Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eaha ta oe e horoa no te vai ora noa?

Eaha ta oe e horoa no te vai ora noa?

Eaha ta oe e horoa no te vai ora noa?

“Eaha . . . ta te taata e ore e horoa ei hoo i to ˈna iho ora?”—MAT. 16:26.

1. No te aha Iesu i avau ai i ta Petero mau parau?

 UA MAERE roa te aposetolo Petero i te parau ta ˈna e faaroo ra. Te ‘faaite hua’ ra to ˈna Aratai here, Iesu Mesia, e ua fatata Oia i te mauiui e i te pohe! Ei pahonoraa, ua avau atura Petero ia Iesu, mea papu ma te manaˈo maitai roa ˈˈe, ma te parau atu e: “Eiaha roa ïa, e te Fatu, eiaha roa oe ia na reirahia mai.” Ua fariu maira Iesu ia Petero, ua hiˈo atura i te tahi atu mau pǐpǐ. Peneiaˈe tera atoa to ratou manaˈo hape. E ua na ô atura oia ia Petero: “E haere ê atu oe, e tena na enemi [Satani], e turoriraa oe na ˈu, aore hoi oe i au i ta te Atua ra, o ta te taata râ ta oe i au.”—Mar. 8:32, 33; Mat. 16:21-23.

2. Mea nafea to Iesu faataaraa i tei titauhia i te hoê pǐpǐ mau?

2 Ua tauturu paha te mau parau ta Iesu i faahiti i muri iho ia Petero ia ite i te tumu o ta Iesu patoiraa i ta ˈna avau. ‘Ua parau atura Iesu i te mau taata atoa, e ta ˈna ra mau pǐpǐ,’ na ô atura oia ia ratou: “Te taata i hinaaro i te pee mai ia ˈu, e faarue oia ia ˈna iho, e rave i tana [pou haamauiuiraa], a pee mai ai ia ˈu. O tei hinaaro hoi i te tapea i to ˈna ora, e ere ïa i te ora; e o tei tia ia ˈna i te tuu i to ˈna ora ia ˈu e te evanelia nei, e ora ïa to ˈna.” (Mar. 8:34, 35; MN) Papu maitai, eiaha noa no te tusia o to ˈna ora ta ˈna e pûpû ra, te tiai atoa ra râ oia e ia ineine te feia i pee ia ˈna i te pûpû i to ratou ora no te tavini i te Atua. Ia na reira ratou, e haamaitairaa rahi ïa ta ratou e fanaˈo.—A taio i te Mataio 16:27.

3. (a) Eaha te mau uiraa ta Iesu i ui i te feia e faaroo ra ia ˈna? (b) Eaha ta te piti o ta Iesu uiraa i haamanaˈo paha i te feia e faaroo ra ia ˈna?

3 I tauâ taime ra, ua ui atu Iesu e piti uiraa anaanatae mau: “Eaha ta te taata nei faufaa, ia roaa ia ˈna te taoˈa atoa o teie nei ao, ia ere oia i te ora?” e, “Eaha ta te taata nei e ore e horoa ei hoo i to ˈna iho ora?” (Mar. 8:36, 37) E mea taa maitai i te taata te pahonoraa i te uiraa matamua. Aita e faufaa no te taata ia noaa te ao atoa nei ia ˈna a ere ai oia i to ˈna ora, to ˈna nephe. E mea faufaa te taoˈa mai te peu noa e te ora ra te hoê taata no te faaohipa i te reira. Ua haamanaˈo paha te piti o ta Iesu uiraa: “Eaha ta te taata nei e ore e horoa ei hoo i to ˈna iho ora?” i te feia e faaroo ra ia ˈna i ta Satani mau parau i te tau o Ioba ra: “E riro . . . ta te taata atoa ra ei hoo i to ˈna ora.” (Ioba 2:4) No te feia aita e haamori ra ia Iehova, e riro paha ta Satani mau parau ei mea mau. E hinaaro e rave rahi e rave i te mau mea atoa, e ofati i te mau faaueraa tumu morare atoa, no te ora noa. Mea taa ê roa râ te manaˈo o te mau Kerisetiano.

4. No te aha e auraa hohonu roa ˈi to te mau uiraa a Iesu no te mau Kerisetiano?

4 Ua ite tatou e aita Iesu i haere mai i te fenua nei no te horoa mai i te ea, te taoˈa rahi, e te hoê oraraa maoro i roto i teie nei ao. Ua haere mai oia no te faaite i te ravea no te ora e a muri noa ˈtu i roto i te ao apî, e o te tiaturiraa o tera oraraa ta tatou e haafaufaa rahi ra. (Ioa. 3:16) E taa i te hoê Kerisetiano te auraa o te uiraa matamua a Iesu, “Eaha ta te taata nei faufaa, ia roaa ia ˈna te taoˈa atoa o teie nei ao, ia ere oia i te ora?” Teie te pahonoraa, Aita e faufaa aˈe. (Ioa. 1, 2:15-17) No te tauturu ia tatou ia pahono i te piti o te uiraa a Iesu, e nehenehe tatou e ui ia tatou iho, ‘Eaha ta ˈu i ineine i te haapae i teie nei no te haapapu i to ˈu tiaturiraa e ora i roto i te ao apî?’ E faaite ta tatou pahonoraa i tera uiraa, mai tei itehia i roto i to tatou huru oraraa, i te puai o tera tiaturiraa i roto i to tatou aau.—A hiˈo i te Ioane 12:25.

5. E nafea tatou e nehenehe ai e fanaˈo i te ô o te ora mure ore?

5 Parau mau, aita Iesu e parau ra e e nehenehe e noaa noa mai te ora mure ore. E ô te ora—oia atoa to tatou oraraa huru poto i roto i teie nei ao. Eita tatou e nehenehe e hoo mai i te ora aore ra e rave i te tahi aˈe mea e au ai ia tatou te reira. Te ravea noa e nehenehe ai tatou e fanaˈo i te ô o te ora mure ore, o te “faaroo” ïa “ia Iesu Mesia” e ia Iehova, “te faautua [maitai] i te feia i imi papu ia ˈna ra.” (Gal. 2:16; Heb. 11:6; MN) E mea tia râ ia faaitehia te faaroo na roto i te ohipa, i te mea e “te faaroo aore e ohipa ra, e mea pohe . . . ïa.” (Iak. 2:26) No reira, ia feruriruri hau atu â tatou i ta Iesu na uiraa, e mea maitai ia hiˈopoa maite tatou eaha ta tatou i ineine i te haapae i roto i teie nei ao e eaha ta tatou i ineine i te rave i roto i te taviniraa ia Iehova no te faaite e mea ora mau to tatou faaroo.

‘Aore te Mesia i haamauruuru ia ˈna iho’

6. Eaha na ta Iesu fa matamua?

6 Aita Iesu i haamau i to ˈna manaˈo i nia i te mau mea ta te ao o to ˈna anotau i pûpû, ua tiatonu râ oia i te mau mea faufaa e ua patoi i te faahemaraa e fanaˈo i te mau mea materia e maitai ai te oraraa. E oraraa faatusia to ˈna e te faaroo i te Atua. Aita oia i haamauruuru ia ˈna iho, ua parau râ oia: “Aore . . . au i faaea i te rave i te mea e mauruuru ai [te Atua] ra.” (Ioa. 8:29) Ua ineine Iesu i nia i teihea faito i te rave i te mea e mauruuru ai te Atua?

7, 8. (a) Eaha te faatusiaraa ta Iesu i rave, e mea nafea oia i te haamaitairaahia? (b) E mea maitai ia ui tatou ia tatou iho i teihea uiraa?

7 I te hoê taime, ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Aita . . . te Tamaiti a te taata nei i haere mai ia tavinihia to ˈna, ei tavini râ, e ia horoa i to ˈna ora ei hoo no te taata e rave rahi.” (Mat. 20:28) Na mua ˈtu, ia Iesu i haamata i te faaara i ta ˈna mau pǐpǐ e ua fatata oia i te “horoa i to ˈna ora,” ua parau Petero ia ˈna eiaha roa ïa, aore ra ia hamani maitai ia ˈna iho. Tera râ, ua tapea maite Iesu. Ma te hinaaro mau, ua horoa oia i to ˈna ora ei taata tia roa no te huitaata. Ei faahopearaa o to ˈna haerea miimii ore, ua haapapu Iesu i to ˈna iho oraraa no a muri aˈe. Ua faatiahia mai oia e ua “faateiteihia oia i te rima atau o te Atua.” (Ohi. 2:32, 33) Ua riro ïa oia ei hiˈoraa faahiahia roa no tatou.

8 Ua aˈo te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano i Roma “eiaha e faatia” i ta ratou iho e ua haamanaˈo ia ratou e “aore . . . te Mesia i haamauruuru ia ˈna iho.” (Roma 15:1-3) No reira ˈtura, i nia i teihea faito e faaohipa ˈi tatou i tera aˈoraa a te aposetolo e e haapae ai ia tatou ei peeraa i te hiˈoraa o te Mesia?

Te hinaaro ra Iehova ia horoa tatou i te mea maitai roa ˈˈe

9. Eaha ta te hoê Kerisetiano e rave mau ia pûpû oia ia ˈna iho i te Atua?

9 I Iseraela i tahito, te haapapu ra te Ture a Mose e e tiamâ te mau tîtî Hebera i te mau hitu matahiti taviniraa atoa aore ra i te roaraa o te matahiti o te Iubili. Tera râ, te vai ra ta ratou te tahi atu maitiraa. Ua aroha anaˈe te hoê tavini i to ˈna fatu, e nehenehe oia e maiti e faaea noa ei tavini i roto i te utuafare o to ˈna fatu no te toea o to ˈna oraraa. (A taio i te Deuteronomi 15:12, 16, 17.) E rave tatou i te hoê â maitiraa ia pûpû tatou ia tatou iho i te Atua. E farii tatou ma te opua mau i te rave i to te Atua hinaaro, eiaha i te pee i to tatou iho mau hinaaro. I te na reiraraa, e faaite ïa tatou i to tatou here hohonu no Iehova e to tatou hinaaro e tavini ia ˈna e a muri noa ˈtu.

10. Mea nafea te Atua i riro ai ei fatu no tatou, e e nafea te reira e ohipa ˈi i nia i to tatou mau manaˈo e haaraa e tia ˈi?

10 Mai te peu e te haapii nei outou i te Bibilia e te mau Ite no Iehova, te tufa nei outou i te parau apî maitai, e te tae nei outou i te mau putuputuraa Kerisetiano, te haapopou nei matou ia outou. Te tiaturi nei matou e ua fatata te taime e turaihia ˈi outou ia pûpû ia outou iho no Iehova e e ui ai i te uiraa ta te taata Etiopia i ui atu ia Philipa: “Eaha te mea e ore e tia ˈi ia bapetizo ia ˈu?” (Ohi. 8:35, 36) E riro ïa to outou taairaa e te Atua mai to te mau Kerisetiano ta Paulo i papai atu: ‘E ere outou i to outou iho, ua tauihia hoi outou i te taui.’ (Kor. 1, 6:19, 20) No te raˈi anei aore ra no te fenua nei to tatou tiaturiraa, mai te peu e ua pûpû tatou ia tatou iho no Iehova, o Oia ïa to tatou Fatu. E mea faufaa mau â ïa ia faaore i te mau hinaaro miimii e ‘eiaha ia riro faahou ei tavini no te taata’! (Kor. 1, 7:23) E fanaˈoraa taa ê mau â ia riro ei tavini taiva ore ta Iehova e faaohipa mai ta ˈna e au!

11. Eaha te tusia tei faaitoitohia i te mau Kerisetiano ia pûpû, e eaha te auraa mau o te reira, mai tei faahohoˈahia e te mau tusia i raro aˈe i te Ture a Mose?

11 Ua aˈo Paulo i to ˈna mau hoa Kerisetiano: “Ia pûpû atu outou i to outou mau tino ei tusia ora, e te moˈa, e te au hoi i te Atua ra, o te haamori au ïa ia outou.” (Roma 12:1) Ua haamanaˈo paha tera mau parau i te mau Kerisetiano ati Iuda i te mau tusia o tei riro na ei tuhaa o ta ratou haamoriraa hou ratou i riro mai ai ei pǐpǐ na Iesu. Ua ite na ratou e i raro aˈe i te Ture a Mose, e mea tia ia pûpûhia i nia i te fata a Iehova te mau animara maitai roa ˈˈe e vai ra. Eita roa ˈtu e fariihia te tahi mea maitai ore. (Mal. 1:8, 13) Hoê â atoa ïa ia pûpû tatou i to tatou mau tino “ei tusia ora.” E horoa tatou na Iehova i ta tatou mea maitai roa ˈˈe eiaha noa i te mea e toe mai i muri aˈe i to tatou haapaoraa i to tatou iho mau hinaaro atoa. Ia pûpû tatou ia tatou iho na te Atua, e horoa tatou ma to tatou aau atoa i to tatou “ora,” to tatou oraraa—oia atoa to tatou puai, ta tatou faufaa, e to tatou aravihi. (Kol. 3:23) E nafea ïa tatou e faaohipa ˈi i te reira i roto i to tatou oraraa?

A faaohipa i to outou taime ma te paari

12, 13. Eaha te hoê ravea e nehenehe ai tatou e horoa i te mea maitai roa ˈˈe na Iehova?

12 Hoê ravea e horoa ˈi na Iehova i ta tatou mea maitai roa ˈˈe, o te faaohiparaa ïa i to tatou taime ma te paari. (A taio i te Ephesia 5:15, 16.) E titauhia te hitahita ore. E turai te mau mea o teie nei ao apitihia e te huru tia ore i tutuuhia mai ia tatou ia faaohipa i te taime no te faaoaoa noa ia tatou iho aore ra no to tatou iho maitai. Parau mau, “e tau to te mau mea atoa nei,” tae noa ˈtu to te faaanaanataeraa au maitai e te ohipa o te tauturu ia tatou ia faatupu i ta tatou mau hopoia Kerisetiano. (Koh. 3:1) E titauhia râ ia vai faito noa te hoê Kerisetiano pûpûhia e ia faaohipa i to ˈna taime ma te paari.

13 Ia Paulo i haere atu i Ateno, ua tapao oia e “aore â . . . to Ateno atoa, e te taata ěê e parahi i ǒ ratou ra ohipa ê, maori o te faaroo e te parau i te parau rii apî.” (Ohi. 17:21) I teie mahana, mai tera atoa e rave rahi i te haamâuˈa i to ratou taime. To roto te mataitairaa i te afata teata, te hautiraa i te mau hauti video, e te faaohiparaa i te Internet, i te mau faaanaanataeraa o teie tau. Te rahi noa ˈtura te mau faaanaanataeraa o te faataupupu nei ia tatou e o te turai nei ia tatou ia haamâuˈa i to tatou taime. Ia hema tatou i te reira, eita paha ïa tatou e haapao faahou i to tatou mau hinaaro pae varua. E nehenehe atoa tatou e tiaturi e e mea ohipa roa tatou no te haapao i “te mau mea i hau i te maitai”—te mau mea tei taaihia i te taviniraa ia Iehova.—Phil. 1:9, 10.

14. Eaha te mau uiraa e au ia feruri maite tatou?

14 No reira, ei tavini pûpûhia a Iehova, a ui ia oe iho, ‘To roto anei te taioraa i te Bibilia, te feruriruriraa, e te pure i ta ˈu porotarama i te mau mahana atoa?’ (Sal. 77:12; 119:97; Tes. 1, 5:17) ‘Ua vaiiho anei au i te taime no te faaineine i te mau putuputuraa Kerisetiano? Te faaitoito ra anei au ia vetahi ê na roto i ta ˈu mau pahonoraa i te mau putuputuraa?’ (Sal. 122:1; Heb. 2:12) Te na ô ra te Parau a te Atua e ua parahi “maoro” Paulo e Baranaba “i te parauraa i te parau a te Fatu ma te mǎtaˈu ore.” (Ohi. 14:3) E nehenehe anei oe e faatano i to oe mau tupuraa no te horoa rahi atu â, e “maoro” atoa, i te taime i roto i te ohipa pororaa, peneiaˈe ma te tavini ei pionie?—A taio i te Hebera 13:15.

15. E nafea te mau matahiapo e faaohipa ˈi i to ratou taime ma te paari?

15 I to te aposetolo Paulo e Baranaba farereiraa i te amuiraa Kerisetiano i Anetiohia, ua ‘parahi maoro raua i reira e te mau pǐpǐ atoa ra’ no te faaitoito ia ratou. (Ohi. 14:28) Oia atoa i teie mahana, te faaohipa rahi nei te mau matahiapo î i te here i to ratou taime no te haapuai ia vetahi ê. Hau atu i ta ratou taviniraa, te rohi rahi nei te mau matahiapo i te tiairaa i te nǎnǎ, i te imiraa i te mamoe i moe ê, i te tautururaa i te feia maˈi, e i te haapaoraa e rave rahi atu â hopoia ê i roto i te amuiraa. Mai te peu e e taeae bapetizohia oe, e nehenehe anei oe, ia au i to oe mau tupuraa, e faaitoito ia raea ia oe tera mau fanaˈoraa taa ê hau?

16. Eaha te tahi mau ravea e nehenehe ai tatou e ‘hamani maitai i to te fetii faaroo ra’?

16 Ua oaoa e rave rahi i te tautururaa i te horoa i te tamǎrûraa i te feia i ere rahi no te mau ati faatupuhia e te taata aore ra e te natura. Ei hiˈoraa, ua tere atea te hoê tuahine 65 matahiti e tavini ra i te Betela e rave rahi taime no te tauturu i tei atihia. No te aha oia i faaohipa ˈi i to ˈna taime faafaaearaa mai tera te huru? Te parau ra oia e: “Noa ˈtu e aita to ˈu e aravihi taa maitai, e fanaˈoraa taa ê ia rave i te mea atoa i hinaarohia. Ua faaitoito-rahi-hia vau i te iteraa i te faaroo puai o to ˈu mau taeae e tuahine tei faaruru i te mau ereraa rahi i te pae materia.” Hau atu â, e tausani na te ao nei e tauturu ra i te patu i te mau Piha a te Basileia e te mau Piha tairururaa. Na roto i te haaraa i roto i tera mau ohipa, te “hamani maitai” ra tatou ma te miimii ore “i to te fetii faaroo ra.”—Gal. 6:10.

“Tei pihai atoa iho ïa vau ia outou”

17. Eaha ta oe iho e horoa ei hoo no te fanaˈo i te ora mure ore?

17 Ua fatata te totaiete taata i atea ê i te Atua i te mou. Aita tatou i ite afea roa te reira e tupu ai. Ua ite râ tatou e “te poto nei te taime” e “te mou nei . . . te huru o teie nei ao.” (A taio i te Korinetia 1, 7:29-31.) E mea faufaa ˈtu â ïa ta Iesu uiraa: “Eaha ta te taata nei e ore e horoa ei hoo i to ˈna iho ora?” E rave iho â tatou i te mau haapaeraa atoa ta Iehova e ani mai no te fanaˈo i “te ora mure ore,” aore ra mau. (Tim. 1, 6:19) Parau mau, e mea faufaa roa ia haapao maitai i ta Iesu aˈoraa e ‘pee tamau ia ˈna’ e e ‘mata na i te imi i te basileia.’—Mat. 6:31-33; 24:13.

18. E noaa ia tatou teihea tiaturiraa, e no te aha?

18 Oia mau, e ere noa i te mea ohie ia pee ia Iesu, e ia au i ta Iesu faaararaa, e ere vetahi i te ora i roto i teie faanahoraa o te mau mea. Noa ˈtu râ, mai ia Iesu, e ape tatou i te faahemaraa e “eiaha roa ïa,” aore ra ia hamani maitai ia tatou iho. Te tiaturi nei tatou i te haapapuraa ta ˈna i horoa i ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia o te senekele matamua: “Tei pihai atoa iho ïa vau ia outou, e tae noa ˈtu i te hopea o teie nei ao.” (Mat. 28:20) Ia faaohipa ïa tatou i nia i te faito rahi roa ˈˈe i to tatou taime e aravihi i roto i te taviniraa moˈa. A na reira ˈi tatou, te haapapu ra ïa tatou i to tatou tiaturi e e faaherehere Iehova ia tatou i roto i te ati rahi aore ra e faahoˈi mai ia tatou i te ora i roto i te ao apî. (Heb. 6:10) No reira, e faaite tatou e te haafaufaa rahi ra tatou i te ô o te ora.

Eaha ta outou e pahono?

• Mea nafea to Iesu faaiteraa i te ineine taa ê i te tavini i te Atua e te taata?

• No te aha e mea tia ˈi ia haapae te taata ia ˈna iho, e nafea te reira e ravehia ˈi?

• I Iseraela i tahito, tehea noa huru tusia ta Iehova i farii na, e e nafea te reira e aratai ai ia tatou i teie mahana?

• E nafea tatou e nehenehe ai e faaohipa ma te paari i to tatou taime?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 28]

Ua rave noa Iesu i te mau mea e au ai te Atua

[Hohoˈa i te api 30]

Ua horoa te mau Iseraela î i te mauruuru i ta ratou mea maitai roa ˈˈe no te turu i te haamoriraa mau

[Hohoˈa i te api 31]

E faaoaoa tatou i te Atua ia faaohipa tatou i to tatou taime ma te paari