ai i te mau tane e vahine ruhiruhia haapao maitai? Te na ô ra te Parau a te Atua e “e korona hanahana te upoo hinahina, ia roohia ˈtu tei te eˈa parau-tia.” (Mas. 16:31) Oia mau, mai te peu e e rouru ohinahina aore ra uouo to te hoê Kerisetiano haapao maitai, e mea nehenehe ïa i te mata o te Atua teie huru paari. Te hiˈo ra anei oe i to oe mau taeae e tuahine ruhiruhia mai ia Iehova ra?

No te aha ratou e poihere-roa-hia ˈi?

3. No te aha tatou e poihere ai i te mau hoa Kerisetiano ruhiruhia?

3 I rotopu i teie mau tavini ruhiruhia here a te Atua te vai ra te mau melo o te Tino aratai a te mau Ite no Iehova, te mau tiaau ratere apî e tahito, te mau pionie itoito rahi, e te mau taata poro feruriraa paari i te Basileia—te mau taeae e tuahine o te tavini nei ma te haapao maitai i roto i ta tatou mau amuiraa. Ua ite paha oe i vetahi tei poro ma te itoito rahi i te parau apî maitai tau ahuru matahiti i te maoro e ua tauturu to ratou hiˈoraa maitai i te feia apî ia itoito mai e ia faaau i to ratou oraraa. Ua amo vetahi mau hoa Kerisetiano ruhiruhia i te mau hopoia teiaha e ua faaoromai ratou i te hamani-ino-raa no te parau apî maitai. Te haafaufaa rahi nei Iehova e “te tavini haapao maitai e te paari” i to ratou turu-taatoa-raa i te ohipa a te Basileia i tahito e i teie nei.—Mat. 24:45.

4. No te aha tatou e faatura ˈi i te mau Kerisetiano ruhiruhia e e pure ai no ratou?

4 E au teie mau ruhiruhia taiva ore ia haamauruuruhia e ia faaturahia e te tahi atu mau tavini a te Atua ra o Iehova. Inaha, te faatuea ra te Ture a te Atua i horoahia ia Mose i te haapaoraa e te faaturaraa i te mau ruhiruhia e te mǎtaˈu ia Iehova. (Lev. 19:32) Ia pure tamau ïa tatou no teie mau ruhiruhia e ia haamauruuru tatou i te Atua no ta ratou mau ohipa î i te here e tia ˈi. Ua pure te aposetolo Paulo no to ˈna mau hoa rave ohipa apî e ruhiruhia ta ˈna i here.—A taio i te Tesalonia 1, 1:2, 3.

5. E nafea tatou e maitai ai i te amuimuiraa e te mau ruhiruhia haamori ia Iehova?

5 Hau atu â, e nehenehe te amuiraa taatoa e maitai i te amuimuiraa e te mau Kerisetiano ruhiruhia. Na roto i te haapiiraa, te hiˈopoaraa, e te tupuraa o te oraraa, ua haapue te mau ruhiruhia taiva ore haamori ia Iehova i te hoê ite faufaa roa. Ua haapii ratou i te faaoromai e i te faaite i te aumauiui, e ia haapii atu ratou i to muri iho ui, e oaoa e e mauruuru roa ïa ratou. (Sal. 71:18) Ia faaite te feia apî i te haerea paari e ia haafaufaa ïa i teie pu o te ite mai te hutiraa i te pape i te hoê apoo pape hohonu te huru.—Mas. 20:5.

6. E nafea oe e nehenehe ai e faaite i te mau ruhiruhia e te haafaufaa mau nei oe ia ratou?

6 Te faaite ra anei oe i te mau ruhiruhia e te poihere ra oe ia ratou mai ia Iehova e poihere nei ia ratou? Te hoê ravea e nehenehe ai oe e na reira o te faaiteraa ïa i to oe here rahi ia ratou no to ratou taiva ore e to oe haafaufaaraa i to ratou manaˈo. Hau atu â, ia pee oe i to ratou manaˈo, te haapapu ra oe e te faatura ra oe ia ratou ma te aau haavare ore. E nehenehe e rave rahi Kerisetiano ruhiruhia e haamanaˈo i te aˈoraa paari no ǒ mai i te mau ruhiruhia taiva ore e ua maitai ratou i te roaraa o to ratou oraraa i to ratou peeraa i te reira. *

A faaite i te aau î i te here ma te mau ravea e au

7. Ua horoa Iehova na mua roa i te hopoia e haapao i te ruhiruhia ia vai ma?

7 Te horoa nei te Atua na mua roa i te mau utuafare o te ruhiruhia i te hopoia e hamani maitai ia ratou. (A taio i te Timoteo 1, 5:4, 8.) E mauruuru Iehova ia amo te mau utuafare i ta ratou hopoia no nia i to ratou fetii ruhiruhia e mea na reira hoi ratou e faaite ai e te haapao nei ratou i te ruhiruhia mai ia ˈna ra. Te paturu nei te Atua i teie mau utuafare e te haamaitai nei ia ratou no ta ratou mau tutavaraa e haapaeraa atoa. *

8. No te aha e titauhia ˈi ia tapitapi te mau amuiraa i te mau Kerisetiano ruhiruhia?

8 E mauruuru atoa Iehova ia tauturu te mau amuiraa no reira iho i te ruhiruhia taiva ore e fifi ra aita râ e melo utuafare tiaturi aore ra e hinaaro ra e haapao ia ratou. (Tim. 1, 5:3, 5, 9, 10) Na reira ïa te mau amuiraa e faaite ai i ‘te aroha, te aroha taeae, te aau mǎrû aore ra aumihi î i te here,’ no te ruhiruhia. (Pet. 1, 3:8) Te faahohoˈa-maitai-hia ra e Paulo to ratou tapitapi i te mau melo ruhiruhia o te amuiraa, ia faaite oia e ia mauiui te hoê melo o te tino taata, “e mauiui atoa te mau melo atoa.” (Kor. 1, 12:26) Te faaite papu nei te raveraa i te ohipa e au e te aumihi no te ruhiruhia i te faaueraa tumu e turu ra i te aˈoraa a Paulo: “E faaoromai atoa te tahi i ta te tahi ra hopoia, e na reira i te faatia i te ture a te Mesia ra.”—Gal. 6:2.

9. Eaha te mau mea teimaha o te matahiti rahi o te haafifi ra i te hoê taata?

9 Eaha te mau mea e faateimaha ra i te ruhiruhia? E rohirohi ohie noa e rave rahi. E au ra e eita e maraa faahou ia ratou ia rave i te mau mea rii mai te haereraa i te taote, te aufauraa i te tarahu e te vai ra ˈtu â, te tamâraa i te fare, te tunuraa i te maa. I te mea e e tamaa e e inu rii noa ratou ia ruau anaˈe e manaˈo paha ratou e aita e faufaa ia tamaa e ia inu ratou mai tei titauhia. Mai tera atoa paha no te maa pae varua. No te mea ua mohimohi te mata e ua turituri te tariˈa e mea fifi ia taio e ia faaroo i te mau porotarama pae varua, e e mea rohirohi roa ia faaineine no te haere i te mau putuputuraa Kerisetiano. Eaha ïa ta vetahi ê e nehenehe e rave no teie mau ruhiruhia?

E nafea outou e tauturu ai

10. Eaha ta te mau matahiapo e nehenehe e rave ia ara ratou e ua horoa-mau-hia te tauturu e au i te mau ruhiruhia?

10 I roto e rave rahi amuiraa, te haapao-maitai-hia ra te ruhiruhia. Te tauturu nei te mau taeae e tuahine î i te here ia ratou ma te hoohoo, te tunu i te maa e te tamâ i te fare. Te tauturu nei ratou i te ruhiruhia ia haapii, ia ineine no te haere i te mau putuputuraa e ia poro tamau. Te apiti ra te mau Ite apî ia ratou e te tii ra ia ratou na nia i te pereoo. Ia ore te hoê ruhiruhia e nehenehe e faarue i to ˈna fare, e nehenehe oia e faaroo i te porotarama na roto i te niuniu paraparau, aore ra e haruharuhia te mau ripene. Ia nehenehe anaˈe, e ara te mau matahiapo ia rave-mau-hia te mau faanahoraa e au no te haamâha i te mau hinaaro o te mau ruhiruhia o te amuiraa. *

11. A faatia e mea nafea te hoê utuafare i te tautururaa i te hoê taeae ruhiruhia.

11 E nehenehe atoa te Kerisetiano taitahi e faaite i te farii maitai e te horoa noa. I muri aˈe i te poheraa te vahine a te hoê taeae ruhiruhia, aita i pee faahou ia ˈna i te aufau i te tarahu fare no to ˈna ereraa i te moni tuhaa a ta ˈna vahine. Ua haapii na raua i te Bibilia i te hoê utuafare—te metua tane, metua vahine e e piti tamahine taurearea—e fare iti rahi hoi to ratou. Ua horoa ratou e piti piha na ˈna no te faaea i reira. I te roaraa 15 matahiti, ua tamaa ratou e o ˈna, ua fanaˈo ratou i te mau taime oaoa e ua faaite i te aroha taeae. Ua faufaa-rahi-hia na tamahine i to ˈna faaroo e ite rahi, e ua fanaˈo o ˈna i te amuimuiraa oaoa. Ua ora teie taeae ruhiruhia i ǒ ratou e tae roa ˈtu i to ˈna poheraa i te 89raa o to ˈna matahiti. Te haamauruuru nei â teie utuafare i te Atua no te haamaitairaa e rave rahi i to ratou amuimuiraa ˈtu e oia. Aita ratou i ‘ere i te utua’ maitai i te tautururaa i te hoê hoa pǐpǐ a Iesu Mesia.—Mat. 10:42. *

12. Eaha ta outou e nehenehe e rave no te faaite i te aau î i te here i te mau taeae e tuahine matahiti rahi?

12 Eita paha e maraa ia outou ia tauturu i te hoê taeae aore ra tuahine ruhiruhia mai teie utuafare, e nehenehe râ outou e tauturu i te mau ruhiruhia ia tae mai i te mau putuputuraa e ia haere i roto i te taviniraa. E nehenehe atoa outou e titau manihini ia ratou i to outou fare e e rave atoa ia ratou ia haere no te hoê tere poto. E nehenehe outou e haere e hiˈo ia ratou, i te taime iho â râ e roohia ˈi ratou i te maˈi aore ra e mau ai ratou i te fare. Hau atu â, e nehenehe outou e e mea titauhia ia aupuru outou ia ratou mai te taata feruriraa paari te huru. Ia nehenehe noa ratou e feruri maitai, e mea tano ia horoa te mau Kerisetiano ruhiruhia i to ratou manaˈo i roto i te mau faaotiraa atoa no nia ia ratou. Te feia atoa ua moe to ratou aravihi i te feruriraa, e taa ia ratou e te faaturahia ra anei ratou aore ra aita.

Eita Iehova e haamoe i ta outou ohipa

13. No te aha e mea faufaa ˈi ia haapao maitai i te huru aau o te mau Kerisetiano ruhiruhia?

13 E mea faufaa roa ia haapao maitai i te huru aau o te mau ruhiruhia. E inoino iho â te mau ruhiruhia no te mea eita ratou e nehenehe e rave faahou i te mau mea atoa ta ratou i rave na a vai apî ai ratou ma te tino oraora aˈe. Ei hiˈoraa, ua roohia te hoê tuahine, tei tavini ia Iehova fatata e 50 matahiti i te maoro e tei rave i te taviniraa pionie tamau, i te hoê maˈi haaparuparu e mea fifi roa ïa ia tae oia i te mau putuputuraa. Ia faaau oia i ta ˈna taviniraa na mua ˈˈe e to ˈna mau taotiaraa i teie nei, ua haamata o ˈna i te taˈi. Ma te piˈo i to ˈna upoo i raro, ua parau oia ma te roimata, “Mea faufaa ore ta ˈu ohipa i teie nei.”

14. Eaha te faaitoitoraa ta te mau tavini ruhiruhia a Iehova e huti mai i te mau salamo?

14 Mai te peu e e ruhiruhia oe, ua mauiui atoa anei oe mai tera te huru? Aore ra te vai ra anei te taime a manaˈo ai oe e ua faarue paha Iehova ia oe? Tera atoa paha to te papai salamo huru aau i to ˈna ruhiruhiaraa, no te mea ua taparu oia ia Iehova: “Eiaha e taiva ia ˈu i te ruhiruhiaraa ra; e ia paruparu vau ra, eiaha e faarue ia ˈu. . . . Ia ruhiruhia vau e ia hinahinahia tau upoo, e te Atua e, eiaha oe e faarue mai ia ˈu.” (Sal. 71:9, 18) Aita iho â Iehova i faarue i teie papai salamo, e eita Oia e faarue ia oe. I roto i te tahi atu salamo, ua faaite Davida i to ˈna tiaturi i te turu a te Atua. (A taio i te Salamo 68:19.) E nehenehe oe e tiaturi e mai te peu e e Kerisetiano ruhiruhia taiva ore oe, tei pihai iho noa Iehova ia oe e e tamau â oia i te paturu ia oe i tera e tera mahana.

15. Eaha te nehenehe e tauturu i te mau ruhiruhia ia tapea i te manaˈo maitai?

15 E haamanaˈo noa te Atua i te mau mea atoa ta te mau Ite no Iehova ruhiruhia i rave e e rave nei no to ˈna hanahana. “E ere te Atua i te Atua parau-tia ore, a haamoe ai oia i ta outou ohipa i rave, e to outou hinaaro i to ˈna ra iˈoa,” ta te Bibilia ïa e parau ra. (Heb. 6:10) No reira, eiaha roa e faatupu i te manaˈo faatoaruaru, i te manaˈo hape no te mea e ua ruhiruhia, aita ïa to outou e faufaa faahou no Iehova. A tutava i te mono i te mau manaˈo ahoaho, taiâ na roto i te mau manaˈo maitai. A oaoa i ta outou mau haamaitairaa e to outou tiaturiraa no te tau a muri aˈe! E ‘tiaturiraa e e hopea’ maitai roa ˈˈe to tatou e ua haapapuhia te reira e to tatou Atua Poiete. (Ier. 29:11, 12; Ohi. 17:31; Tim. 1, 6:19) A feruri maite i to outou tiaturiraa, a haa ia vai apî noa to outou aau e feruriraa, e eiaha roa e faaiti i to outou faufaa i roto i te amuiraa! *

16. No te aha te hoê matahiapo ruhiruhia i manaˈo ai e mea tano ia faaea oia i te tavini ei matahiapo, e mea nafea râ te tino matahiapo i te tautururaa ia ˈna?

16 A hiˈo na ia Johan, e 80 matahiti o tei haapao ma te taime taatoa i ta ˈna vahine taiva ore o Sannie e hapepa i teie nei. * E haapao te mau tuahine ia Sannie te tahi i muri iho i te tahi ia nehenehe Johan e haere i te mau putuputuraa e i roto i te taviniraa. Aita râ i maoro aˈenei, ua rohirohi roa o Johan e ua haamata oia i te manaˈo e mea tano ia faaea oia i te tavini ei matahiapo o te amuiraa. “Eaha te faufaaraa ia tavini noa ei matahiapo?” ta ˈna ïa i ui ma te roimata. “Aita vau e rave faahou ra i te tahi ohipa maitai aˈe i roto i te amuiraa.” Ua haapapu to ˈna mau hoa matahiapo ia ˈna e mea faufaa roa to ˈna ite e to ˈna haroaroaraa. Ua faaitoito ratou ia ˈna ia tamau i te tavini ei matahiapo, noa ˈtu e ua taotiahia te ohipa ta ˈna e rave ra. Ma te faaitoito-rahi-hia, te tamau ra Johan i te tavini ei matahiapo no te maitai o te amuiraa.

Te tiai mau ra Iehova ia tatou

17. Eaha te mau haapapuraa ta te Bibilia e horoa ra i te mau Kerisetiano ruhiruhia?

17 Te faaite maitai ra te mau Papai e e nehenehe te mau ruhiruhia e hotu â i te pae varua noa ˈtu te mau fifi o te matahiti rahi. Ua faahiti te papai salamo e: “O tei tanuhia i roto i te fare o Iehova ra . . . e hotu â ïa e tae noa ˈtu i te paariraa ra; e î i te tapau, e te vai ota noa ra.” (Sal. 92:13, 14) ‘Aore’ te aposetolo Paulo tei roohia i te hoê maˈi, ‘i taiâ, pohe noâ hoi te taata i rapaeau.’—A taio i te Korinetia 2, 4:16-18.

18. No te aha te mau hoa Kerisetiano ruhiruhia e to ratou feia utuutu e hinaaro ai i te tauturu a vetahi ê?

18 Te haapapu ra e rave rahi hiˈoraa o teie tau e “e hotu â” te mau ruhiruhia. E nehenehe râ te mau fifi o te maˈi e o te matahiti paari e riro ei mea teimaha, tae noa ˈtu no te feia e melo utuafare haapao maitai e te tiaturihia to ratou. E nehenehe atoa paha te feia utuutu e rohirohi roa. E fanaˈoraa taa ê e e hopoia na te amuiraa te haapaoraa ma te here i to ratou mau ruhiruhia e te feia e utuutu ra ia ratou. (Gal. 6:10) Te faaite nei teie tauturu e aita hoi tatou e parau ra ia ratou ia haere e ‘ia mahanahana e ia paia’ ma te ore e tauturu ia ratou ma te mau ravea e au.—Iak. 2:15-17.

19. No te aha te mau Kerisetiano ruhiruhia haapao maitai e tiai ai i te tau no a muri aˈe ma te tiaturi?

19 No te matahiti rahi hoi e taui ai te mau ohipa a te hoê Kerisetiano, eita râ te taime e faaiti i to Iehova here i ta ˈna mau tavini ruhiruhia taiva ore. Area râ, e mea poiherehia teie mau Kerisetiano haapao maitai atoa i to ˈna aro, e e ore roa oia e faarue ia ratou. (Sal. 37:28; Isa. 46:4) E paturu e e aratai Iehova ia ratou i to ratou ruhiruhiaraa.—Sal. 48:14.

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo i te mau api 3-10 o te A ara mai na! o te 8 no Fepuare 1994.

^ I te tahi mau fenua, e nehenehe atoa te ruhiruhia e tauturuhia ia noaa te tauturu a te hau. A hiˈo i te tumu parau “Te haapao nei te Atua i te mau ruhiruhia” o Te Pare Tiairaa o te 1 no Tiunu 2006 (Farani).

^ A hiˈo i te tumu parau “Te haapao noa nei Iehova ia tatou” o Te Pare tiairaa o te 1 no Tetepa 2003 (Farani).

^ A hiˈo i te tumu parau “Te hinuhinu o te upoo hinahina” o Te Pare Tiairaa o te 15 no Mati 1993.

^ Ua tauihia te mau iˈoa.

E nafea outou e pahono ai?

• No te aha outou e poihere ai i te mau Kerisetiano ruhiruhia taiva ore?

• E nafea tatou e faaite ai i te aau î i te here no te mau hoa haamori ruhiruhia?

• Eaha te nehenehe e tauturu i te mau tavini ruhiruhia a Iehova ia manaˈo maitai?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 24]

E haapao maitai te mau melo o te amuiraa i te mau ruhiruhia