Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Mai te aha te huru mau o to tatou Metua i te raˈi?

Mai te aha te huru mau o to tatou Metua i te raˈi?

Mai te aha te huru mau o to tatou Metua i te raˈi?

E RAVE rahi taata o te nehenehe e faahiti aau i To matou Metua, aore ra te Pure a te Fatu, te hohoˈa pure ta Iesu i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ. (Mataio 6:9-13) I te mau taime atoa e faahiti ai ratou i te reira pure, te parau ra ratou i te Atua “To matou Metua.” Ehia râ rahiraa te nehenehe e parau e ua matau maitai ratou ia ˈna?

E o oe? Ua matau maitai anei oe i te Atua? E taairaa piri anei to oe e o ˈna, te paraparau ra anei oe ia ˈna, e te faaite ra anei oe ia ˈna i to oe mau oaoaraa e peapea? Oia mau, eaha te auraa e matau i te Atua?

“O Iehova to ˈna iˈoa”

Ua matau noa paha te hoê tamarii apî i to ˈna metua tane ei Papa. A paari mai ai râ oia, e taa ia ˈna i te iˈoa e te roo o to ˈna metua tane e te oaoa ra oia. E te Tumu o to tatou ora i te raˈi ra? Ua ite anei oe i to ˈna iho iˈoa e te auraa o te reira?

Noa ˈtu e te faahiti aau nei e rave rahi i te mau parau “Ia raa to oe iˈoa” a pure ai ratou i te Pure a te Fatu, aita paha ratou i ite i te pahonoraa ia uihia, “Teihea iˈoa?” Te raˈi î i te fetia, te unauna o te hoê mouˈa, te û rau o te ǎau î i te ora—e haapapuraa te reira e te vai mau ra te Atua. Aita râ taua mau mea ra e faaite maira i to ˈna ra iˈoa. No te ite i tera iˈoa, e titauhia ia hiˈo i roto i te Bibilia. Te faataa poto ra te reira: “O Iehova to ˈna iˈoa.”—Exodo 15:3.

Te hinaaro ra te Atua ia matau tatou ia ˈna ma to ˈna iˈoa, Iehova. No te aha? Te faaite ra hoi to ˈna iˈoa i to ˈna ra ihotaata. Te auraa mau o tera iˈoa, oia ïa “Na ˈna e faariro.” Oia hoi, e riro oia ei mea atoa e hinaarohia no te faatupu i ta ˈna opuaraa. A feruri na tatou mai teie te huru: No te aupuru i to ˈna utuafare, e riro te metua tane ei taata o te imi i te moni no to ˈna utuafare, ei taata aˈo, haava, arai, paruru, e ei orometua haapii, ia au i te mau hinaaro e tupuraa o te utuafare. Hoê â huru, te haapapu maira te iˈoa Iehova e e nehenehe roa te Atua e faatupu i to ˈna hinaaro no te maitai o te feia atoa e tavini ra ia ˈna, noa ˈtu eaha te tupu mai.

E hiˈopoa anaˈe na i te mau toroa taa ê ta to tatou Atua î i te here e amo ra, ei auraa parau, ia au i te auraa o to ˈna iˈoa. E tauturu te reira ia oe ia taa i te huru o te Atua ra o Iehova, e tae noa ˈtu ia haapii eaha te titauhia ia tatou ia rave no te haafatata ˈtu ia ˈna.

“Te Atua no ˈna te aroha e te hau”

Ua parau te aposetolo Paulo i to tatou Atua Poiete “te Atua no ˈna te aroha e te hau.” (Korinetia 2, 13:11) No te aha? Ua parau Iesu Mesia na mua ˈtu e: “I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te [faaohipa i te] faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.” (Ioane 3:16; MN) No to ˈna here rahi i te huitaata, ua horoa mai te Atua i ta ˈna Tamaiti here ei hoo, ia nehenehe te feia e faaohipa ra i te faaroo ia ˈna e fanaˈo i te ora mure ore, te tiamâraa i te oto e te mauiui no roto mai i te hara. No reira Paulo i parau atoa ˈi: “E utua te pohe no te hara, area te ora mure ore ra, e mea horoa-noa-hia mai ïa e te Atua i roto i to tatou ra Fatu ia Iesu Mesia.” (Roma 6:23) Eita anei te reira e turai ia tatou ia here i te Atua e ia haafatata ˈtu ia ˈna?

Aita noa te Atua e faaite ra i to ˈna here i te huitaata i roto i to ˈna taatoaraa, i te taata haapao maitai taitahi atoa râ. I te mau Iseraela i tahito, tei faaroo ore pinepine na, ua parau atu Mose: “Te na reira na outou i te tahoo ia Iehova, e tera ra mau taata mamaˈo ore e te paari ore ra; e ere anei oia i to metua, i tei hoo ia oe ra? E ere anei oia i tei hamani ia oe e ua haamau hoi ia oe?” (Deuteronomi 32:6) Te taa ra anei ia oe te auraa o teie parau? Mai te hoê Metua î i te here, ua aroha hohonu Iehova i to ˈna nunaa, noa ˈtu to ratou mau paruparu. E ua horoa oia i te mau mea atoa e titauhia ra—i te pae materia, huru aau, e varua.

Te faaruru ra tatou paatoa i te mau tauiuiraa i roto i te oraraa e vetahi taime e haapeapea tatou e e hepohepo atoa. Te hinaaro ra tatou ia tauturuhia tatou ia faaafaro i ta tatou huru hiˈoraa i to tatou tupuraa e to tatou mau fifi. O vai te nehenehe e tauturu ia tatou? Na roto i ta ˈna Parau, te Bibilia, te faariro ra Iehova ia ˈna ei Aˈo e ei Tauturu î i te here. Te faataa ra tera buka moˈa no te aha tatou e roohia ˈi i te mauiui e rave rahi e e nafea tatou e e faaruru ai i te reira ma te manuïa. Mai te hoê metua tane î i te here e tauturu ra i ta ˈna tamaiti tei topa e tei pêpê, no to ˈna here rahi e faahaehaa Iehova ia ˈna, ei auraa parau, no te horoa mai i te tauturu hinaarohia. Oia mau, e ere to Iehova rima i te mea poto no te feia o te faaite ra i te faaroo ia ˈna.—Isaia 59:1.

E ite-atoa-hia te here o te Atua no tatou i te mea ra e o oia “tei faaroo i te pure.” (Salamo 65:2) E nafea ïa? Te faataa ra te aposetolo Paulo: “Eiaha outou e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei; e faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai. E na te hau o te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou manaˈo i te Mesia nei ia Iesu.” (Philipi 4:6, 7) Ma te pure haavare ore ia ˈna e ma te pee i te aratairaa ta ˈna e horoa ra i roto i ta ˈna Parau, e nehenehe atoa oe e fanaˈo i ‘te hau o te Atua o tei hau ê i te ite taata nei.’

“E Atua ite”

Te faataahia ra te Atua ra o Iehova i roto i te Bibilia ei Atua “ite mau.” Ei “Atua ite,” ua ite maitai aˈe oia i te huru taata e to ˈna mau hinaaro i te tahi atu taata. (Ioba 36:4; Samuela 1, 2:3) Ua faaite oia na roto i ta ˈna tavini ra o Mose e ‘e ere o te pane anaˈe ra te mea e ora ˈi te taata nei, o te mau mea atoa râ i haapaohia e Iehova ra e ora ˈi te taata.’ (Deuteronomi 8:3; Mataio 4:4) Te auraa ïa e ia oaoa mau tatou i roto i te oraraa, e titauhia ïa hau atu â i te mau mea materia.

Te horoa maira to tatou Atua Poiete i te aratairaa e te aˈoraa faufaa na roto i ta ˈna ra Parau, te Bibilia. Ia haapii tatou i te Bibilia e ia faaohipa tatou i ta ˈna aˈoraa i roto i to tatou oraraa, e fanaˈo tatou i te ‘mau mea atoa i haapaohia,’ aore ra i parauhia, “e Iehova.” Ei hiˈoraa, ua parau Zuzanna, te hoê vahine Kerisetiano, no nia i to ˈna oraraa utuafare e: “Ua haapaarihia to mâua faaipoiporaa e ta mâua taio-amui-raa i te Bibilia, to mâua haere-amui-raa i te mau putuputuraa Kerisetiano, e te faaiteraa i ta mâua i haapii ia vetahi ê. Maoti te haapiiraa pae varua a te Atua, hoê â ta mâua fa e mea paari aˈe to mâua taairaa.”

E nafea oe e nehenehe ai e fanaˈo i te aˈoraa pae varua e te aratairaa ta te Atua e horoa ra? Na roto i te haapii-tamau-raa i te Bibilia e te faaohiparaa i ta ˈna aˈoraa, e fanaˈo oe i e rave rahi haamaitairaa no ǒ mai ia ˈna ra.—Hebera 12:9.

Te ‘Atua faaora’

Ua î te ao i teie mahana i te amahamaha. Aita te taata i ite eaha te tupu ananahi. Mai te peu e te ora ra oe i te hoê vahi tei amahamaha i te tamaˈi, te hinaaro mau ra paha oe e ora i roto i te hau. I te tahi atu fenua e rave rahi o te ao nei, te ora nei te taata i roto i te mǎtaˈu i te taparahiraa taata e te haavîraa uˈana, i te papu ore o te faanavairaa faufaa, e i te mau ohipa totoaraa. O vai te faaora ia tatou i teie mau mea atoa? I teie nei iho â râ, te hinaaro ra te huitaata i te parururaa e te faaoraraa.

“Te iˈoa o Iehova ra, e pare etaeta ïa; te horo nei te parau-tia i reira e ua ora ihora,” ta te Bibilia ïa e parau ra. (Maseli 18:10) E nehenehe te iteraa i te iˈoa o te Atua e te turuiraa i nia i te reira e huti i to tatou ara-maite-raa i nia i ta ˈna i rave no tatou e ta ˈna e rave â no te faaora i te feia e faaite ra i te faaroo ia ˈna. Ua haapapu te Atua ra o Iehova ma te feaa ore e e nehenehe ta ˈna e faaora i to ˈna nunaa. Ei hiˈoraa, ua faaora oia ia Iseraela ma te haamou i te mau pereoo tamaˈi e te mau nuu a Pharao. Ua haapapu Iehova e e Atua parau mau oia, te Atua o te haamanaˈo ra i tei ati e te hinaaro ra e haa no ratou.—Exodo 15:1-4.

Ua taai-atoa-hia to tatou a muri aˈe mure ore i to tatou faaroo i te Atua ra o Iehova ei Faaora. Ua faaite te arii Davida o Iseraela i tahito ra, tei faaû i e rave rahi ati, ia ˈna i papai no nia ia Iehova: ‘O oe te Atua o to ˈu ora.’ (Salamo 25:5) Ua parau te aposetolo Petero ma te tiaturi e: “Ua ite maori te Fatu i te faaora i te feia paieti i roto i te ati ra.”—Petero 2, 2:9.

No nia i te hoê taata o te tiaturi ra ia ˈna no te tauturu, ua fafau te Atua: “E faateitei au ia ˈna i nia, no te mea te haapao ra oia i to ˈu nei iˈoa.” (Salamo 91:14) Ua ite te mau tavini a te Atua no teie tau i te tanoraa o tera parau fafau. Ua tavini Henryk i Poronia e 70 matahiti i te maoro ma te taiva ore, noa ˈtu te patoiraa e te hamani-ino-raa. I te 16raa noa o Henryk, ua afaihia to ˈna metua tane i te aua haavîraa i Auschwitz. Ua tuuhia Henryk e to ˈna tuaane i roto i te hoê fare tapearaa Nazi no te feia apî. I muri aˈe i te reira, ua afaifai-noa-hia oia mai te hoê aua faatîtîraa i te tahi atu. No nia i te reira tau, te haamanaˈo ra Henryk: “I roto i to ˈu mau tupuraa fifi atoa, aita roa ˈtu Iehova i faarue mai ia ˈu. Ua tauturu noa mai oia ia vai taiva ore noa vau, noa ˈtu e e rave rahi taime to mua noa mai te pohe ia ˈu.” Oia, te horoa ra Iehova i ta ˈna mau tavini i te faaroo e te puai no te faaoromai.

Ua fatata roa te Atua e faaora i te feia atoa e faaohipa ra i te faaroo ia ˈna e e tiaturi ra ia ˈna ia faaora mai. Te parau ra oia: “O vau, o vau anaˈe nei o Iehova; aore roa hoi e ora maori râ vau.” (Isaia 43:11) “I te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra,” e haamou oia i te paieti ore i te fenua nei e e faaora i te feia piˈo ore. (Apokalupo 16:14, 16; Maseli 2:21, 22) Te haapapu maira Iehova: “Te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.”—Salamo 37:11.

Te riroraa mai ei “tamarii a te Atua”

I te tau o te peropheta Malaki, ua parau te mau Iseraela e e Metua Iehova no ratou. A tae ai râ i te taime faaiteraa i te faatura e te paieti no ˈna, ua pûpû ratou i te maa viivii e te animara pirioi e tei maˈihia. No reira Iehova i ui atu ai ia ratou: “E teie nei, e metua vau ra, teihea taua tura no ˈu ra?”—Malaki 1:6.

Eiaha tatou e rave i te hoê â hape e tera mau Iseraela taiva. Te faaitoito ra râ matou ia oe ia haapii no nia i te Atua ra o Iehova e ia haafatata ˈtu ia ˈna. “E haafatata ˈtu i te Atua,” ta te pǐpǐ Iakobo ïa i aˈo, “e na ˈna e haafatata mai ia outou na.”—Iakobo 4:8.

I te mea e o Iehova to tatou Metua, e hopoi mai te reira i te tahi hopoia. Ia tutava oe i te faatura i te Atua a paturu ai ma te taiva ore i ta ˈna mau ture aveia i roto i te mau tuhaa atoa o to oe oraraa, eita roa ˈtu e moe ia ˈna ta oe mau tutavaraa. E tauturu râ oia ia oe ia haere na te eˈa afaro o te aratai atu i te ao apî fafauhia, i reira ‘e ore roa ˈi te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa.’ (Apokalupo 21:4) I te reira anotau ‘e faaorahia ˈi te huitaata auraro taatoa i te tapea ra o te pohe, ia noaa te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra.’—Roma 8:21.

[Parau iti faaôhia i te api 5]

Te hinaaro ra te Atua ia matau tatou ia ˈna ma to ˈna iˈoa, Iehova, “Na ˈna e faariro” to ˈna auraa mau

[Parau iti faaôhia i te api 6]

“I roto i to ˈu mau tupuraa fifi atoa, aita roa ˈtu Iehova i faarue mai ia ˈu.”—HENRYK

[Parau iti faaôhia i te api 7]

“Ua haapaarihia to mâua faaipoiporaa e ta mâua taio-amui-raa i te Bibilia, to mâua haere-amui-raa i te mau putuputuraa Kerisetiano, e te faaiteraa i ta mâua i haapii ia vetahi ê.”—ZUZANNA