Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Iehova—‘tei faaora’ o te mau tau bibilia

Iehova—‘tei faaora’ o te mau tau bibilia

Iehova—‘tei faaora’ o te mau tau bibilia

‘E haapeepee mai oe ia ˈu, e te Atua. O oe to ˈu tauturu e tei faaora ia ˈu.’—SAL. 70:5.

1, 2. (a) Afea te feia haamori i te Atua e fariu ai ia ˈna ra no te ani i te tauturu? (b) Eaha te uiraa e hiti ra, e ihea tatou e nehenehe ai e ite i te pahonoraa?

 I TE tau faafaaearaa, e faaroo na metua o te hoê vahine faaipoipo e 23 matahiti e ua moe taue ta raua tamahine. Te manaˈohia ra i te hoê opuaraa ino. E ohi aˈera raua i ta raua mau ohipa e hoˈi atu ai i te fare, ma te taparuparu i taua taime ra ia Iehova ia tauturu ia raua. Ua roohia te hoê Ite e 20 matahiti i te hoê maˈi o te haaparuparu roa ia ˈna i te pae hopea. Oioi atura oia i te fariu ia Iehova ra na roto i te pure. Aita te hoê metua vahine taa noa, e tutava ra i te imi i te ohipa, e navai ra i te moni no te hoo mai i te maa na ˈna iho e na ta ˈna tamahine 12 matahiti. E pure oia ma te aau atoa ia Iehova. Oia, i mua i te mau tamataraa aore ra fifi rarahi, e fariu iho â te feia haamori i te Atua ia ˈna ra no te ani i te tauturu. Ua taparuparu ê na anei oe ia Iehova i te hoê taime e hinaaro roa ˈi oe?

2 Te hiti ra ïa te hoê uiraa faufaa: E nehenehe mau anei tatou e tiaturi e e pahono Iehova i ta tatou mau pure no te ani i te tauturu? E itehia te pahonoraa e haapuai i te faaroo i roto i te Salamo 70. Ua papaihia teie salamo faaitoito e Davida, te hoê taata haamori taiva ore ia Iehova o tei faaû e rave rahi tamataraa e haafifiraa iti rahi i te roaraa o to ˈna oraraa. Ua turaihia teie fatu salamo faaurua ia parau no Iehova: ‘E te Atua, o oe to ˈu tauturu e tei faaora ia ˈu.’ (Sal. 70:5) E nehenehe te hiˈopoaraa o te Salamo 70 e tauturu mai ia ite no te aha tatou e nehenehe ai e fariu ia Iehova ra i te mau taime e hinaaro ai e e tiaturi hope e e riro oia ei ‘faaora’ no tatou.

‘O oe tei faaora ia ˈu’

3. (a) Eaha te tiaororaa ru i te tauturu i roto i te Salamo 70? (b) Eaha te tiaturi ta Davida e faaite ra i roto i te Salamo 70?

3 Te haamata ra e te hope ra te Salamo 70 e te hoê tiaororaa ru i te tauturu a te Atua. (A taio i te Salamo 70:1-5.) Te taparuparu ra Davida ia Iehova ia “peepee” e ia “haapeepee mai” no te faaora ia ˈna. I roto i te mau irava 2-4, e pae aniraa ta Davida, no nia na aniraa matamua e toru i te feia e tamata ra i te haapohe ia ˈna. Te ani ra Davida ia Iehova ia upootia oia i nia i teie mau enemi e ia faahaama ia ratou no to ratou ino. Ua taaihia na aniraa e piti i muri iho, i roto i te irava 4, i te nunaa o te Atua. Te pure ra Davida e ia turaihia te feia e imi ra ia Iehova ia oaoa e ia faahanahana ia ˈna. Ei faaotiraa i teie salamo, te parau ra Davida ia Iehova: ‘O oe to ˈu tauturu e tei faaora ia ˈu.’ A tapao na e aita Davida e parau ra, “Ia faaite mai o vai oe,” mai te huru ra e te faahiti ra oia i te tahi atu â aniraa. Te na ô ra râ oia: “O oe,” ei faaiteraa i to ˈna tiaturi. Te tiaturi ra Davida e e tauturu te Atua ia ˈna.

4, 5. Eaha ta tatou e haapii no nia ia Davida i roto i te Salamo 70, e eaha ta tatou e nehenehe e tiaturi?

4 Eaha ta te Salamo 70 e haapapu ra no Davida? Ia ˈna i faaû i te mau enemi opua papu o tei hinaaro e haapohe ia ˈna, ua maiti Davida eiaha e faatitiaifaro i te mau tupuraa na roto i to ˈna iho puai. Ua tiaturi râ oia e e haa mai Iehova i nia i te feia patoi i te taime ta ˈna e faataa e mai ta ˈna e hinaaro. (Sam. 1, 26:10) Ua tiaturi noa Davida ma te aueue ore e e tauturu e e faaora Iehova i te feia e imi ra ia ˈna. (Heb. 11:6) Ua tiaturi Davida e e tano roa ia oaoa e ia faahanahana teie mau taata haamori mau ia Iehova ma te faaite ia vetahi ê i to ˈna rahi.—Sal. 5:11; 35:27.

5 Mai ia Davida, e nehenehe tatou e tiaturi hope roa e o Iehova to tatou Tauturu e to tatou ‘Faaora.’ No reira, ia faaû tatou i te mau tamataraa fifi aore ra ia hinaaro roa tatou i te tauturu, e mea tano ia pure tatou ia tauturu oioi mai Iehova ia tatou. (Sal. 71:12) E nafea ïa Iehova e pahono ai i ta tatou mau pure no te ani i te tauturu? Hou tatou e tauaparau ai e nafea Iehova e tauturu mai ai, e hiˈopoa anaˈe e toru ravea i faaora ˈi oia ia Davida, ma te tauturu ia ˈna i te mau taime e hinaaro ru ai oia.

Faaorahia i te feia patoi

6. Eaha tei tauturu ia Davida ia ite e e faaora Iehova i te feia parau-tia?

6 I roto i te papai faaurua o te Bibilia i vai na ia ˈna, ua ite Davida e e nehenehe te feia parau-tia e turui i nia ia Iehova no te tauturu ia ratou. Ia Iehova i hopoi i te diluvi i nia i te hoê ao paieti ore, ua faaora oia ia Noa e to ˈna utuafare mǎtaˈu i te Atua. (Gen. 7:23) Ia Iehova i haamairi i te auahi e te gopherita i nia i te mau taata iino o Sodoma e o Gomora, ua tauturu oia ia Lota parau-tia e i ta ˈna na tamahine toopiti ia ora mai. (Gen. 19:12-26) Ia Iehova i haamou ia Pharao teoteo e ta ˈna mau nuu faehau i te Miti Uteute, ua faaora noa Oia i to ˈna nunaa, a tauturu atu ai ia ratou ia ape i te haamouraa. (Exo. 14:19-28) E mea maere anei ïa e ua arue Davida i roto i te tahi atu salamo ia Iehova ei ‘Atua e ora ˈi’?—Sal. 68:20.

7-9. (a) Eaha te tumu i tiaturi ai Davida i te mana faaora o te Atua? (b) Ua faˈi Davida e auaa o vai i ora ˈi oia?

7 E tumu atoa iho â ta Davida e tiaturi roa ˈi oia i to Iehova mana faaora. Ua ite na mua roa Davida iho e e nehenehe to Iehova “na rima pohe ore” e faaora i te feia e tavini ra ia ˈNa. (Deut. 33:27) E rave rahi taime to Iehova faaoraraa ia Davida i te mana o ‘te mau enemi’ riri. (Sal. 18:17-19, 48) A hiˈo na.

8 I to te mau vahine o Iseraela haamataraa i te arue ia Davida no to ˈna aravihi i te pae o te nuu, ua pohehae roa ihora Saula e ua maˈoa oia i ta ˈna ihe i nia ia Davida e piti taime. (Sam. 1, 18:6-9) Ua nehenehe Davida e ape eiaha oia ia puta i te ihe e piti atoa taime. Ua nehenehe anei Davida e ape atu no to ˈna noa aravihi e te peepee ei taata tamaˈi ite? Aita. Te faataa ra te aamu bibilia e “tei ia ˈna Iehova.” (A taio i te Samuela 1, 18:11-14.) I muri aˈe, i te oreraa te opuaraa ino a Saula ia haapohehia Davida e te mau Philiseti i manuïa, ‘ua ite aˈera Saula e ua ati maira Iehova ia Davida.’—Sam. 1, 18:17-28.

9 Ua faˈi Davida e auaa o vai i ora ˈi oia? Te parau ra te parau faaomuaraa o te Salamo 18 e na Davida i “parau atu ia Iehova i te parau o teie nei himene i te mahana i faaorahia ˈi oia e Iehova . . . i te rima o Saula.” Ua faaite Davida i to ˈna huru aau i roto i te himene a na ô atu ai: “O Iehova tau pǎpǎ, e tau pare, e tau ora [aore ra to ˈu faaora], tau Atua, tau mato, ta ˈu e tiaturi nei.” (Sal. 18:2) Aita anei te reira e haapuai ra i to tatou faaroo ia ite e e nehenehe ta Iehova e faaora i to ˈna nunaa?—Sal. 35:10.

Faaetaetahia i nia i te roi maˈi

10, 11. Eaha te tauturu mai ia ite inafea paha Davida i roohia ˈi i te maˈi i faahitihia i roto i te Salamo 41?

10 Ua roohia te arii Davida i te hoê taime i te hoê maˈi ino mau, i faahitihia hoi i roto i te Salamo 41. A tarava noa ˈi oia i nia i te roi, ua maˈi-roa-hia Davida e e au ra e no vetahi o to ˈna mau enemi eita roa ˈtu oia “e tia faahou mai.” (Irava 7, 8) Inafea to Davida maˈi-roa-raahia? Te faataa ra paha te mau tupuraa i faahitihia i roto i teie salamo i te taime hepohepo roa o te oraraa o Davida i to ta ˈna tamaiti o Abasaloma tamataraa i te haru i te terono.—Sam. 2, 15:6, 13, 14.

11 Ei hiˈoraa, te faahiti ra Davida i te hoê hoa tiaturihia, te hoê i amu i te maa e o ˈna, a haavare ai ia ˈna. (Irava 9) Te haamanaˈo maira te reira i te hoê tupuraa o te oraraa o Davida. I te roaraa o te orureraa hau a Abasaloma, ua haavare te taata aˈo tiaturihia a Davida ra o Ahitophela e ua amui ia Abasaloma i roto i te orureraa hau i te arii. (Sam. 2, 15:31; 16:15) A feruri noa na i te arii paruparu i nia i to ˈna roi maˈi, aita e puai no te tia faahou mai, ma te ite i taua taime ra e ua haaatihia oia e te mau taata opuaraa ino o tei hinaaro ia pohe oia ia nehenehe ratou e faatupu i ta ratou mau opuaraa iino.—Irava 5.

12, 13. (a) Ua faaite Davida i teihea tiaturi? (b) Mea nafea paha to te Atua faaetaetaraa ia Davida?

12 Aita to Davida tiaturi i ‘tei faaora’ i aueue. No te hoê taata haamori piˈo ore e maˈihia ra, ua parau Davida: “E faaorahia oia e Iehova i te taime ahoaho ra: Na Iehova e faaetaeta mai ia ˈna i tana roi maˈi ra; e na oe e heheu i to ˈna roi i te maˈiraahia ra.” (Sal. 41:1, 3) I ǒ nei â, a tapao na i to Davida tiaturi, mai tei faaitehia i roto i te mau parau “Na Iehova e.” Ua papu ia Davida e e faaora Iehova ia ˈna. E nafea?

13 Aita Davida i tiaturi e e faatupu Iehova i te hoê semeio e e faaore i te maˈi. Ua papu râ ia Davida e ‘e faaetaeta mai Iehova ia ˈna’—oia hoi, e turu ia ˈna e e haapuai ia ˈna a tarava noa ˈi i nia i to ˈna roi maˈi. Ua hinaaro roa ino Davida i teie tauturu. Hau atu â i te maˈi o tei haaparuparu ia ˈna, ua haaatihia oia e te mau enemi o te parau faaino ra ia ˈna. (Irava 5, 6) Ua faaetaeta paha Iehova ia ˈna na roto i te haamanaˈoraa ia ˈna i te mau manaˈo tamahanahana. Ua na ô iho â Davida: “E tauturu mai oe ia ˈu i ta ˈu nei hapa ore.” (Irava 12) Ua faaetaeta-atoa-hia paha Davida i te feruriraa e noa ˈtu to ˈna tupuraa paruparu e te mau parau faaino a to ˈna mau enemi, ua hiˈo Iehova ia ˈna mai te hoê taata hapa ore. Ua ora mai Davida i to ˈna maˈi i te pae hopea. E ere anei i te mea tamahanahana ia ite e e nehenehe Iehova e faaetaeta i te feia maˈi?—Kor. 2, 1:3.

Horoahia te tauturu

14, 15. Inafea to Davida e to to ˈna mau taata hinaaroraa i te tauturu pae tino, e eaha te tauturu ta ratou i fanaˈo?

14 Ia ˈna i riro mai ei arii o Iseraela, ua nehenehe Davida e fanaˈo i te maa e te inu maitai roa ˈˈe, e e titau manihini atoa e rave rahi atu taata ia tamaa e o ˈna. (Sam. 2, 9:10) Ua ite atoa râ Davida eaha te auraa ia ere i te maa e te inu. I to ta ˈna tamaiti Abasaloma opuaraa i te orureraa hau e te tamataraa i te haru i te terono, ua faarue Davida e vetahi mau taata paturu taiva ore ia Ierusalema. Ua horo ê atu ratou i te fenua o Gileada, i te pae hitia o te râ o te pape Ioridana. (Sam. 2, 17:22, 24) Ma te faahepohia ia ora ei feia oere, aita i maoro ua hinaaro ru roa Davida e to ˈna mau taata i te maa e te pape oia atoa te faaearaa. Ihea ïa e itea ˈi ia ratou teie mau mea i roto i te medebara?

15 I te pae hopea, ua tae atura Davida e to ˈna mau taata i te oire o Mahanaima. I reira, ua farerei aˈera ratou e toru taata itoito—o Sobi, Makira, e Barazilai. Ua ineine ratou i te haafifi i to ratou ora no te tauturu i te arii faatoroahia a te Atua, no te mea ahiri i noaa ia Abasaloma te faatereraa, e faautua etaeta iho â oia i te taata atoa i tauturu ia Davida. Ma te taa i te tupuraa o Davida e o to ˈna mau taata, ua hopoi mai ra teie na taata taiva ore tootoru i te mau mea i hinaaro-rahi-hia, oia atoa te roi, te sitona, te kerite, te pǐpǐ aore ra pǐpǐ roti, te kali, te phuli, te meli, te bata, e te mamoe. (A taio i te Samuela 2, 17:27-29.) Eaha râ paha te aau o Davida i te putapû i te taiva ore e te farii maitai a teie na taata tootoru. E nafea Davida e nehenehe roa ˈi e haamoe i ta ratou i rave no ˈna?

16. O vai te tumu iho o te tauturu o Davida e o to ˈna mau taata?

16 O vai ïa te tumu iho o te tauturu o Davida e o to ˈna mau taata? Ua papu ia Davida e e haapao Iehova i to ˈna nunaa. E nehenehe mau â Iehova e turai i te tahi atu o ta ˈna mau tavini ia tauturu i te hoê hoa haamori e fifi ra. Ia feruri oia i tei tupu i te fenua o Gileada, ua ite mau â Davida i te aau maitai o tera na taata tootoru mai te hoê faaiteraa o ta Iehova aupuru î i te here. I te pae hopea o to ˈna oraraa, ua papai Davida: “I vai apî na hoi au, e teie nei ua ruhiruhia; aitâ râ vau i ite i te feia parau-tia [o ˈna atoa] i te faarueraahia, e to ˈna ra huaai i te aniraa i te maa.” (Sal. 37:25) E ere anei i te mea tamahanahana ia ite e e ere to Iehova rima i te mea poto?—Mas. 10:3.

‘Ua ite maori te Fatu i te faaora i te taata’

17. Ua faaite noa Iehova i te aha?

17 O Davida noa te hoê o te taata haamori e rave rahi ta Iehova i faaora i te mau tau bibilia. Mai te tau o Davida mai â, ua faaite noa te Atua i te tanoraa mau o te mau parau a te aposetolo Petero: “Ua ite maori te Fatu i te faaora i te feia paieti i roto i te ati ra.” (Pet. 2, 2:9) A rave na e piti atu â hiˈoraa.

18. Mea nafea to Iehova faaoraraa i te tau o Hezekia?

18 I to te nuu puai Asura haruraa ia Iuda e i te haamǎtaˈuraa ia Ierusalema i te senekele 8 H.T.T., ua pure te arii Hezekia: “E to matou Atua, e Iehova . . . e faaora oe ia matou i tana rima, ia ite te mau basileia atoa o te ao nei e, o Iehova oe, o oe anaˈe ra te Atua.” (Isa. 37:20) Ta Hezekia tapitapi tumu, o te iˈoa ïa o te Atua e to ˈna roo. Ua pahono Iehova i tera pure ma te aau atoa. I te hoê noa po, ua tairi hoê noa melahi 185 000 Asura, a faaora ˈi i te mau tavini haapao maitai a Iehova.—Isa. 37:32, 36.

19. Ma te haapao i teihea faaararaa i ora mai ai te mau Kerisetiano o te senekele matamua i te ati?

19 Tau mahana noa hou to ˈna poheraa, ua horoa Iesu i te hoê faaararaa tohu no te maitai o ta ˈna mau pǐpǐ i Iudea. (A taio i te Luka 21:20-22.) Ua mairi tau matahiti, i 66 T.T. râ, ua faahaere mai te hoê orureraa hau ati Iuda i te mau nuu Roma i Ierusalema. Ua manuïa te mau nuu faaterehia e Cestius Gallus i te tuino i te hoê tuhaa o te patu o te hiero; i muri iho, ua faarue taue mai ra. I to ratou taaraa e teie te taime maitai no te ape i te haamouraa ta Iesu i tohu, ua horo te mau Kerisetiano haapao maitai i nia i te mau mouˈa. Ua hoˈi mai te mau nuu Roma i 70 T.T. I taua taime ra aita ratou i faarue, e ua haamou-roa-hia o Ierusalema. Ua ora mai te mau Kerisetiano i haapao i ta Iesu faaararaa i tera ati riaria mau.—Luka 19:41-44.

20. No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi ia Iehova mai to tatou ‘faaora’?

20 E puai to tatou faaroo ia feruri tatou e mea nafea Iehova i tauturu ai i to ˈna nunaa i mutaa iho. Te horoa ra te ohipa ta ˈna i rave i mutaa iho i te niu no te tiaturi. Noa ˈtu eaha te mau fifi ta tatou paha e faaû ra i teie nei aore ra ta tatou e farerei a muri aˈe, e nehenehe tatou e tiaturi hope roa ia Iehova mai to tatou ‘faaora.’ E nafea ïa Iehova e faaora mai ai? E te mau taata i faahitihia i te omuaraa? Mea nafea te mau mea i te tupuraa no ratou? E hiˈo anaˈe ïa i roto i te tumu parau i muri nei.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha te tiaturi ta te Salamo 70 e horoa maira?

• Mea nafea to Davida faaetaetaraahia i te roaraa o te maˈi?

• Eaha te mau hiˈoraa e faaite ra e e nehenehe Iehova e faaora i to ˈna nunaa i te feia patoi?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 12]

Ua pahono Iehova i te pure a Hezekia