Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te paraparau ohie ra anei oe i te “reo ateate”?

Te paraparau ohie ra anei oe i te “reo ateate”?

Te paraparau ohie ra anei oe i te “reo ateate”?

‘E tuu atu vau i te [reo ateate] i te taata nei, ia tiaoro paatoa ratou i te iˈoa o Iehova.’—ZEPH. 3:9MN.

1. Eaha te ô faahiahia ta Iehova i horoa na tatou?

 E Ô O te reo e ere ïa no ǒ mai i te taata ra, no ǒ mai râ i te Atua ra o Iehova, te Atua Poiete o te taata. (Exo. 4:11, 12) Ua horoa Oia ia Adamu te taata matamua i te ravea no te paraparau e oia atoa no te hamani i te mau taˈo apî a rahi atu ai ta ˈna parau. (Gen. 2:19, 20, 23) E ô faahiahia mau â teie! Ua nehenehe atoa ïa te huitaata e tauaparau e to ratou Metua i te raˈi e e arue i to ˈna iˈoa hanahana.

2. No te aha te taata e ore faahou ai e paraparau i te hoê anaˈe iho reo?

2 I te roaraa o na senekele matamua 17 o te oraraa o te taata, hoê noa reo to te taata atoa, e “hoê hoi parau.” (Gen. 11:1) E ua tupu ihora te orure hau i te tau o Nimeroda. Ma te patoi i te mau faaueraa a Iehova, ua putuputu atura te taata faaroo ore i tei parauhia i muri aˈe o Babela, no te mea ua faaoti papu ratou e faaea i te hoê vahi. Ua haamata ratou i te patu i te hoê pare rahi, eiaha no te faahanahana ia Iehova, tera râ ‘ia itea to ratou iˈoa.’ No reira Iehova i faahuru ê ai i te reo tumu o te mau orure hau a paraparau atu ai ratou i te mau reo ěê. Purara ê atura ratou i nia i te fenua atoa e ati noa ˈˈe.—A taio i te Genese 11:4-8.

3. Eaha tei tupu i to Iehova faahuru-ê-raa i te reo o te mau orure hau i Babela?

3 I teie tau, e tausani reo—hau atu i te 6 800 ta vetahi e parau ra—e paraparauhia ra na te ao nei. E mea titauhia no teie mau reo taitahi te mau hiroa manaˈo ê. E au ra e i to te Atua ra o Iehova faahuru-ê-raa i te reo o teie mau orure hau, ua tumâ oia i te reo ta ratou i paraparau noa na ia ore ratou e haamanaˈo faahou. Aita noa oia i faaô i roto i to ratou feruriraa i te mau taˈo apî ua taui atoa râ i to ratou hiroa manaˈo e ua faatupu i te mau tarame apî. E ere ïa i te mea maere i mairihia ˈi te vahi o taua pare ra o “Babela,” e arepurepu te auraa! (Gen. 11:9) Ma te anaanatae, o te Bibilia anaˈe te horoa ra i te hoê tatararaa maitai no nia i te tumu o te mau reo rau o ta tatou e ite ra i teie tau.

Te hoê reo ateate apî

4. Eaha ta Iehova i tohu o te tupu i to tatou nei tau?

4 Noa ˈtu te anaanatae rahi o te faatiaraa a te Bibilia no nia i to te Atua haaraa i Babela, te tupu ra te tahi mea anaanatae e te faufaa roa ˈtu â i to tatou nei tau. Ua tohu Iehova na roto i ta ˈna peropheta ra o Zephania e: “Ei reira vau e tuu atu ai i te [reo ateate] i te taata nei, ia tiaoro paatoa ratou i te iˈoa o Iehova, e ia haamori ia ˈna ma te aau hoê.” (Zeph. 3:9; MN) Eaha tera “reo ateate,” e nafea tatou e haapii ai i te paraparau ohie i te reira?

5. Eaha te reo ateate, e eaha tei itehia i te tuuraahia mai teie reo?

5 Te reo ateate o te parau mau ïa no nia i te Atua ra o Iehova e ta ˈna opuaraa itehia i roto i ta ˈna Parau, te Bibilia. To roto atoa i tera “reo” te taa-maitai-raa i te parau mau no nia i te Basileia o te Atua e e nafea te reira e faaraa ˈi i te iˈoa o Iehova, e faatia ˈi i to ˈna mana arii, e e hopoi mai ai i te mau haamaitairaa mure ore na te huitaata haapao maitai. Eaha te itehia ia tuuhia mai teie reo? Te parauhia maira e e “tiaoro” te taata “i te iˈoa o Iehova” e e “haamori ia ˈna ma te aau hoê.” Taa ê atu i te tupuraa i Babela, ua aruehia te iˈoa o Iehova e ua hoê to ˈna nunaa i te tuuraahia mai teie reo ateate.

Haapiiraa i te reo ateate

6, 7. (a) Eaha tei taaihia i te haapiiraa i te hoê reo apî, e e nafea te reira e tu ai i te haapiiraa i te reo ateate? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i teie nei?

6 Ia hinaaro te hoê taata e haapii i te hoê reo apî, e hau atu â oia i te tamau aau i te mau taˈo apî. Ua taaihia te haapiiraa i te hoê reo apî i te haapiiraa i te hoê huru feruriraa apî, te hoê hiroa manaˈo apî. Mea taa ê i roto i te tahi atu reo, te haaferuriraa e te mau parau hoata. E mea titauhia no te parau i te mau taˈiraa reo apî ia ohipa taa ê te mau mero o te parau, mai te arero. Hoê â ïa huru ia haamata tatou i te haapii i te reo ateate o te parau mau bibilia. Eita e navai ia haapii mai i te tahi noa mau haapiiraa bibilia tumu. No te haapii maitai i teie reo apî, e taui ïa tatou i to tatou manaˈo e feruriraa e tia ˈi.—A taio i te Roma 12:2; Ephesia 4:23.

7 Eaha te tauturu ia tatou ia taa i te reo ateate e ia paraparau ohie atoa i te reira? Mai no te haapii i te mau reo atoa, te vai nei te tahi mau ravea o te nehenehe e tauturu ia tatou ia paraparau ohie i te reo o te parau mau bibilia. E hiˈopoa anaˈe i te tahi mau taahiraa matamua i faaohipahia e te taata no te haapii i te tahi atu reo e e hiˈo anaˈe e nafea teie mau taahiraa e tauturu ai ia tatou ia haapii i teie reo apî taipe.

Paraparau-ohie-raa i te reo ateate

8, 9. Eaha ta tatou e rave ia hinaaro tatou e haapii i te reo ateate e tia ˈi, e no te aha e mea faufaa roa ˈi te reira?

8 A faaroo maitai. Na mua, mea huru ê roa paha te hoê reo apî no te tariˈa matau ore. (Isa. 33:19) Ia haapii râ te hoê taata i te ara maite i ta ˈna e faaroo ra, e haamata oia i te ite i te taˈo taitahi e i te tapao i te hiroa parau. Te aˈo-atoa-hia ra tatou: “E au ia tatou ia faarahi hua ˈtu i te haapao i te mau parau ta tatou i faaroo aˈenei, o te mairi noa ˈtu hoi ia tatou a muri aˈe.” (Heb. 2:1) Ua aˈo pinepine Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “E tariˈa to ˈna ei faarooraa ra, e faaroo oia.” (Mat. 11:15; 13:43; Mar. 4:23; Luka 14:35) E mea tia ïa ia ‘faaroo e ia ite’ tatou i te auraa o ta tatou e faaroo ra no te haere i mua i roto i to tatou maramaramaraa i te reo ateate.—Mat. 15:10; Mar. 7:14.

9 E titau te faarooraa ia ara maite, e mea hoona mau râ teie tutavaraa. (Luka 8:18) I te mau putuputuraa Kerisetiano, te ara maite ra anei tatou i te mea e faataahia ra, aore ra te nevaneva noa ra? E mea faufaa roa ia tutava hua tatou i te ara maite i tei parauhia maira. Aita anaˈe, e nehenehe tatou e riro mai ei feia faaroo atâ.—Heb. 5:11.

10, 11. (a) Hau atu â i te faaroo-maitai-raa, e mea tia ia aha tatou? (b) Eaha ˈtu â tei taaihia i te paraparauraa i te reo ateate?

10 A pee i te feia orero parau ohie. E faaitoitohia te piahi reo ěê ia faaroo maitai e ia tamata atoa i te pee i te huru taˈiraa reo e huru paraparau a te feia orero parau ohie. E tauturu te reira i te mau piahi eiaha ia faatupu i te taˈiraa reo hape a fifi ai paha te taata i te taa ia ratou i muri aˈe. Oia atoa, ia huti mai ïa tatou i te haapiiraa i te feia aravihi i te “haapii-maite-raa” i te reo apî e tia ˈi. (Tim. 2, 4:2) A ani i te tauturu. Ia ineine outou i te farii i te aˈoraa ia hape outou.—A taio i te Hebera 12:5, 6, 11.

11 Ua taaihia te paraparauraa i te reo ateate i te tiaturiraa i te parau mau e i te haapiiraa i te reira ia vetahi ê e i te faaau-atoa-raa i to tatou haerea i nia i te mau ture e te mau faaueraa tumu a te Atua. No te tauturu ia tatou ia na reira, e mea tia ia pee tatou ia vetahi ê. Ia pee ïa i to ratou faaroo e itoito rahi. Oia atoa ïa ia pee i to Iesu haerea taatoa. (Kor. 1, 11:1; Heb. 12:2; 13:7) Ia tamau tatou i te na reira e itehia ˈi te auhoêraa i rotopu i te nunaa o te Atua, ia paraparau hoê ratou i te reo ateate.—Kor. 1, 4:16, 17.

12. Mea nafea te tamau-aau-raa i te taai-roa-hia i te haapiiraa i te hoê reo apî?

12 A tamau aau. E titauhia ia haamanaˈo te mau piahi reo ěê e rave rahi mea apî. Oia ïa te mau taˈo e te mau pueraa taˈo apî. No te mau Kerisetiano, e nehenehe te tamau-aau-raa e riro ei tauturu rahi ia aravihi i te reo ateate. Papu e mea maitai ia tamau aau tatou i te mau iˈoa o te mau buka o te Bibilia te tahi i muri iho i te tahi. Ua faariro vetahi ei fa na ratou e tamau aau i te tahi mau irava bibilia aore ra faahitiraa. Ua ite te tahi atu pae e mea maitai ia tamau aau i te mau himene o te Basileia, te mau iˈoa o te mau opu o Iseraela e o na aposetolo 12, te mau huru maitatai o te hotu a te varua. I te tau tahito, ua tamau aau e rave rahi Iseraela i te mau salamo. I teie tau, ua mau aau i te hoê tamaiti apî e 80 irava bibilia i te onoraa o to ˈna matahiti. E nehenehe anei tatou e faaohipa maitai aˈe i teie ravea faufaa?

13. No te aha e mea faufaa roa ˈi ia na nia iho noa?

13 Ia na nia iho noa, e tauturu ïa i te tamau-aau-raa, e ua riro te mau haamanaˈoraa tamau ei tuhaa faufaa no ta tatou haapiiraa Kerisetiano. Ua parau te aposetolo Petero e: “Eita vau e tuutuu i te faaiteite ia outou i teie nei mau parau, ite noâ outou, e papu noâ outou i taua parau mau nei.” (Pet. 2, 1:12) No te aha e mea titauhia ˈi te mau haamanaˈoraa? No te mea e faahohonu te reira i to tatou maramaramaraa, e aano atu â ta tatou huru hiˈoraa e e haapaari i ta tatou faaotiraa papu e faaroo ia Iehova. (Sal. 119:129) Ma te hiˈo tamau faahou i te mau ture aveia e te mau faaueraa tumu a te Atua, e tauturu te reira ia hiˈopoa tatou ia tatou iho e ia aro atu i te hinaaro e riro ei “taata e moina noa te parau ia faaroo.” (Iak. 1:22-25) Ia ore tatou e haamanaˈo tamau i te parau mau, e haafifi te tahi atu mau mea i to tatou aau e eita tatou e paraparau ohie faahou i te reo ateate.

14. Eaha te tauturu ia tatou ia haapii tatou i te reo ateate?

14 A taio ma te reo puai. (Apo. 1:3) E tamata vetahi mau piahi i te haapii i te hoê reo apî o ratou anaˈe iho ma te mamû noa. Eita te reira e faatupu i te mau faahopearaa maitai roa ˈˈe. Ia haapii tatou i te reo ateate, i te tahi mau taime e hinaaro paha tatou e taio ma te “manaˈoraa,” aore ra ma te reo mǎrû no te tauturu ia tatou ia ara maite. (A taio i te Salamo 1:1, 2.) Mea na reira e mau roa ˈi i roto i to tatou feruriraa te parau ta tatou e taio ra. I roto i te reo Hebera, ua taai-roa-hia te parau “manaˈoraa,” aore ra taio-mǎrû-raa, i te feruriruriraa. Ia faufaa-roa-hia tatou i te maa ta tatou e amu ra, e mea titauhia te haamǎrûraa, e mea titau-atoa-hia te feruriruriraa ia maramarama maitai tatou i ta tatou e taio ra. Te vaiiho ra anei tatou i te taime ravai maitai no te feruriruri i ta tatou e haapii ra? Ia oti te taioraa i te Bibilia, ia feruri hohonu tatou i ta tatou i taio e tia ˈi.

15. E nafea tatou e haapii ai i te “tarame” o te reo ateate?

15 A hiˈopoa i te tarame. I te taime au e mea faufaa ia haapii i te tarame, aore ra te faanahoraa o te mau taˈo e te mau ture o te reo apî ta tatou e haapii ra. E tauturu te reira ia tatou ia taa i te faanahoraa o te reo, ia nehenehe tatou e paraparau ma te tano. Mai te hoê reo e hiroa parau to ˈna, e ‘hiroa parau ora’ atoa to te reo ateate o te parau mau bibilia. (Tim. 2, 1:13) Ia pee ïa tatou i tera “hiroa” e tia ˈi.

16. Eaha te huru e mea tia ˈi ia faaruru tatou, e e nafea ïa tatou?

16 A haere tamau i mua. Ua ravai noa paha te ite o te hoê taata i te hoê reo ia tauaparau oia i te mau mea ohie, i reira râ e faaea oia i te haere i mua. E tupu mai paha te hoê â fifi e te feia e paraparau nei i te reo ateate. (A taio i te Hebera 5:11-14.) Eaha te tauturu ia tatou ia faaruru atu i teie huru? Ia hinaaro ïa tatou e tutava i te haapii â i teie reo. “E teie nei, e vaiiho noa ˈˈe na i te parau matamua o te Mesia ra, e haere â tatou i mua i te paari mau ra; eiaha râ ma te haamau faahou i te tumu ra i te tatarahapa i te ohipa pohe, e te faaroo i te Atua ra, e te parau no te mau bapetizo, e no te tuuraa rima ra, e te tia-faahou-raa o tei pohe ra, e te haavaraa utua raveraa mure ore ra.”—Heb. 6:1, 2.

17. No te aha e mea faufaa ˈi ia haapii tamau noa? A horoa i te hoê faahohoˈaraa.

17 A faataa i te mau taime haapiiraa papu. E mea maitai aˈe te mau area haapiiraa poto tamau i te mau area haapiiraa roroa varavara. A haapii i te taime e mea ara maitai oe e eita oe e nevaneva ohie noa. E au te haapiiraa i te hoê reo apî i te vaereraa i te hoê eˈa na roto i te uru raau. Ia haere-pinepine-hia na teie eˈa, e mea ohie aˈe ïa te tere. Ia ore teie eˈa e faaohipahia no te hoê tau maoro, e î oioi ïa i te uru raau. E mea faufaa roa ïa te tuutuu ore e te tamauraa! (Dan. 6:16, 20) A pure “ma te ara-tamau-maite-raa” no nia i te paraparauraa i te reo ateate o te parau mau bibilia.—Eph. 6:18.

18. No te aha e mea tia ˈi ia paraparau tatou i te reo ateate i te mau taime maitatai atoa?

18 A paraparau! A paraparau! A paraparau! E feaa paha vetahi e haapii ra i te hoê reo apî ia paraparau no to ratou huru mamahu aore ra riaria ia hape. E tapea te reira ia ratou ia ore ia haere i mua. Ia haamata i te haapii i te hoê reo e mea faufaa roa ia faaohipa ˈtu. Ia paraparau rahi te piahi i te reo apî, e parau ohie roa ˈˈe ïa o ˈna i teie reo. Oia atoa e mea titauhia ia paraparau tatou i te reo ateate i te mau taime maitatai atoa. “O te aau . . . to te taata nei i faaroo, e ia roaa ˈtu te parau-tia; o te vaha hoi tei faˈi i te parau, e ia roaa ˈtu te ora.” (Roma 10:10) Eita noa tatou e “faˈi i te parau” i to tatou taime bapetizoraa i te mau taime maitatai atoa râ e paraparau ai tatou no nia ia Iehova, e ia ohipa atoa tatou i roto i te taviniraa. (Mat. 28:19, 20; Heb. 13:15) E tauturu ta tatou mau putuputuraa Kerisetiano ia tatou ia paraparau i te reo ateate ma te maramarama e te papu.—A taio i te Hebera 10:23-25.

A faaohipa i te reo ateate ma te tahoê no te arue ia Iehova

19, 20. (a) Eaha te ohipa maere ta te mau Ite no Iehova e faatupu ra i teie mahana? (b) Eaha ta outou faaotiraa papu?

19 Auê i te oaoa e ahiri tei Ierusalema tatou i te poipoi Sabati o te 6 no Sivana i te matahiti 33 T.T.! Hou rii i te hora iva i tera poipoi, “ua parau” semeio ihora te feia i tairuru i roto i te hoê piha i nia “i te parau ěê.” (Ohi. 2:4) I teie mahana, aita te mau tavini a te Atua e paraparau faahou ra i te reo ěê. (Kor. 1, 13:8) Te faaite nei râ te mau Ite no Iehova i te parau apî maitai o te Basileia na roto hau atu i te 430 reo ěê.

20 Ia mauruuru roa ïa tatou i te mea e noa ˈtu eaha te reo ta tatou e paraparau ra, ua hoê tatou i te paraparauraa i te reo ateate o te parau mau bibilia! E mea taa ê roa ïa i tei tupu i Babela. Te arue nei te nunaa o Iehova i to ˈna iˈoa ma te paraparau i te hoê reo te huru. (Kor. 1, 1:10) Ia faaoti papu ïa tatou e tavini tamau “ma te aau hoê” e to tatou mau taeae e tuahine e ati aˈe te fenua a haapii ai tatou i te paraparau ohie roa i tera reo hoê no te hanahana o to tatou Metua i te raˈi ra o Iehova.—A taio i te Salamo 150:1-6.

E nafea outou e pahono ai?

• Eaha te reo ateate?

• Eaha tei taaihia i te paraparauraa i te reo ateate?

• Eaha te tauturu ia tatou ia paraparau ohie i te reo ateate?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 29]

A haamaitai i te paraparau ohie i te reo ateate ma

te faaroo maitai.

Luka 8:18; Heb. 2:1

te pee i te feia orero parau ohie.

Kor. 1, 11:1; Heb. 13:7

te tamau aau e te na nia iho noa i te parau.

Iak. 1:22-25; Pet. 2, 1:12

te taio ma te reo puai.

Sal. 1:1, 2; Apo. 1:3

te hiˈopoa i te “tarame.”

Tim. 2, 1:13

te haere tamau i mua.

Heb. 5:11-14; 6:1, 2

te faataa i te mau taime haapiiraa papu.

Dan. 6:16, 20; Eph. 6:18

te paraparau i te reo.

Roma 10:10; Heb. 10:23-25

[Hohoˈa i te api 31]

Te paraparau hoê ra te nunaa o Iehova i te reo ateate