Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Fatata te Paradaiso fenua!

Fatata te Paradaiso fenua!

Fatata te Paradaiso fenua!

“E to matou Metua i te rai ra, ia raa to oe iˈoa. Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei mai tei te rai atoa ra.”—Mataio 6:9, 10, V.C.J.S.

TE HOROA ra teie pure tuiroo, matauhia e e rave rahi mai To matou Metua aore ra te Pure a te Fatu, i te tiaturiraa no te huitaata. E nafea ïa?

Mai ta te Pure a te Fatu e faaite ra, e rave te Basileia o te Atua e ia haapaohia to ˈna hinaaro i te fenua nei mai te ravehia nei iho â i te raˈi ra. E te hinaaro o te Atua, o te haamau-faahou-raa ïa i te Paradaiso. (Apokalupo 21:1-5) Eaha mau â te Basileia o te Atua, e e nafea te reira e haamau faahou ai i te Paradaiso i te fenua nei?

Te hoê faatereraa mau

E faatereraa mau te Basileia o te Atua. Ia ohipa te faatereraa atoa, e titauhia te feia faatere, te mau ture, e te mau tino huiraatira. Te faaî ra anei te Basileia o te Atua i tera mau titauraa? A tapao na i te mau pahonoraa bibilia i na uiraa e toru i muri nei:

O vai te feia e faatere i te Basileia o te Atua? (Isaia 33:22) Ua nomino te Atua ra o Iehova i ta ˈna Tamaiti, Iesu Mesia, no te faatere i te Basileia. (Mataio 28:18) I raro aˈe i te aratairaa a Iehova, ua maiti Iesu i te hoê pǔpǔ taata iti no roto i “te mau opu atoa, e te mau reo atoa, e te mau nunaa atoa e te mau fenua atoa,” e ‘riro hoi ia ratou te hau i teie nei ao’ e o ˈna.—Apokalupo 5:9, 10.

Eaha te mau ture ta te Basileia o te Atua i haamau ia auraro to ˈna mau tino huiraatira? E titau vetahi mau ture aore ra faaueraa i te hoê ohipa taa maitai. Ua faaite Iesu i te ture faufaa roa ˈˈe i te parauraa e: “[Ia] hinaaro oe i te Atua ia Iehova ma to aau atoa, . . . e ma to manaˈo atoa. O te ture matamua teie e te hau i te rahi. E mai te reira atoa te piti; E aroha ˈtu oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho na.”—Mataio 22:37-39.

E titau te tahi atu mau ture i te mau tino huiraatira eiaha e rave i te tahi mau ohipa. Ei hiˈoraa, te horoa ra te Bibilia i teie parau maramarama: “Eiaha e vare; e ore hoi te taiata, e te haamori idolo, e te faaturi, e te mahu, e te paia, e te eiâ, e te nounou taoˈa, e te taero ava, e te faaino, e te haru e ore anaˈe ïa e parahi i te basileia o te Atua.”—Korinetia 1, 6:9, 10.

O vai te mau tino huiraatira o te Basileia o te Atua? Ua faaau Iesu i te mau tino huiraatira o te Basileia o te Atua i te mamoe. Ua parau oia e: “E faaroo mai . . . ratou i to ˈu reo, ia hoê aˈe nǎnǎ, e hoê hoi tiai.” (Ioane 10:16) No te riro ei tino huiraatira o te Basileia o te Atua, eiaha noa te hoê taata ia parau e te pee ra oia i te Tiai mamoe Maitai ra o Iesu, ia rave atoa râ oia i ta ˈna i faaue e tia ˈi. Ua parau Iesu e: “E ore te feia e parau mai ia ˈu ra e, E te Fatu, e te Fatu, e hope paatoa i te tae i te basileia ra o te ao, o te taata râ i haapao i te hinaaro o tau Metua i te ao ra.”—Mataio 7:21.

E faaohipa e e faahanahana ïa te mau tino huiraatira o te Basileia o te Atua i to ˈna ra iˈoa, o Iehova, mai ta Iesu i rave. (Ioane 17:26) E faaroo ratou i te faaueraa a Iesu ia haapii e vetahi ê no nia i teie “evanelia o te basileia.” (Mataio 24:14; 28:19, 20) E e faaite ratou i te here mau te tahi i te tahi.—Ioane 13:35.

Haamouraa i te feia e faaino ra i te fenua

Te faaite maira ïa te mau tupuraa na te ao i teie mahana e ua fatata te Basileia o te Atua i te faatupu i te mau tauiraa rarahi i te fenua nei. Mea nafea to matou iteraa i te reira? A piti tausani matahiti aˈenei, ua faataa Iesu i te hoê tapao tuhaa rau o te faaite e ‘ua fatata te basileia o te Atua.’ (Luka 21:31) Mai tei faaitehia i roto i to na mua ˈtu tumu parau, te ite-papu-hia ra te mau tuhaa o taua tapao ra i teie nei na te ao atoa nei.

Eaha te tupu i muri iho? Te pahono ra Iesu: “E ati rahi . . . tei te reira tau, aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu.” (Mataio 24:21) E ere te reira i te hoê ati faatupuhia e te taata. O te ohiparaa râ a te Atua no ‘te haapohe i te feia e haapohe ra i te fenua nei.’ (Apokalupo 11:18) “E tâpû-ê-hia” te feia paieti ore, te feia miimii tei haapohe, aore ra faaino, i te paraneta fatata aore e ravea faahou, “i te fenua nei.” O te feia parau-tia râ, tei tavini i te Atua ma te au, “te haapapuhia i reira.”—Maseli 2:21, 22.

E tumu papu to te Atua ra o Iehova no te rave i tera ohipa etaeta. No te aha? A hiˈo na i teie faahohoˈaraa: A feruri na e te fatu ra oe i te hoê fare tahua nainai. E haerea maitai e te hamani maitai to vetahi feia tarahu fare; e aufau ratou e e haapao maitai ratou i to ratou fare tarahu. Area vetahi atu, e feia faahuehue ïa e te miimii; e patoi ratou i te aufau i te fare tarahu e e faaino roa i te reira. Noa ˈtu râ te mau faaararaa tamau, e haerea ino noa iho â to ratou. Eaha ta oe e rave? Ei fatu fare, e tiavaru mau iho â oe i tera mau taata tarahu iino.

E tiaraa atoa ïa to te Atua ra o Iehova, ei Atua Poiete o te fenua e te mau mea atoa e vai ra i nia iho, ia faaoti o vai ma ta ˈna e faatia i te parahi i nia i te paraneta nei. (Apokalupo 4:11) Ua parau Iehova e ta ˈna opuaraa o te hopoi-ê-raa ïa i te feia paieti ore o te tâuˈa ore ra i to ˈna hinaaro i te fenua nei e o te haafifi ra i to vetahi atu mau tiaraa.—Salamo 37:9-11.

Paradaiso haamau-faahou-hia

Ua fatata te Basileia o te Atua i roto i te rima o Iesu Mesia i te faatere mai i te fenua. Ua parau Iesu i te reira haamataraa apî “te faaapî-faahou-raa o te mau mea atoa.” (Mataio 19:28, New International Version) Mai te aha te huru? A tapao na i teie mau parau fafau bibilia i muri nei:

Salamo 46:9. “Ua faaore oia i te tamaˈi e tae roa aˈenei i te hopea fenua!”

Isaia 35:1. “E rearea te medebara e te vahi pâpâmaro ra no ratou; e oaoa hoi te fenua aihere e e ruperupe hoi mai te tiare ra.”

Isaia 65:21-23. “E vai taiata te aho o to ˈu ra feia i maitihia i to te mau mea ta ratou i hamani. E ore hoi ratou e ohipa faufaa ore noa; e ore ratou e faafanau i te tamarii pohe noa.”

Ioane 5:28, 29. “Te fatata mai nei . . . te hora e faaroo ai te feia atoa i roto i te apoo ra i ta [Iesu] reo, e e haere mai i rapae.”

Apokalupo 21:4. “Na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa.”

Te mau tumu e tiaturi ai

Te tiaturi ra anei oe i te mau parau fafau bibilia? Ua tohu te Bibilia e eita e rave rahi e tiaturi. Te na ô ra te reira e: “I te mau mahana hopea ra, e itea mai ai te feia tâhitohito, i te haapaoraa i to ratou iho hinaaro, e te parauraa mai e, Teihea te haerea mai no ˈna i parauhia ra? Te vai noa nei â hoi te mau mea atoa mai te taotoraa mai â o te feia metua ra, mai te hamaniraa mai â i te matamua ra.” (Petero 2, 3:3, 4) Te hape roa ra râ tera feia tâhitohito. E hiˈo anaˈe ïa e maha noa tumu e nehenehe ai oe e tiaturi i ta te Bibilia e parau ra:

(1) I haa mai na te Atua i roto i te mau ohipa a te taata i mutaa ihora. E hiˈoraa faahiahia te diluvi i te anotau o Noa.—Petero 2, 3:5-7.

(2) Ua tohu te Parau a te Atua ma te tano i te mau tupuraa e tupu ra na te ao nei.

(3) Aita te mau mea atoa e ‘vai nei mai te hamaniraa mai â i te matamua ra.’ I nia i te hoê faito aita i raea aˈenei, te faaruru ra to tatou paraneta i te inoraa totiare, morare, e o te natura.

(4) Te poro-haere-hia ra te “evanelia o te basileia” i teie nei e ati aˈe te fenua, ei faaiteraa e ua fatata “te hopea.”—Mataio 24:14.

Te titau nei te mau Ite no Iehova ia oe ia haapii i te Parau a te Atua, te Bibilia, e o ratou ia nehenehe oe e haapii hau atu â no nia i te tiaturiraa o te ora mure ore i raro aˈe i te faatereraa o te Basileia o te Atua. (Ioane 17:3) Oia, e a muri aˈe faahiahia e tiai maira i te huitaata. Te fatata maira te mau tau maitai roa ˈˈe! E apiti mai anei oe i teie oraraa no a muri aˈe?

[Parau iti faaôhia i te api 7]

Te hape roa ra te feia e parau ra e e vai noa te mau mea mai mutaa ihora

[Hohoˈa i te api 8]

E apiti anei oe i teie oraraa no a muri aˈe?