Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A atuatu i “te taura e toru fenu” i roto i te faaipoiporaa

A atuatu i “te taura e toru fenu” i roto i te faaipoiporaa

A atuatu i “te taura e toru fenu” i roto i te faaipoiporaa

“Te taura e toru fenu ra, eita ïa e motu vave.”—KOH. 4:12.

1. Na vai i taati i na taata matamua i roto i te faaipoiporaa?

 I MURI iho i te poieteraa o te raau rii e o te animara, ua hamani te Atua ra o Iehova i te taata matamua, Adamu. I muri aˈe, ua haamairi ihora te Atua i te varea taoto rahi i nia ia Adamu, e ua rave ihora Oia i te hoê aoao o Adamu no te hamani i te hoê tauturu au tia roa no ˈna. I to ˈna iteraa ˈtu ia ˈna, ua na ô ihora Adamu: “I teie nei, e ivi teie no to ˈu nei ivi, e iˈo hoi no to ˈu nei iˈo.” (Gen. 1:27; 2:18, 21-23) Ua faaite Iehova i to ˈna farii maitai i teie ohipa, ma te taati i na taata matamua i roto i te faaipoiporaa e ma te haamaitai ia raua.—Gen. 1:28; 2:24.

2. Mea nafea to Satani haafifiraa i te taairaa i rotopu ia Adamu raua Eva?

2 Ma te peapea, aita i maoro ua arohia ta te Atua faanahoraa o te faaipoiporaa. Mea nafea ïa? Ua faahema te hoê varua ino, o tei parauhia o Satani, ia Eva ia amu oia i te raau otahi i opanihia i na taata faaipoipo. I muri noa iho, ua apiti atu Adamu i ta ˈna vahine i tei faaauhia i te hoê orureraa hau i ta te Atua faatereraa tia e aratairaa maitai. (Gen. 3:1-7) I to Iehova aniraa i na taata faaipoipo eaha ta raua i rave, ua ite-papu-hia e ua fifi ê na to raua taairaa. Ua faahapa Adamu i ta ˈna vahine, ma te parau atu e: “Na te vahine ta oe i ho mai ei apiti no ˈu ra, i horoa mai i to taua raau ra, amu ihora vau.”—Gen. 3:11-13.

3. Ua faatupu vetahi mau ati Iuda i teihea manaˈo tano ore?

3 I te roaraa o te mau senekele i muri mai, ua faaohipa o Satani e rave rau ravea haavarevare no te faatupu i te mau peapea i rotopu i te mau hoa faaipoipo. Ei hiˈoraa, i te tahi mau taime ua faaohipa oia i te mau aratai haapaoraa no te faaitoito i te hoê manaˈo o te faaipoiporaa e ere i to te mau Papai. Ua haafaufaa ore vetahi mau aratai haapaoraa ati Iuda i te mau ture aveia a te Atua, ma te faatia i te mau tane ia faataa i ta ratou mau vahine no te tahi mau tumu faufaa ore mai te tamiti-rahi-raa i te maa. Ua faaite râ Iesu: “O te haapae noa i ta ˈna vahine, e ere i to te faaturi, a faaipoipo ai i te tahi, ua faaturi ïa.”—Mat. 19:9.

4. E nafea te faanahoraa o te faaipoiporaa e arohia ˈi i teie mahana?

4 Te rohi noa nei â Satani i te tamata i te hahae i te taairaa o te faaipoiporaa. Te haapapu ra te haamanaraahia te faaipoiporaa i rotopu i te mau mahu, te oraraa amui ei na taata faaipoipo-ore-hia, e te faataaraa farii-ohie-hia e ua manuïa rahi oia i roto i tera tuhaa. (A taio i te Hebera 13:4.) Ei Kerisetiano, eaha ta tatou e nehenehe e rave no te ore e pee i te manaˈo hape i matauhia no nia i te faaipoiporaa? E hiˈopoa anaˈe i te tahi mau huru oaoa e te manuïa o te hoê faaipoiporaa.

A tuu ia Iehova i roto i te faaipoiporaa

5. Eaha te auraa o te parau ra “taura e toru fenu” no te faaipoiporaa?

5 Ia manuïa te hoê faaipoiporaa, e titauhia ia tuuhia Iehova i roto i te taatiraa. Te na ô ra ta ˈNa Parau: “Te taura e toru fenu ra, eita ïa e motu vave.” (Koh. 4:12) “Te taura e toru fenu” o te hoê ïa parau faahohoˈa. Ia faaohipahia taua faahohoˈaraa ra i te faaipoiporaa, o te tane e te vahine ïa na fenu matamua e piti, o tei firihia e te fenu o ropu, te Atua ra o Iehova. E horoa te tahoêraa e o te Atua i te puai pae varua i na taata faaipoipo no te faaruru i te mau fifi, e o te taviri iho te reira no te faatupu i te oaoa rahi roa ˈˈe i roto i te faaipoiporaa.

6, 7. (a) Eaha ta te mau Kerisetiano e nehenehe e rave no te haapapu e tei roto Iehova i to ratou faaipoiporaa? (b) Eaha ta te hoê tuahine e haafaufaa ra i ǒ ta ˈna tane?

6 Eaha râ ta na hoa faaipoipo e nehenehe e rave no te haapapu e mai te taura e toru fenu ra to raua taatiraa? Ua himene te fatu salamo ra o Davida: “E mea au na ˈu te rave i to oe hinaaro, e tau Atua; te vai nei hoi ta oe ture tei roto i to ˈu nei aau.” (Sal. 40:8) Oia atoa, e turai to tatou here i te Atua ia tatou ia tavini ia ˈna ma te aau atoa. No reira, e mea tia ia atuatu na hoa faaipoipo i te hoê taairaa mahanahana piri e o Iehova e ia oaoa i te raveraa i to ˈna hinaaro. E mea maitai atoa ia tutava na hoa faaipoipo i te haapaari i to raua here i te Atua.—Mas. 27:17.

7 Mai te peu e tei roto mau iho â ta te Atua ture ia tatou, e itehia ïa te mau huru maitatai mai te faaroo, te tiaturiraa, e te here e e tauturu ia atuatu i te taairaa o te faaipoiporaa. (Kor. 1, 13:13) Te na ô ra te hoê Kerisetiano o Sandra te iˈoa, e 50 matahiti faaipoiporaa: “Eaha ta ˈu i haafaufaa roa ˈˈe i ǒ ta ˈu tane, o te aratairaa ïa e te aˈoraa niuhia i nia i te Bibilia ta ˈna i horoa mai, e to ˈna here ia Iehova, tei puai aˈe i to ˈna here ia ˈu.” E te mau tane e, e na reirahia anei te parau no outou?

8. Eaha te titauhia ia noaa te “utua maitai” i roto i te faaipoiporaa?

8 Ei nau hoa faaipoipo, te tuu ra anei orua i te mau mea pae varua e te mau faufaa a te Basileia i mua i roto i to orua oraraa? Hau atu â, te hiˈo mau ra anei oe i to oe hoa faaipoipo mai to oe taua i roto i te taviniraa ia Iehova? (Gen. 2:24) Ua papai te arii paari ra o Solomona: “E maitai te taata toopiti i te taata hoê; no te mea e utua maitai ta raua i ta raua ohipa.” (Koh. 4:9) Oia mau, e titauhia ia tutava rahi te tane e te vahine ia noaa te “utua maitai” i roto i te hoê taatiraa î i te here e te vai maoro e haamaitaihia ra e te Atua.

9. (a) Eaha ta te mau tane hopoia? (b) Ia au i te Kolosa 3:19, e nafea te hoê tane e ohipa ˈi i nia i ta ˈna vahine e tia ˈi?

9 Te hoê tapao e tei roto te Atua i te faaipoiporaa, o te tutavaraa ïa ta te tane e te vahine atoa e rave ra no te ora ia au i ta ˈNa mau titauraa. Tei te mau tane te hopoia matamua e haapao i te mau hinaaro pae materia e pae varua o te utuafare. (Tim. 1, 5:8) Te faaitoito-atoa-hia ra ratou ia tâuˈa ˈtu i te mau hinaaro pae aau o ta ratou vahine. I roto i te Kolosa 3:19, te taio nei tatou: “E te mau tane . . . , e aroha outou i to outou mau vahine, e eiaha e iria ˈtu ia ratou.” Ua faataa te hoê aivanaa Bibilia e e titau te parau ra “iria ˈtu” i “te horoaraa ˈtu i te mau parau haamauiui, aore ra te tupairaa, e te faaereraa ia ratou i te here, te tâuˈa, te maa, te parururaa, e te tauturu.” Ma te papu, e ere tera huru raveraa i te mea tano i roto i te hoê utuafare Kerisetiano. Ia faaohipa te hoê tane i to ˈna tiaraa upoo ma te î i te here, e auraro ohie ïa ta ˈna vahine ia ˈna.

10. E mea maitai ia faaite te mau vahine Kerisetiano i teihea huru feruriraa?

10 E titau-atoa-hia ia haapao te mau vahine Kerisetiano e tutava ra i te tuu ia Iehova i roto i to ratou faaipoiporaa, i ta te Atua mau titauraa. Ua papai te aposetolo Paulo: “E te mau vahine ra, e auraro outou i ta outou ihora mau tane, mai ta tatou i auraro i te Fatu ra. O te tane hoi to te vahine ra upoo, mai te Mesia atoa ra ei upoo ïa no te ekalesia, e o te ora hoi oia o te tino ra.” (Eph. 5:22, 23) Ua faahema Satani ia Eva, na roto i te patururaa i te haavare ra e e hopoi mai te tiamâraa mai i te Atua i te oaoa mure ore. Ma te papu, te itehia ra i teie mahana te huru feruriraa o te faatereraa ia ˈna iho i roto e rave rahi faaipoiporaa. No te mau vahine paieti râ, e ere te auraroraa i to ratou upoo î i te here i te mea au ore. Te haamanaˈo ra ratou e ua faatoroa Iehova ia Eva mai “te tahi tauturu au” na ta ˈna tane, tiaraa ta te Atua e hiˈo ra ma te papu maitai mai te hoê tiaraa hanahana. (Gen. 2:18) Oia mau, “e korona” te vahine Kerisetiano e turu ra ma te anaanatae i tera faanahoraa, no ta ˈna tane.—Mas. 12:4.

11. Eaha ta te hoê taeae faanahoraa tei tauturu i to ˈna faaipoiporaa?

11 Te tahi atu tauturu no te tuu i te Atua i roto i te faaipoiporaa, o te haapii-amui-raa ïa, te tane e te vahine, i te Parau a te Atua. Te na ô ra o Gérald, o tei oaoa i na matahiti faaipoiporaa e 55, e: “Te mea faufaa roa ˈˈe i roto i te hoê faaipoiporaa manuïa, o te taio-amui-raa ïa e te haapii-amui-raa i te Bibilia.” Te parau faahou ra oia e, “E aratai atu te rave-amui-raa i te mau mea, te mau mea iho â râ i te pae varua, i te mau hoa faaipoipo ia haafatata roa ˈtu te tahi i te tahi e ia Iehova.” E tauturu te haapii-amui-raa i te utuafare ia tapea papu i ta Iehova mau ture aveia i roto i te feruriraa, ia haapuai i te ea pae varua, e ia tauturu mai ia tamau noa i te haere i mua.

12, 13. (a) No te aha e mea faufaa roa ˈi te pure-amui-raa no na hoa faaipoipo? (b) Eaha te tahi mau ohipa Kerisetiano e haapaari ra i te faaipoiporaa?

12 E pure amui atoa te mau hoa faaipoipo oaoa. Ia ‘ninii hua te hoê tane i to ˈna aau’ ma te mau aniraa taa ê e tano noa i to ratou tupuraa, e haapaari papu te reira i te taairaa o te faaipoiporaa. (Sal. 62:8) Ei hiˈoraa, auê ïa i te ohie ia tuu i te mau peapea atoa e to outou hoa faaipoipo i te hiti i muri aˈe i to orua ani-amui-raa i te Puaihope i te tauturu e te aratairaa! (Mat. 6:14, 15) Ia au i te pure, auê ïa i te tano no te hoa faaipoipo taitahi i te raveraa i te faaotiraa e tauturu i te tahi e “e faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa.” (Kol. 3:13) A haamanaˈo e te faaite ra te pure i te tiaturi i te Atua. Ua parau te arii Davida e: “Te hiˈo nei te mata o te mau mea atoa nei ia oe.” (Sal. 145:15) Ia fariu tatou ma te tiaturi roa i te Atua ra na roto i te pure, e iti mai to tatou mau haapeapearaa, ma te ite e ‘te tiai nei oia ia tatou.’—Pet. 1, 5:7.

13 Te tahi atu ravea faufaa no te tuu ia Iehova i roto i te faaipoiporaa, o te haereraa ïa i te mau putuputuraa a te amuiraa e te ohipa-amui-raa i roto i te taviniraa. I ta tatou mau putuputuraa, te haapii nei te mau hoa faaipoipo e nafea ia aro i te “ravea paari” ta Satani e faaohipa nei no te faataa i te mau utuafare. (Eph. 6:11) E e haapii te tane e te vahine o te ohipa amui tamau nei i roto i te taviniraa ia ‘itoito eiaha e aueue.’—Kor. 1, 15:58.

Ia tupu mai te mau fifi

14. Eaha te nehenehe e faatupu i te hepohepo i roto i te faaipoiporaa?

14 Oia mau, e ere te mau manaˈo tauturu i nia nei i te mea apî, no te aha e ore ai e aparau ma te huna ore e to oe hoa faaipoipo? A hiˈo mai te peu e te titau ra te tahi mau vahi i roto i to outou faaipoiporaa ia haapao-hau-roa-hia ˈtu â. Te farii ra râ te Bibilia e e farerei te feia atoa e tei roto te Atua i to ratou faaipoiporaa i ‘te ati i roto i to ratou tino.’ (Kor. 1, 7:28) No te huru tia ore o te taata, te mana ino o teie ao parau-tia ore, e te mau marei a te Diabolo, e nehenehe atoa te mau faaipoiporaa o te mau tavini haapao maitai a te Atua e ite i te hepohepo rahi. (Kor. 2, 2:11) E faaitoito râ Iehova ia tatou ia faaruru i tera hepohepo. Oia, e manuïa te reira. Ua ere te taata haapao maitai Ioba i ta ˈna nǎnǎ, ta ˈna mau tavini, e i ta ˈna mau tamarii. Te parau ra râ te Bibilia e: “Aore Ioba i harahia i taua mau mea atoa nei, e aore hoi i faahapa i te Atua.”—Ioba 1:13-22.

15. E nafea te hepohepo e nehenehe ai e turai i te taata ia haa, e e nafea te mau hoa faaipoipo e faaruru maitai aˈe ai i tera mau huru tupuraa?

15 I te tahi aˈe pae, ua parau atu ta Ioba vahine ia ˈna e: “Te tamau ra oe i ta oe parau-tia? A faaino atu i te Atua, a pohe atu ai!” (Ioba 2:9) Oia mau, ia tupu mai te mau ati aore ra te tahi atu mau tupuraa fifi, e nehenehe te aau oto i tupu mai e turai i te taata ia ohipa ma te feruri ore. “E huru ê te taata paari ia hamani-ino-hia,” ta te taata paari e parau ra. (Koh. 7:7) Ia vaha rahi roa mai to oe hoa faaipoipo ma te mau parau haamauiui no te fifi aore ra ‘te hamani-ino-raa,’ a tamata i te faaea hau noa. E nehenehe paha oe aore ra orua toopiti atoa, ma te pahono atoa ˈtu mai tera te huru, e parau i te tahi mea o te faaino roa i te tupuraa. (A taio i te Salamo 37:8.) No reira, a haapae i te mau ‘parau uˈana’ e matara mai no te manaˈo ereraa aore ra te manaˈo faatoaruaru.—Ioba 6:3.

16. (a) E nafea ta Iesu mau parau i roto i te Mataio 7:1-5 e tano ai i te faaipoiporaa? (b) No te aha e mea faufaa roa ˈi te vai-faito-noa-raa i roto i te faaipoiporaa?

16 E mea faufaa ia tapea na hoa faaipoipo i te mau tiairaa papu. E ite paha te hoê hoa faaipoipo i te tahi haerea taa ê i ǒ te tahi hoa e e manaˈo oia, ‘E nehenehe au e taui ia ˈna.’ Ma te here e te faaoromai, e nehenehe paha oe e tauturu i to oe hoa faaipoipo ia haamaitai rii mai i to ˈna huru. Eiaha râ e haamoe, ua faaau Iesu i te taata e tapao ra i ta te tahi mau hape rii i te taata e hiˈo ra i te “pâpaa iti” i roto i to to ˈna taeae mata aita râ oia e ite ra i te “raau rahi” i roto i to ˈna iho mata. Te faaitoito ra Iesu ia tatou: “Eiaha e faaino, ia ore outou ia faainohia mai.” (A taio i te Mataio 7:1-5.) E ere ïa te auraa e eiaha ia haapao i te mau hape iino. Ua parau Robert, fatata e 40 matahiti faaipoiporaa, e: “E titau paha te fariiraa e te huna-ore-raa i te manaˈo te tahi i te tahi e te ineineraa i te farii i te mau parau papu maitai ia faatupu nau hoa faaipoipo i te mau tauiraa i roto i to raua oraraa.” No reira, a vai faito noa. Eiaha e haapeapea i te mau huru aita i ǒ to outou hoa faaipoipo, a haapii i te haafaufaa e i te oaoa i te mau huru maitatai tano e vai ra ia ˈna i teie nei.Koh. 9:9.

17, 18. Ia rahi mai te mau fifi, e fariu tatou ihea no te ani i te tauturu?

17 E tupu mai paha te mau tamataraa ia taui te huru tupuraa i roto i te oraraa. E faaruru paha nau hoa faaipoipo i te mau fifi ia fanau raua i te tamarii. E maˈi-maitai-hia mai paha te hoa faaipoipo aore ra te hoê tamarii. E titau paha te mau metua ruhiruhia i te aupururaa taa ê. E haere paha te tamarii tei paari mai e faaea i te hoê vahi atea i te fare. E fa mai paha te tahi atu mau tauiraa no te haapaoraa i te mau fanaˈoraa taa ê e hopoia teotaratia. E nehenehe tera mau tauiraa atoa e afai mai i te tahi ahoaho e manaˈonaˈoraa i te taairaa.

18 Ia manaˈo outou e eita ta outou e nehenehe e faaoromai faahou i to outou faaipoiporaa, e nafea ïa outou? (Mas. 24:10) Eiaha e faarue! E hinaaro roa ra Satani ia faarue te hoê o ta te Atua mau tavini i te haamoriraa viivii ore. E oaoa roa ˈtoa oia ia na reira na taata faaipoipo. No reira, a tautoo ia papu ia orua e e au noa anei to orua faaipoiporaa i te taura e toru fenu. Tei roto i te Bibilia e rave rahi faatiaraa o te feia tei tapea i to ratou haapao maitai noa ˈtu te mau tamataraa ino mau. Ei hiˈoraa, i te hoê taime, ua haamahorahora Davida i to ˈna aau ia Iehova, ma te parau e: ‘E aroha mai oe ia ˈu, e te Atua e, te tamaˈi maira te taata nei ia ˈu ia ino vau.’ (Sal. 56:1) Ua manaˈo aˈena anei outou e te haavî ra “te taata” ia outou? Mai te peu e no te atea mai aore ra no te hoê taata piri ia oe te hepohepo ta oe e ite ra, a haamanaˈo: ua itea ia Davida te itoito no te faaoromai, e tia atoa ïa ia oe. “Ua imi au ia Iehova, e ua parau maira oia ia ˈu,” ta Davida i parau. “Ua faaora ia ˈu i te mau mea ta ˈu i mǎtaˈu ra.”—Sal. 34:4.

Haamaitairaa hau

19. E nafea tatou e nehenehe ai e ape i ta Satani mau aroraa?

19 I teie tau hopea, e mea faufaa no te mau hoa faaipoipo ‘ia haamahanahana ratou ia ratou iho, e ia faatupu i te maitai te tahi i te tahi.’ (Tes. 1, 5:11) Eiaha e haamoe, teie to Satani manaˈo, ua niuhia to tatou hapa ore ia Iehova i nia i te miimii. E faaohipa oia i te mau ravea atoa ta ˈna e nehenehe, oia atoa te haapeapearaa i te hoê faaipoiporaa, no te ofati i to tatou taiva ore i te Atua. No te ape i ta Satani mau aroraa, e mea titauhia ia tuu tatou i to tatou tiaturi taatoa ia Iehova. (Mas. 3:5, 6) Ua papai Paulo: “E tia ia ˈu te mau mea atoa nei [ia ˈna], tei tauturu mai ia ˈu ra.”—Phil. 4:13MN.

20. Eaha te mau haamaitairaa e noaa mai ia tuu ia Iehova i roto i te faaipoiporaa?

20 E mea rahi te haamaitairaa e noaa mai ia tuu ia Iehova i roto i te hoê faaipoiporaa. Na na matahiti faaipoiporaa e 51 a Joel e ta ˈna vahine i haapapu roa i te reira. Te parau ra oia e: “Te haamauruuru tamau nei au ia Iehova no ta ˈu vahine e no to mâua auhoaraa oaoa. Ua riro o ˈna ei hoa vahine maitai roa.” Eaha ta raua ravea moe? “Ua tutava noa mâua i te faaite i te maitai, te faaoromai, e te here te tahi i te tahi.” Eita hoê aˈe o tatou e na reira ma te tia roa i roto i teie nei ao. E tutava anaˈe râ i te faaohipa i te mau faaueraa tumu bibilia e i te tuu ia Iehova i roto i to tatou faaipoiporaa. Ia na reira tatou, e au ïa to tatou faaipoiporaa i ‘te taura e toru fenu ra e ore e motu vave.’—Koh. 4:12.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha te auraa ia tuu ia Iehova i roto i te faaipoiporaa?

• E titauhia ia aha te mau hoa faaipoipo ia tupu mai te fifi?

• E nafea tatou e ite ai e tei roto Iehova i te hoê faaipoiporaa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 23]

E tauturu te pure-amui-raa i te mau hoa faaipoipo ia faaruru i te mau tupuraa fifi